19
October , 2017
Thursday

O întreagă generaţie de europeni maturi, trecută printr-o profundă criză, priveşte, pe de o parte, cu maximă îngrijorare spre anii retragerii şi, pe de altă parte, cu uimire spre sistemele de pensii din statele nordice, care par imune la cutremurele economice. Care este secretul lor?

Suedezii, sprijiniţi să rămână activi pentru cât mai mult timp

Suedezii, sprijiniţi să rămână activi pentru cât mai mult timp

În esenţă, sistemele nordice de pensii se bazează pe trei piloni. Există în primul rând sistemul public, care porneşte de la principiul că toţi cetăţenii au dreptul la pensie, independent de contribuţie – în mod firesc, o pensie minimă, plătită de către stat din fonduri publice. În ce priveşte schemele ocupaţionale suplimentare, acestea se calculează în funcţie de contribuţiile angajatorilor şi de veniturile taxate. Acestea intră în Fondul Naţional de Pensii, care investeşte banii pe pieţele financiare, în condiţii cât mai avantajoase (excepţie face Finlanda, în care aceste sume sunt gestionate de companii private). În al treilea rând, este vorba despre economiile personale, care pot lua şi forma unei pensii. Este important de punctat că în cazul Suediei şi Danemarcei, de exemplu, aceste Fonduri naţionale de pensii reprezintă circa 7% din balanţa tuturor instituţiilor financiare din cele două state, iar în cazul Norvegiei, în anul 2007, Fondul dedicat pensiilor reprezenta două treimi din piaţa bancară a ţării*. Iar în Olanda, contribuţiile reprezintă 100% din Fondul naţional de pensii.

Reforma pensiilor din Grecia scoate periodic vârstnicii în stradă

Reforma pensiilor din Grecia scoate periodic vârstnicii în stradă

Aşadar, procente semnificative dedicate retragerii în bune condiţii şi fără griji la pensie a cetăţenilor din aceste ţări. În plus, Guvernele sunt foarte atente la cheltuielile cu personalul şi în general la felul în care sunt gestionate aceste fonduri, sancţionând imediat orice abateri care ar putea periclita siguranţa pe termen lung a sumelor alocate pensiilor.

Iată şi un exemplu despre felul în care aceste Fonduri de pensii fac mutări pe pieţele financiare, pentru a-şi spori veniturile. În august 2015, două secţiuni ale Fondului suedez de pensii au creat un parteneriat strategic cu un important investitor, generând o forţă financiară de două miliarde de euro pe care o vor investi în anii următori în cele mai bune oportunităţi imobiliare din toată Europa, cu ţină pe obiective din Londra, Paris sau Berlin. Nu este de mirare, în aceste condiţii, că sistemele de pensii din state ca Olanda ori Suedia sunt pe primele locuri în lume în topurile de investiţii, garantând veniturile solide de mai târziu ale cetăţenilor lor prin sustenabilitate şi mai ales integritate. În ce priveşte Danemarca, se clasează pe locul 1 în lume, fiind considerat cel mai viabil sistem de pensii, care se remarcă prin nivelul înalt al contribuţiilor, planuri guvernamentale flexibile şi un sistem privat de pensii cu reguli clare. Ca urmare, în anul 2010, în plină criză financiară mondială, Norvegia asigura cea mai mare pensie medie din UE, de 1.760 euro. Iar la nivelul anului 2013, suedezii se bucurau de o pensie maximă de peste 32.000 de euro pe an, arată which?.co.uk. Pentru comparaţie, puterea emergentă Africa de Sud oferea o pensie maximă de doar 1.300 euro…

 

Ingredientele succesului

Islandezii muncesc până la vârste înaintate

Islandezii muncesc până la vârste înaintate

Una dintre explicaţiile acestor diferenţe, pe care de altfel revista noastră le-a mai abordat este adaptabilitatea. Poate fi ilustrată cu abordarea suedeză. Ţara a găsit o soluţie la provocările viitorului demografic: în condiţiile în care în orizontul 2040, circa un sfert dintre cetăţeni vor avea vârsta de minim 65 de ani, s-au implementat o serie de măsuri pentru a prelungi durata muncii, cu statul asigurându-le lucrătorilor toate condiţiile pentru a fi sănătoşi, apţi de muncă şi dornici de a activa în continuare şi după vârsta de pensionare. Mai exact, Suedia şi-a adaptat sistemul de pensii la realitatea secolului XXI, în care speranţa de viaţă creşte invers proporţional cu natalitatea, găsind o formulă care combină sistemul public folosit de multe state europene, printre care şi România, şi cel al pensiilor private. Chiar dacă banii se rulează de la generaţie la generaţie, asemenea sistemului public pe care îl cunoaştem, pensionarii sunt plătiţi ca în sistemul privat, în funcţie de cât au cotizat. Acest tip de calculare a plăţilor în funcţie de salarii şi speranţă de viaţă conferă flexibilitate: dacă populaţia îmbătrâneşte, se corectează şi plăţile prin faptul că oamenii rămân activi, iar fondurile private investesc cu success. Astfel este împiedicat colapsul sistemului, spectru de care se tem multe dintre economiile UE, în special cele din sud.

Mai există şi alte motive pentru care nordicii nu privesc cu îngrijorare vârsta de pensionare, cum fac majoritatea celorlalţi europeni. Cvasi-inexistenţa corupţiei face ca banii publici să nu ia calea offshore-urilor sau a multinaţionalelor; centrarea politicilor publice pe cetăţean şi nu pe stat se traduce prin grija faţă de toate aspectele care pot încuraja nordicul să fie activ pentru foarte mult timp, în special faţă de sănătatea şi familia lui.

Fondurile de pensii sunt exact ce trebuie să fie, nu puşculiţe pentru alte interese conjuncturale; pensiile rămân corelate cu dezvoltarea acestor ţări şi bazate pe realităţi şi pe calcule pragmatice (nu ca în cazul Greciei, de pildă, unde pensia medie într-un an în care economiile europene se prăbuşeau, 2010, era de 1.600 euro, aproape cea mai mare din UE); transparenţa în derularea activităţilor guvernamentale asigură un control strict al cetăţenilor asupra viitorului lor financiar; privatizarea unei părţi din a ceea ce înseamnă îngrijirea persoanelor vârstnice degrevează statul de cheltuieli importante.

Toate aceste sisteme şi abordări funcţionează de ani buni sub ochii celorlalţi europeni şi ai celorlalte guverne. Din păcate, doar nordicii nu au grija bătrâneţii…


Diferenţe grăitoare…

  • Polonia: pensia medie în 1996 era cu doar 8,8% mai mare decât cea din 1989;
  • În 2011, Marea Britanie cheltuia sub 12% din buget pentru pensii, Islanda 4,4% – Portugalia cheltuia 26,4%, Grecia 28%.

 

*Peter Howells, Keith Bain, „Economia banilor, băncilor şi finanţelor”

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult