19
August , 2017
Saturday
[caption id="attachment_1427" align="alignleft" width="244"]Carol Roman [/caption] Că există oameni fericiţi pe pământ, se subînţelege. Uneori, însă fericirea ...
Apreciere a calificării şi competenţelor [caption id="attachment_1427" align="alignleft" width="244"]Carol Roman [/caption] Pe măsură ce compatrioţii noştri plecaţi la ...
Tradiţie populară din străbuni Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din ...
Nu aduce anul ce aduce ceasul! Cu acest vechi proverb încheiam articolul din numărul trecut ...
Românii din Ucraina reprezintă, ca mărime, a doua comunitate etnică, după cea rusă, în condiţiile ...
Performeri... Mulţi români pleacă în Anglia sperând la o viaţă mai bună. Se spune că în ...
Akkan Suver - Preşedintele Fundaţiei „Marmara”; vicepreşedinte al Fundaţiei „Marea Neagră – Marea Caspică” - ...
declară ES Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, în cadrul interviului acordat în exclusivitate revistei noastre Cu ocazia recentei ...
Rubrica noastră, inaugurată în numărul trecut cu articolul „Amprenta influenţei franceze”, îşi propune să consemneze ...
Corneliu Vlad – jurnalist Cunoscutul jurnalist Corneliu Vlad este unul dintre primii colaboratori ai revistei noastre. ...
Ziua Drapelului Naţional În fiecare an, în ziua de 26 iunie, este sărbătorit prin manifestări de ...
Ne reamintim cu recunoștință că la data de 9 Mai sărbătorim Ziua Independenţei de stat ...
În 2012 se împlinesc 200 de ani de când teritoriul dintre Prut şi Nistru ...
Legile privind dreptul cetățenilor de a avea arme diferă în statele europene, în unele cazuri ...

Archive for July, 2016

Momente de răscruce în relaţiile dintre România şi Ucraina

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Momente de răscruce în relaţiile dintre România şi Ucraina

Relaţiile dintre ţările noastre au cunoscut, în ultima perioadă, o evoluţie pozitivă. Preşedinţii celor două state, Klaus Iohannis şi Petro Poroşenko, s-au întâlnit atât la Kiev (martie 2015), cât şi la Bucureşti (aprilie 2016), cu care prilejuri au avut loc convorbiri ce au marcat o nouă abordare a raporturilor bilaterale, în contextul actual al parcursului european comun.

1

Vechi probleme, noi realităţi

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Vechi probleme, noi realităţi

Românii din Ucraina reprezintă, ca mărime, a doua comunitate etnică, după cea rusă, în condiţiile în care vitregia vremurilor i-a încercat din greu pe conaţionalii noştri din ţara vecină. Istoria a vrut ca românii din regiunile Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa), Odesa (sudul Basarabiei şi Transnistria) şi Transcarpatia (Maramureşul de Nord), astăzi în număr de peste 400.000, să fie urmaşii unor oameni care au fost nevoiţi să treacă teste dure de supravieţuire identitară, reuşind, ei şi urmaşii lor, generaţie după generaţie, să-şi păstreze credinţa, apartenenţa la naţiunea română, spiritualitatea şi tradiţiile.

Trecut zbuciumat

Deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuţi

Deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuţi

În condiţiile în care au apărut zorii unor timpuri mai bune pentru toate minorităţile din Ucraina, şi românii speră că măsurile ce vor fi luate în noul context vor asigura continuitatea procesului de păstrare a identităţii lor, de promovare a tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti. Se cunoaşte că până nu demult, acest lucru a fost anevoios; relaţiile dintre România şi Ucraina aveau ca fundament suspiciunea, dezacordurile, mentalităţile închistate. Aceste rivalităţi s-au răsfrânt mult timp asupra românilor din interiorul statului ucrainean, supuşi divizărilor, discriminărilor, resentimentelor. Chiar în anul 2014, studiile, cercetările, analizele, precum şi reportajele şi documentarele realizate de mass-media româneşti arătau că românii din Ucraina se simţeau abandonaţi, uitaţi, pe de o parte, de ţara-mamă, iar pe de altă parte trataţi ca nişte cetăţeni „de mâna a doua”, fără drepturi, de ţara în care trăiesc (un singur exemplu: statul ucrainean a tăiat la un moment dat finanţarea publicaţiei „Zorile Bucovinei”, din cauza conţinutului… naţionalist). În aceste condiţii, an de an, tot mai mulţi părinţi şi-au dat copiii la şcoli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe şanse în viitor, iar limba română se aude din ce în ce mai rar…

Provocările prezentului

De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relaţii mult mai cordiale între România şi Ucraina, odată cu schimbarea direcţiei politice a Kievului, spre valorile occidentale. Din păcate, nici nu au apucat să spere etnicii români la o viaţă mai bună odată cu întoarcerea ţării vecine spre Europa occidentală, că Ucraina a fost lovită de anexarea Crimeii, intrând într-o perioadă de instabilitate explozivă care se menţine şi astăzi. În aceste condiţii, paşii spre normalizarea abordării problematicii minorităţii româneşti de către statul ucrainean se preconizează a fi mai lenţi. Dar vor fi. Acest lucru este imperios necesar dacă ţara îşi doreşte să adere la valorile vestice. Iar problemele nu sunt puţine: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, mass-media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat şi care nu-şi vor găsi rezolvarea pe termen scurt, necesitând eforturi susţinute.

Speranţe pentru viitor

Asociaţia „Convergenţe Europene” din Bucureşti a adus în atenţia oficialităţilor o serie de probleme perpetuate în timp şi care se cer rezolvate: existenţa unui plan de învăţământ „moldovenesc” pentru şcolile românofone din regiunea Odesa, separat de cel dedicat şcolilor româneşti din Transcarpatia şi Cernăuţi; divizarea comunităţii româneşti în români şi „moldoveni”, prin tolerarea şi, pe alocuri sprijinirea unor „moldovenişti”; „moldovenizarea” şcolilor şi a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor şcolare puse la dispoziţie de statul ucrainean şcolilor româneşti din cele trei regiuni; lipsa unor facultăţi pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la Ujgorod, Ismail şi Cernăuţi (în Transcarpatia, de exemplu, etnicii maghiari au astfel de facultăţi şi linii de studiu, unde sunt pregătiţi viitorii învăţători pentru comunitatea maghiară din regiune); ucrainizarea şcolilor; nerecunoaşterea de către Ucraina a diplomelor obţinute de studenţii care au absolvit studiile în România; numărul foarte mic de locuri cu bursă alocate de România tinerilor etnici români din Ucraina care vor să studieze în universităţi româneşti; dificultăţile birocratice în introducerea manualelor şcolare şi a literaturii artistice româneşti (şi nu numai) în Ucraina. Exemplele ar putea continua.

În condiţiile în care autorităţile din ţara vecină nu vor veni în întâmpinarea comunităţii din proprie iniţiativă, eforturile generaţiilor de români, adaptate la noile realităţi, trebuie să continue, întrucât soluţii există. Dar cel puţin de acum încolo există speranţa că, odată cu depăşirea situaţiei dificile în care se află Ucraina din pricina acţiunilor Rusiei, românii din ţara vecină şi-ar putea reface vieţile şi ar putea privi spre un viitor mai bun într-un stat democratic, cu principii europene.

Timpul reciprocităţii

În vreme ce românii din Ucraina au fost lipsiţi de drepturi civile până nu demult, statul ucrainean angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt trataţi ucrainenii din România:

  • interesele religioase ale celor circa 50.000 de minoritari ucraineni sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde 25 de parohii, precum şi de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice;
  • asigurarea necesităţilor de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din oraşele Iaşi, Sighetu Marmaţiei şi Timişoara; pe postul naţional de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc şi emisiuni despre viaţa comunităţii ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice;
  • în România funcţionează o instituţie cu predare în limba ucraineană – Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmaţiei – iar în unele şcoli româneşti din regiunile dens populate de ucraineni, limba şi literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu;
  • pe baza legislaţiei actuale, există două organizaţii etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la Bucureşti;
  • ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român.

Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul şi vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuţi funcţionează 70 de şcoli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unităţi de învăţământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa şi Carpaţii ucraineni, la graniţa cu România) există 11 şcoli cu predare în limba română şi două şcoli mixte. Românii sunt bine coagulaţi şi în asociaţii şi organizaţii care îi reprezintă şi le susţin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a mulţumit oficial „patriei istorice” pentru ratificarea Acordurilor de asociere între UE şi Ucraina, R. Moldova şi Georgia: „Ne mândrim cu faptul că patria noastră istorică, România, a fost prima dintre ţările membre ale Uniunii Europene care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere ale UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, popoarele cărora şi-au afirmat prin sacrificii deosebite aspiraţiile lor de integrare europeană”.

„Mulţumiri pentru sprijinul acordat Ucrainei în Parteneriatul Estic, pentru faptul că România a ratificat prima Acordul de asociere a Ucrainei cu UE, pentru înţelegerile privind canalul Bâstroe, intensificarea traficului de frontieră, viitoarea redeschidere a zborurilor aeriene Bucureşti-Kiev… Nimic despre sprijinul pentru comunităţile istorice româneşti din Transcarpatia, Cernăuţi şi Sudul Basarabiei. Nici o vorbă!” (Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei „Basarabia”, organizaţie a românilor din regiunea Odesa)

Conlucrând cu istoria

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Conlucrând cu istoria

Dreptul legitim la cetăţenia română

2Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române a emis un document intitulat „Punct de vedere asupra statutului românilor din Transcarpatia (Ucraina)”, în care explică statutul regiunii din punct de vedere istoric: „Teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina, cu raioanele Rahău (Rahiv), Teceu (Teaciv) şi Hust (zona istorică a Maramureşului de Nord cu plasele Rahău, Taras, Teceu şi Hust) din decembrie 1918 şi până în 26 iulie 1921 au făcut parte de facto şi de iure din componenţa Statului Român, judeţul Maramureş”.

Astfel, afirmă Academia, toţi cetăţenii din teritoriile unite cu România „inclusiv teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina – zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele enumerate, născuţi după 1 decembrie 1918 şi până la 26 iulie 1921 au dobândit cetăţenia română prin naştere”. De asemeni, foarte important este că „solicitările locuitorilor care s-au născut până la 1 decembrie 1918 şi cei născuţi între 1 decembrie 1918 şi 26 iulie 1921 sau succesorii acestora, azi locuitori din raioanele respective din regiunea Transcarpatia, Ucraina, sunt îndreptăţiţi să redobândească cetăţenia română, în conformitate cu Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română, înlăturându-se o nedreptate făcută acestora”. Documentul, care poartă antetul Academiei Române, este semnat de prof. dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu”.


Necesităţi şi doleanţe

doleante si necesitatiUrmare directă a orientării pro-europene a Guvernului Ucrainei, relaţiile bilaterale cu România au fost întârite cu prilejul celor două întâlniri la nivel înalt din ultima perioadă. În opinia preşedintelui României, Klaus Iohannis, discuţiile cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko au reflectat importanţa etnicilor români care trăiesc în statul vecin: „Am discutat cu preşedintele Poroşenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina. Reluarea activităţii Comisiei Guvernamentale pentru Minorităţi, după o pauză, prea lungă, de 10 ani, va contribui, cu siguranţă, la atingerea acestui obiectiv. De asemenea, ne dorim să intensificăm cooperarea dintre cele două ţări atât în domeniul cultural, cât şi educaţional. Sperăm ca Institutul Cultural Român de la Kiev să înceapă să funcţioneze cât mai repede posibil, alături de filiala de la Cernăuţi”.


Centre Comunitare

Legea privind înfiinţarea Centrelor Comunitare Româneşti în state în care există comunităţi cu cel puţin 5.000 de români a fost promulgată, iar efectele pe care le generează pentru etnicii români din jurul hotarelor României, implicit din Ucraina, sunt semnificative. Legea prevede obligativitatea statului român să ia măsuri pentru promovarea culturii, valorilor şi limbii române în străinătate şi să asigure coeziunea comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

În cadrul Centrelor Comunitare Româneşti se vor organiza activităţi culturale, educative şi artistice. Centrele vor fi finanţate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de asigurarea spaţiului şi desfăşurarea activităţilor, precum şi pentru plata personalului necesar.


Demersuri pentru respectarea drepturilor minorităţilor

1Oficialităţile de la Bucureşti monitorizează situaţia implementării măsurilor privind drepturile minorităţilor, la care guvernul ucrainean s-a angajat în contextul orientării pro-europene a ţării. „Administraţia lui Petro Poroşenko realizează că, pentru a integra Ucraina în Europa, trebuie să respecte anumite standarde în ceea ce priveşte minorităţile naţionale. Când am discutat cu omologii mei de la Kiev, mi s-a spus că, în următorii doi ani, doresc să implementeze toate măsurile la nivel internaţional în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor”, dă asigurări ministrul român pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.

Situaţia generală nu este una pozitivă. Per ansamblu, în ce priveşte dreptul la educaţie în limba maternă, este cunoscut faptul că numărul şcolilor româneşti a scăzut semnificativ, că sunt probleme în ce priveşte inexactitatea recensămintelor care îi privesc pe români, chestiuni de divizare artificială sau dificultăţi în accesul la literatură şi mass-media în limba română, care rămâne relativ restrâns. „Situaţia comunităţii româneşti, din păcate, nu s-a îmbunătăţit, ci s-a înrăutăţit. Sunt probleme destul de importante”, adaugă oficialul român.

În acest context, reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti au legat, în cadrul discuţiilor cu omologii ucraineni, chestiunea drepturilor minorităţii româneşti de sprijinul pentru accesarea de către Ucraina a unor fonduri europene care să contribuie la dezvoltarea regională (graţie României, regiunea Odesa obţine peste 14 milioane de euro fonduri europene pentru proiecte în Ismail), aşadar sprijin reciproc pentru realizări concrete. „Am spus că dorim să deschidem un Centru cultural românesc la Ismail, pentru românii din sudul Basarabiei, din regiunea Odesa. Autorităţile de la Kiev s-au arătat deschise. Ţine de ei să ne sprijine în acest sens, să ne dea aprobările necesare şi să începem activităţi culturale de păstrare a limbii, a identităţii româneşti pentru românii din regiunea Odesa. Sunt foarte multe sate româneşti acolo”, conchide Dan Stoenescu.


Centru de Informare al României la Ismail

centruMinisterul român al Afacerilor Externe şi Universitatea Umanistă de Stat din Ismail au semnat o înţelegere privind deschiderea unui Centru de Informare al României în cadrul Universităţii din localitate. Acesta va funcţiona ca un reper în procesul de extindere a prezenţei limbii române în regiunea Odesa şi de promovare a elementelor de cultură şi civilizaţie românească.

Activitatea Centrului va fi orientată, în principal, pe acordarea de sprijin pentru proiecte şi programe de perfecţionare în Limba română, ateliere tematice în domeniul istoriei, geografiei şi civilizaţiei româneşti, sesiuni de formare şi familiarizare cu tematici ale Uniunii Europene, dezbateri pe teme de actualitate românească şi acţiuni de promovare a României şi a culturii româneşti. Accesul celor interesaţi de activităţile Centrului de Informare al României va fi gratuit.


Sprijin pentru iniţiative româneşti

Statul român susţine comunitatea românească din Ucraina, atât pe cea din Bucovina de Nord, cât şi pe românii din Transcarpatia şi regiunea Odesa, prin proiecte finanţate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni. Mai mult, partea română este deschisă la noi proiecte, în special transfrontaliere, finanţate din fonduri europene, pentru dezvoltarea regiunilor, cu precădere în zonele în care există un număr semnificativ de etnici români. De exemplu, există posibilitatea de a se înfiinţa pentru prima dată o grădiniţă românească în oraşul Cernăuţi, de a se acorda sprijin pentru mass-media de limba română nu doar de către statul român, ci şi de către cel ucrainean, în conformitate cu principiile reciprocităţii, există iniţiative şi continuări de proiecte culturale şi de educaţie (în anul 2015, copii români din Ucraina au participat la programul de tabere „ARC”, care continuă şi în acest an), precum şi o strategie a statului român în legătură cu activitatea mediului asociativ românesc din Bucovina de Nord şi Trascarpatia. Aceste organizaţii şi asociaţii ale românilor sunt sprijinite să extindă colaborările directe cu autorităţile locale din România, iar liderii lor au posibilitatea să fie pregătiţi pentru a putea accesa fonduri europene pentru proiecte transfrontaliere, în beneficiul direct al comunităţilor româneşti.

„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România”

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on „Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România”

-ne declară Nicolae Miroslav Petrețchi, preşedinte al Uniunii Ucrainenilor
-Consideraţi că minoritatea ucraineană din România se bucură de drepturi egale cu ale celorlalte minorităţi naţionale de pe teritoriul României?

Nicolae Miroslav Petrețchi

Nicolae Miroslav Petrețchi

-Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din ţara noastră. Statul român asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naționale, renaşterea şi formarea unităţii şi conştiinţei naţionale, protejarea drepturilor individuale şi colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale.

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizaţie reprezentativă parlamentară a comunităţii ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minorităţile Naţionale din România, prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minorităţilor Naţionale din România, iar potrivit art. 62 din Constituţia României şi prevederilor legilor electorale ale României, este o organizaţie asimilată cu partidele şi organizaţiile politice. De asemeni, este membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor, a Congresului European al Ucrainenilor, a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare şi a Asociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“), astfel încât România este prezentată întotdeauna ca un exemplu pozitiv în ceea ce privește protejarea drepturilor minorităților naționale. Acest fapt duce și alte țări pe „drumul” respectării drepturilor minorităților naționale.
-Cum contribuie Uniunea Ucrainenilor din România la sprijinirea învăţământului în limba ucraineană? Vă rugăm să ne oferiţi câteva exemple concrete.

Ansamblul de dansuri al UUR din Botoşani

Ansamblul de dansuri al UUR din Botoşani

– Uniunea Ucraienilor din România a sprijinit constant învățământul la toate nivelurile. În fiecare an, împreună cu MECTS și Inspectoratele Școlare Județene din județele unde elevii ucraineni studiază limba maternă, se organizează olimpiada de limba și literatura ucraineană, etapele județeană și națională, unde, pe lângă excursie și cazare, se oferă și premii pentru participanți și membrii comisiilor. În opinia mea, un alt sprijin important îl constituie parteneriatele încheiate între școlile cu predare în limba ucraineană și Uniunea Ucrainenilor din România, pentru programul ,,Școala Altfel”. Avem încheiate parteneriate cu Universitățile din Cluj Napoca și București, unde există specializări de limba și literatura ucraineană. Aici putem să amintim proiectul comun cu Universitatea Babeș-Bolyai, care, susținută de UUR, organizează în fiecare an simpozionul internațional ,,Zilele culturii Slave”. Cercetările în domeniul slavisticii sunt concretizate prin apariția anuală, în ultimii cinci ani, a volumului Dialogul slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea. Uniunea noastră a luat parte la organizarea primei ediţii a FAM (Festivalul artelor și multiculturalismului), organizat la Cluj-Napoca între 14-16 octombrie 2011. Totodată, a fost una dintre entitățile care au susținut derularea Proiectului strategic „Perfecţionarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, care predau limba română minorităţilor naţionale” (POSDRU/87/1.3/S/63909), 2011-2012, în mediul etnic ucrainean din Maramureș, sprijinind cadrele didactice de etnie ucraineană în activitatea lor educațională.

Comemorare a veteranilor de război ucraineni

Comemorare a veteranilor de război ucraineni

Uniunea noastră, împreună cu Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, organizează în fiecare an excursii pentru olimpicii ucraineni. Menționăm „Concursul de recitare a poeziei ucrainene”, organizat în toate județele unde elevii studiază limba ucraineană, elevi care, de asemenea, sunt premiați de către UUR. Nu în ultimul rând, activăm în vederea obţinerii burselor de studii pentru persoanele de etnie ucraineană, pentru călătorii din Ucraina şi alte ţări; se editează în fiecare an manuale auxiliare utilizate de învăţători şi profesori pentru o mai bună pregătire a elevilor care studiază limba ucraineană, iar pentru copiii din grupele pregătitoare și grădinițele cu predare în limba maternă, UUR editează lunar revista ,,Clopoțel”.
-Susţineţi, de asemeni, participarea etnicilor ucraineni la viaţa religioasă, asigurată de existenţa unui număr important de lăcaşuri de cult destinate minorităţii?

Concurs „Cultura şi portul ucrainenilor din România” (parteneriat cu Inspectoratul Judeţean Suceava

Concurs „Cultura şi portul ucrainenilor din România” (parteneriat cu Inspectoratul Judeţean Suceava

– Uniunea a demarat mai multe proiecte în parteneriat cu Ministerul Cultelor, cu ajutorul cărora au fost renovate mai multe lăcașuri de cult, unde au loc slujbe în limba ucraineană, păstrându-ne astfel limba, cultura și, bineințeles, tradițiile. Aici trebuie să amintim de lăcașurile de cult din Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin etc. Anul acesta, Uniunea Ucrainenilor din România, împreună cu Ambasada Ucrainei de la București, au demarat procedurile în vederea deschiderii unui lăcaș de cult pentru etnicii ucraineni la București, solicitare ridicată chiar și de către președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, în timpul vizitei domniei sale la București. De asemenea, o parte din acțiunile cultural-educative organizate sunt derulate în parteneriat cu Vicariatul Ortodox Ucrainean, de la Sighetu Marmației.
-Am fi interesaţi să cunoaştem care este aportul Uniunii Ucrainenilor din România în cadrul Consiliului pentru Minorităţi Naţionale din ţara noastră.

Corul UUR din Rona de Sus

Corul UUR din Rona de Sus

-Anul acesta, Uniunea Ucrainenilor din România desfăşoară peste 120 de acțiuni organizate în țară și străinătate, ce au ca scop promovarea unei imagini veridice a activităţii comunităţilor ucrainene din România pe plan intern şi internaţional, dar și promovarea și apărarea drepturilor privind exprimarea identităţii religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene. Se cuvine să amintim unele dintre cele mai importante acțiuni culturale organizate de UUR, și anume: Olimpiada de Limba și Literatura Ucraineană, ,,Concursul de recitare și interpretare a poeziei ucrainene”, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă la ucraineni, Simpozionul internațional ,,Relații româno-ucrainene”, Comemorarea lui Taras Șevcenko, Obiceiuri de toamnă, concurs de dansuri ucrainene, obiceiuri culinare la ucraineni și multe altele.

Planul editorial pe 2016 al Uniunii numără nu mai puțin de 86 de apariții, atât în limba ucraineană, cât și în limba română, la care se adaugă cele cinci ziare care apar lunar, editate de Uniunea noastră.

Printre prioritățile pentru anul 2016 trebuie să mai amintim implicarea activă a reprezentanților noștri în menținerea claselor cu predare în limba ucraineană, organizarea de cursuri de perfecționare pentru cadrele didactice, organizarea de tabere și excursii educative pentru elevii care studiază limba ucraineană, precum și sprijinirea liceului ucrainean din Sighetu Marmației.

Nu mai puțin importante au fost și alegerile locale din 5 iunie 2016, unde Uniunea Ucrainenilor din România a obținut un număr important de mandate, în special în localitățile cu populație majoritar ucraineană, astfel, sperăm noi, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale vor fi în continuare respectate în toate instituțiile publice din țara noastră.

10 iunie 2016

 

Identitatea naţională, în actualitate

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Identitatea naţională, în actualitate

Drumuri spre Europa…

1Legislaţia ucraineană se schimbă, încet, încet, ducând la efecte în plan local care ar putea îndreptăţi comunităţile româneşti să spere că drumul Ucrainei spre Europa vestică va aduce şi implementarea normelor europene şi o democraţie autentică, în care minorităţile naţionale să beneficieze de toate condiţiile pentru a-şi păstra identitatea şi a-şi cinsti înaintaşii şi tradiţiile. Un exemplu este adaptarea unei legislaţii care prevede desovietizarea Ucrainei şi care a avut drept rezultate îmbucurătoare redenumiri de străzi cu numele unor mari personalităţi româneşti.

straziDupă ce guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghennadi Moskal, a dispus ca străzile cu denumiri sovietice din mai multe localităţi aflate în cadrul regiunii să fie redenumite, a urmat decretul care a dus la apariţia străzilor Maramureş, George Coşbuc, Nichita Stănescu sau George Enescu în localitatea Biserica Albă. „Transcarpatia, în cele din urmă, a fost decomunizată”, a anunţat oficialul.

De asemeni, în Apşa de Jos, o altă importantă localitate din regiune, primarul a consultat opiniile deputaţilor, ale membrilor asociaţiilor socio-culturale româneşti ca „Dacia” sau „Ioan Mihali de Apşa” şi, la sesiunea Consiliului executiv, s-a decis schimbarea numelor mai multor străzi, consfinţindu-se să fie denumite cu numele unor personalităţi ale neamului românesc.

Şi autorităţile din oraşul Reni, regiunea Odesa, au decis să redenumească un număr de străzi în cadrul procesului de implementare a Legii privind decomunizarea. Potrivit unei dispoziţii a Consiliului local, mai multe străzi vor fi redenumite, printre acestea fosta stradă Pionerska urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru – istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări ştiinţifice şi patriot al sudului Basarabiei, argumentează iniţiatorii propunerii.


O soluţie „cu cântec”…

Asociaţiile româneşti, precum şi dascălii şi părinţii trag de ani buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituţiilor în care se studiază Limba română, şi asupra politicilor de înfiinţare a şcolilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariţia tot mai multor şcoli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea unei aşa-numite „limbi moldoveneşti”, cu grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învăţământului”, care va duce la desfiinţarea claselor cu mai puţin de 27 de elevi (cazul a 20 de şcoli doar în regiunea Cernăuţi). În aceste condiţii, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din şcolile româneşti în ultimii ani; în raionul Noua Suliţă, unde locuiesc români sunt tot mai multe şcoli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul şcolilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprişeni, Iordăneşti, raionul Hliboca, precum şi de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineţ. Şi toate acestea în pofida faptului că există rezultate excelente în domeniul învăţământului în Limba română, cu elevi care performează la multe alte materii.
Statistici îngrijorătoare

Din datele Departamentului Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învăţământ 2014-2015, în regiunea Cernăuţi erau 66 de şcoli cu Limba română de predare, şi 17 şcoli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de şcoli româneşti, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, şi când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba română, tot mai puţini). De asemeni, în raionul Herţa, în anul de învăţământ 2014-2015 erau 28 de şcoli cu Limba română de predare, dar în anul curent de învăţământ au rămas doar 26. Situaţia este similară şi în raionul Storojineţ, de unde a mai dispărut o şcoală românească în doar un an. Per ansamblu, potrivit statisticilor, între 2004-2016, numărul şcolilor cu limba de predare română a scăzut de la 87 la 63!

„Cum să oprim creşterea numărului de şcoli mixte? În stoparea acestei tendinţe de ucrainizare a şcolilor noastre trebuie să se încadreze toţi cei care iubesc graiul şi neamul românesc şi liderii societăţilor naţional-culturale româneşti din ţinut”, spune învăţătorul Nicolae Mintencu, din Voloca, citat de mass-media româneşti din Ucraina.


Reacţii binevenite

1Divizarea artificială români – „moldoveni”, practicată încă la nivelul unora dintre autorităţile ucrainene, este un fenomen care se perpetuează, cu efecte asupra sistemului de învăţământ. Astfel, o parte dintre copiii românilor studiază „Abecedarul”, aşadar Limba română, iar alţii „Limba moldovenească”. Această fragmentare care nu reflectă realitatea identitară a românilor este reclamată periodic de comunităţile româneşti şi stă la baza unei solicitări din partea autorităţilor de la Bucureşti, care doresc sprijinul părţii ucrainene pentru îmbunătăţirea învăţământului în limba maternă, unificarea programei de învăţământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunităţi româneşti, precum şi pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunităţii româneşti din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din regiunea Odesa: „Sunt dezamăgit că în secolul XXI copiii români din regiunea Odesa (Ucraina) încă studiază după manuale de limbă «moldovenească». Dorim să se înceteze divizarea artificială între români şi «moldoveni», care a început încă din vremea ţaristă, a fost accentuată pe timpul lui Stalin, a continuat în timpul Uniunii Sovietice şi, din păcate, chiar şi după căderea URSS”. La toate acestea se adaugă şi o penurie generală de manuale de Limba română, care nu sunt nici în număr suficient şi în multe cazuri nici nu acoperă nevoile unei educaţii de mileniul trei.

După discuţiile cu autorităţile ucrainene referitoare la învăţământul în limba maternă, s-a remarcat din partea acestora doar… „deschiderea faţă de înfiinţarea unui Centru Cultural Românesc la Izmail, menit să promoveze valorile culturale româneşti şi limba română”. Despre divizarea artificială şi manualele de „Limba moldovenească” (desfiinţate până şi de R. Moldova!) nu se precizează nimic în comunicatele oficiale, chiar dacă reprezentanţii Guvernului României au invocat în cadrul discuţiilor alinierea învăţământului din Ucraina la normele europene, în conformitate cu parcursul pro-occidental al ţării.
„În regiunea Odesa din Ucraina, situaţia şcolilor româneşti este mai dificilă, ca urmare a faptului că românii din această regiune au fost recenzaţi sub denumirea de «moldoveni», încurajându-se sistematic, şi în acest spaţiu, falsa idee de «limbă moldovenească»” (Institutul Cultural Român)


Şi totuşi, restricţiile continuă

IordanestiCând părea că noua şcoală din localitatea Iordăneşti, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, va fi gata să-i primească pe copiii românilor de aici în cele mai bune condiţii, ultimele lucrări de construcţie au fost oprite, iar licitaţiile suspendate. Toată suflarea românească din Iordăneşti este revoltată de faptul că noua şcoală a fost blocată foarte aproape de finalizare şi acuză jocuri politice locale care îi afectează direct, pe ei şi pe copiii lor.

De aceea, un grup de activişti din Iordăneşti a adresat o scrisoare deschisă primului-ministru al Ucrainei, Volodimir Groisman, în care se solicită intervenţia în situaţia creată şi finalizarea construcţiei. Documentul poartă semnăturile membrilor comitetului de părinţi, cadrelor didactice ale şcolii, deputaţilor Consiliului sătesc şi membrilor Comitetului executiv, precum şi deputaţilor Consiliului raional din partea satului Iordăneşti.

Asociaţiile, sub semnul unităţii

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Asociaţiile, sub semnul unităţii

Tradiţie populară din străbuni

festivalCentrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi are un merit deosebit în păstrarea şi susţinerea muzicii populare româneşti şi în descoperirea tinerelor talente. Continuând o frumoasă tradiţie, această asociaţie non-guvernamentală, în parteneriat cu Centrul Cultural „Bucovina” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, a organizat, în luna mai a.c., Gala celei de-a XII-a ediţii a Festivalului-concurs Internaţional de muzică populară românească „În grădina cu flori multe”, sărbătoare de suflet pentru românii din nordul Bucovinei şi Basarabiei, Ţinutul Herţa, prin care sunt stimulaţi  interpreţii autentici şi talentaţi, promotori ai cântecului şi dansului popular românesc.

Printre oaspeţii de onoare ai Festivalului s-au numărat diplomaţi, oficialităţi din România, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Referindu-se la importanţa manifestării pentru românii din ţinut, pentru conservarea şi valorificarea tezaurului muzical-folcloric românesc, Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, consideră că „este  un Festival care reprezintă rampa de lansare pentru mulţi artişti de la ţară, din Cernăuţi şi alte comunităţi româneşti, dar şi din alte ţări. Mă bucură foarte mult această prezenţă consistentă a consiliilor judeţene, ce menţin spiritul comun de valori cu comunitatea românească din Ucraina”.


Proiect comun

proiecte„Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei” şi Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, din cadrul Ministerului român de Externe, au încheiat un protocol de colaborare care deschide ample perspective unor proiecte viitoare promiţătoare. Astfel, cele două organizaţii au convenit că vor derula programe culturale şi educaţionale comune. Prin activităţile pe care le vor desfăşura, va fi susţinută promovarea şi păstrarea limbii române, a identităţii naţionale şi a valorilor culturale, calitatea educaţiei şi deschiderea sistemului educaţional românesc către românii din Maramureşul Istoric, Ucraina.

Protocolul este încă un demers pe care îl face „Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei”, organizaţie a românilor din Ucraina care activează de peste un deceniu pentru ameliorarea situaţiei comunităţilor româneşti din ţara vecină şi pentru rezolvarea problemelor legate de păstrarea identităţii naţionale şi de numărul redus al instituţiilor româneşti din cadrul comunităţii.


Reuniune de suflet

ReuniuneAdunarea Generală Anuală a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina a prilejuit reunirea filialelor la Cernăuţi şi evocarea tuturor eforturilor pe care organizaţiile şi asociaţiile româneşti le depun pentru păstrarea identităţii şi a tradiţiilor româneşti. S-a vorbit despre rezultatele în educarea copiilor şi tinerilor români din regiune în sensul cunoaşterii şi păstrării elementelor identitare, precum limba maternă, obiceiurile şi tradiţiile, portul popular, dar, pe de altă parte, şi despre numeroasele impasuri, mai ales financiare, pe care reprezentanţii românilor trebuie să le depăşească.

Carmen Andronachi, preşedinte al Societăţii, a punctat faptul că „activitatea fiecăruia înseamnă slujirea patriei, a limbii, a religiei”, iar Ionel Ivan, reprezentant al Consulatului General al României la Cernăuţi, a opinat că unirea tuturor forţelor româneşti conduce la rezultate deosebite în activitatea de promovare a istoriei, a limbii materne şi a spiritualităţii româneşti: „Întâlnirea de astăzi e o pagină de istorie românească”. În acelaşi spirit, academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, a apreciat efortul depus de membrii Societăţii pentru promovarea valorilor culturii naţionale, precum şi „dorinţa de a lăsa ceva în urmă, important pentru generaţiile viitoare”, notează „Romanian Global News”.

Întreaga manifestare a stat sub semnul ideii de unitate a spiritului românesc şi de continuare a acţiunii pentru realizarea unor ţeluri commune ale românilor din Ucraina.


ICR susţine mari proiecte culturale

caravanaMii de români din Ucraina au participat cu bucurie şi emoţie la „Caravana teatrului şi folclorului românesc”, organizată de Institutul Cultural Român pentru conaţionalii noştri din sudul Barasabiei (Ucraina), mulţi dintre aceştia asistând doar o dată pe an la astfel de evenimente. Români de toate vârstele au participat, timp de o săptămână, în luna mai a.c., la spectacolele oferite în cadrul celei de-a cincea ediţii a evenimentului, care are rolul de a promova cultura şi tradiţiile româneşti şi care a inclus reprezentaţii de teatru, spectacole de muzică şi dans popular românesc susţinute de ansamblul „Dor Basarabean”, din Erdek-Burnu (raionul Ismail), care promovează valorile autohtone ale culturii româneşti din Basarabia Istorică şi poartă la brâu Tricolorul românesc.

Caravana a parcurs sute de kilometri, a ajuns în sate locuite în totalitate de români sau în care aceştia sunt majoritari (Cartal, Dumitreşti, Babele, Borisăuca, Satu Nou şi Erdek-Burnu), iar artiştii au evoluat pentru oameni care văd un spectacol în limba română foarte rar. „În total, la cele cinci ediţii ale Caravanei, estimăm la peste 7.500 de spectatori. Este, cu siguranţă, un succes faptul că a ajuns limba română încă o dată în satele din sudul Basarabiei, prin cultură, teatru, folclor, dar şi în imagine, în atitudinea, în jocul şi în sentimentul românesc prezentat pe scenă. Eu am speranţa că acesta este un început al renaşterii, al revenirii la rădăcini, al conştientizării faptului că aparţinem de neamul românesc şi că suntem una şi aceeaşi cu toţi românii din ţară şi din jurul României, din comunităţile istorice”, spune Anatol Popescu, co-fondator al Asociaţiei Românilor „Basarabia”, din regiunea Odesa, citat de „Agerpres”.

caravana 1Prezenţa Caravanei teatrului şi folclorului românesc în satele cu români din Ucraina a reprezentat o adevărată sărbătoare, liderii comunităţilor româneşti apreciind faptul că astfel de evenimente sunt binevenite şi îi ajută în lupta lor pentru păstrarea identităţii. Reprezentanţii Institutului Cultural Român, singura instituţie din România care, împreună cu Ansamblul Folcloric „Dor Basarabean”, a ajuns cu proiecte culturale în toate localităţile locuite de români în Sudul Basarabiei, au precizat că se au în vedere, în continuare, evenimente care să promoveze cultura şi identitatea românească.
„Sunt foarte importante aceste evenimente pentru promovarea valorilor naţionale, a limbii, a tradiţiilor” (Galina Pelin, co-preşedinte al Asociaţiei Cadrelor didactice de etnie română din Ucraina)

„Suntem receptivi la tot ceea ce este legat de cultură, de tot ce este românesc şi sperăm că în viitor lucrurile se vor îmbunătăţi. Avem nevoie la timp de sprijinul Ţării Mamă, să fie o continuitate a activităţilor, pentru că dorim să rămânem cum am fost, cum au fost părinţii noştri, să rămânem români” (Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei „Valul lui Traian”, raionul Tatarbunar)


Continuitate…

photo_1460289954_zbÎn localitatea Stăneşti, din raionul Hliboca, a prins contur un proiect remarcabil al unei inimoase profesoare: Muzeul Şcolii din localitate. La început, prin sprijinul unor colegi cu inimă românească şi prin bunăvoinţa consătenilor, s-au donat scumpe odoare din lada cu zestre, obiecte preţioase de tradiţie moştenite de la părinţi şi străbuni. Colecţia iniţială conţinea costume populare, vechi şi moderne, specifice locului, feţe de perne brodate, prosoape, covoare, tablouri, adunate din tot satul. În timp, acest loc a devenit un adevărat centru de spiritualitate şi tradiţie românească: au fost aduse din diferite zone ale României inedite costume naţionale – cămăşi de pânză, catrinţe etc., donate de celebri cântăreţi de muzică populară din Patria istorică – şi urmează să fie expuse elemente biografice ale unui cunoscut scriitor, poet şi cronicar al localităţii, Vasile Posteucă, al cărui bust a fost dezvelit cu un an în urmă.

Astăzi, Muzeul Şcolii Medii Stăneşti este dotat cu obiecte autentice, specifice diverselor epoci şi zone etnografice, atât din ţară, cât şi din întreaga Bucovină, ce oglindesc viaţa tradiţională românească. Iniţiativa pune în valoare patrimoniul naţional românesc, sădind în elevii şcolii dragostea faţă de glia străbună, de limbă, de neam, de tradiţiile şi obiceiurile populare. Dincolo de funcţia principală de conservare, păstrare şi valorificare a patrimoniului cultural etnografic românesc, Muzeul s-a impus în peisajul cultural al zonei prin organizarea de spectacole folclorice, prin promovarea tradiţiilor şi creaţiilor autentice, precum şi ca laborator de creaţie pentru elevi, care pot asista la lecţii de Istorie şi de Limba română.

Monumente ale credinţei

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Monumente ale credinţei

Mănăstirea de maici Leorda

LeordaHramul Mănăstirii din Leorda a reunit din nou în lumina credinţei sute de pelerini în comuna Pătrăuţii de Sus, din nordul Bucovinei. Ctitorită prin efortul protopopului Vasile Covalciuc şi prin dărnicia unor oameni generoşi, Mănăstirea Leorda, cu cele trei locaşuri de închinare – cu hramul „Sfintele Femei Mironosiţe”, „Sfântul Mucenic Pantelimon”, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” – este o oază de ortodoxie, unde credinţa îşi are rădăcina în arborele neamului românesc. Aşezământul monahal se află sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon şi a fost înălţat pe locul unei vechi bisericuţe.

manastire leordaPraznicul a început cu Sfânta Liturghie, oficiată de PS  Evsevii, Episcop de Şepetovka şi Slavuta, regiunea Hmelniţk, susţinut de un sobor de 30 de înalte feţe bisericeşti. Prezent la eveniment şi impresionat de frumuseţea locului şi de credinţa pe care o manifestă românii de aici, diplomatul român Cătălin Ţîrlea a transmis „salutul atât oficial, cât şi de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României şi al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, cât şi prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăieşte de mulţi ani împreună”.

Ascunsă parcă în platoşa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localităţii, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credinţa şi nădejdea românilor.


Biserica „Sfântul Gheorghe”, Storojineţ

Unul dintre cele mai importante aşezăminte de cult pentru românii din Ucraina este Biserica „Sfântul Gheorghe”, din Storojineţ. Aici, etnicii români se reunesc în jurul credinţei strămoşeşti şi păstrează astfel vie flacăra românismului.

hramCea mai recentă reuniune a românilor în jurul preoţilor care îi ţin laolaltă a fost prilejuită de hramul Bisericii. În timpul serviciului divin, oficiat de un sobor de preoţi  din Bucovina, Ucraina şi România, în frunte cu ÎPS Meletie, Arhiepiscop al Cernăuţiului şi Bucovinei, au fost sfinţite Sfântul Altar şi Sfânta Masă şi a fost hirotonit ca preot diaconul Igor Andronachi, din Tărăsăuţi, raionul Noua Suliţă. De asemeni, pentru cei 45 de ani de slujire la altarul credinţei, părintele Gheorghe Covalciuc, din Oprişeni, raionul Hliboca, a fost distins cu a doua Cruce patriarhală din partea Preafericitului Mitropolit Onufrie.

Pe lângă pilonul de credinţă străbună care este Biserica, demn de menţionat este faptul că lăcaşul este implicat activ şi în viaţa socială a comunităţii, una dintre cele mai recente realizări fiind deschiderea unei Şcoli duminicale, unde copiii românilor vor avea posibilitatea să studieze limba română.

.

Aprecieri

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Aprecieri

Petro Porosenko„ În noua Ucraina, drepturile românilor vor fi respectate, aşa cum vor fi drepturile tuturor locuitorilor ţării” Petro Poroşenko, preşedinte al Ucrainei, (frază rostită în limba română)

IohannisO temă a discuţiei cu preşedintele Poroşenko a fost rolul important al minorităţilor - al celei româneşti din Ucraina şi al celei ucrainene din România - pentru relaţia noastră bilaterală. Minoritatea ucraineană beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român ...” Klaus Iohannis, preşedinte al României

Cristian-Leon Ţurcanu„Deşi vorbim despre o comunitate istorică a etnicilor români în Ucraina, aceasta este divizată artificial. Este esenţial să încercăm să depăşim acest moment de divizare etnică, să susţinem etnicii români şi să obţinem asigurarea drepturilor pentru aceştia în aceeaşi măsură în care minoritatea ucraineană beneficiază de drepturi în România” E. S. Cristian-Leon Ţurcanu, Ambasador al României în Ucraina

„În anii în care am ocupat funcţia de Ambasador al Ucrainei, am fost martor al schimbării relaţiilor bilaterale şi a percepţiei românilor faţă de Ucraina şi a ucrainenilor faţă de România” E S. Teofil Bauer, fost Ambasador al Ucrainei la Bucureşti

Un nou destin pentru românii din Marea Britanie?

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Un nou destin pentru românii din Marea Britanie?

Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, după 43 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, a trimis o undă de şoc în toată lumea şi în toate sectoarele vieţii publice, de la politică la pieţele financiare. O atenţie specială este manifestată în interiorul comunităților de români care muncesc în Regatul Unit și care brusc se găsesc pe „teritoriu necunoscut”.

1Care sunt efectele principale pe termen mediu şi lung derivate din această despărţire a UE de un stat membru? În primul rând, este în cumpănă coeziunea europeană. Acest pilon al unității continentului este unul fundamental și pentru muncitorii străini care se află pe teritoriul Marii Britanii și care consideră că vor fi afectați de ieșirea țării din blocul comunitar. O altă temă majoră la nivel european pe care a acutizat-o votul britanic este reformarea Uniunii Europene. Dar și aici există numeroase necunoscute pentru lucrătorii străini, inclusiv români: noua UE, prevăzută a fi „mai flexibilă”, va avea relații economice cu Marea Britanie de natură să le permită celor care încearcă să-și construiască un viitor în Regatul Unit să și poată face acest lucru?

Opinia publică și specialiștii estimează că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană îi va afecta pe români. Mai precis, pe cei care vor să plece la muncă în Regatul Unit, pe cei care studiază acolo şi posibil chiar şi pe cei care vor să călătorească într-acolo. În esență, de negocierile care vor începe în perioada următoare între Londra și Bruxelles depinde situația românilor din Marea Britanie. Deocamdată, sunt vehiculate unele ipoteze în legătură cu ce s-ar putea schimba pentru cei circa 400.000 de români care muncesc pe teritoriul britanic, dintre care aproximativ 15% îndeplinesc condiţiile pentru a putea fi beneficiari de ajutoare sociale din partea statului britanic. Un alt exemplu: simpla călătorie în Regatul Unit s-ar putea complica; acum românii au nevoie doar de buletin, însă e posibil să devină obligatoriu paşaportul, poate chiar şi viza. De asemenea, dreptul la muncă ar putea fi restricţionat; românii vor avea din nou nevoie de permise de muncă? Totodată, studiile s-au putea scumpi. Pentru studenții români ar putea deveni tot mai greu accesibile granturile de studii, în primul rând prin restricționarea împrumuturilor.

Restricţii ar putea să fie impuse şi în ceea ce priveşte drepturile sociale. După cum se cunoaşte, în prezent, în Marea Britanie primesc ajutoare sociale 3.430 de români, potrivit datelor oficiale, ceea ce îi poyiționează pe compatrioții noștri abia pe locul 13 în rândul europenilor care solicită ajutoare din partea Departamentului pentru muncă și pensii. Din toate aceste motive, printre românii din Marea Britanie au crescut temerile legate de viitor după vestea privind „Brexit”. „Românii au primit rezultatul cu stare de şoc. Au venit la noi la noi întrebări de genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu… Toată lumea este foarte îngrijorată, pentru că în momentul acesta aşteptăm să vedem ce va decide guvernul britanic”, sintetizează Cristina Irimia, de la organizația „Români în UK”, care atrage atenția că românii care nu au statut legal ar trebui să rezolve această problemă cu prioritate. „Ieşirea Marii Britanii din UE nu se va produce de azi pe mâine. Specialiştii evaluează la doi ani timpul în care se va negocia şi pot să vă asigur că România va negocia în aşa fel încât să avem gijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie”, dă asigurări președintele Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, UE plănuiește să nu se lase afectată de „Brexit”. Cât priveşte agenda extinderii, rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană nu va opri procesul, anunţă comisarul european pentru Politica europeană de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn: „Uniunea Europeană încă este angajată faţă de extindere, nu există nici un dubiu legat de asta. În ultimii ani, în Balcani s-au realizat multe lucruri şi nu ar trebui să fim obosiţi sau disperaţi în urma referendumului din Marea Britanie”. Iată, aşadar, un apel direct la statele din Balcanii de vest, să-şi păstreze speranţele şi să continue reformele pe calea integrării în familia europeană.

Momente notabile din acestă vară

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Momente notabile din acestă vară

Ziua Drapelului Naţional

În fiecare an, în ziua de 26 iunie, este sărbătorit prin manifestări de amploare, în toată ţara, drapelul Tricolor. Acest simbol naţional i-a însufleţit pe români în momente grele de luptă, dar şi de bucurie. Data a fost aleasă în amintirea Revoluţiei de la 1848, când Tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române.

IMG_0263


Cristina Neagu, jucătoarea nr 1 a lumii

Handbalista Cristina Neagu a primit pentru a doua oară titlul de CEA MAI BUNĂ JUCĂTOARE DE HANDBAL A LUMII ÎN ANUL 2015, în urma anchetei mondiale realizate de Federaţia Internaţională de Handbal. Sportiva româncă este îndrăgită şi apreciată de toţi românii pentru performanţele sale de excepţie, din ultimii ani, înregistrate alături de echipa naţională de handbal, la care a contribuit, după cum a declarat sportiva, şi susţinerea handbalului românesc, de numeroşi ani, de către „Niro Investment Group”.

1

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult