24
May , 2017
Wednesday

Conlucrând cu istoria

Conlucrând cu istoria

Reporter: editura July - 8 - 2016

Dreptul legitim la cetăţenia română

2Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române a emis un document intitulat „Punct de vedere asupra statutului românilor din Transcarpatia (Ucraina)”, în care explică statutul regiunii din punct de vedere istoric: „Teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina, cu raioanele Rahău (Rahiv), Teceu (Teaciv) şi Hust (zona istorică a Maramureşului de Nord cu plasele Rahău, Taras, Teceu şi Hust) din decembrie 1918 şi până în 26 iulie 1921 au făcut parte de facto şi de iure din componenţa Statului Român, judeţul Maramureş”.

Astfel, afirmă Academia, toţi cetăţenii din teritoriile unite cu România „inclusiv teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina – zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele enumerate, născuţi după 1 decembrie 1918 şi până la 26 iulie 1921 au dobândit cetăţenia română prin naştere”. De asemeni, foarte important este că „solicitările locuitorilor care s-au născut până la 1 decembrie 1918 şi cei născuţi între 1 decembrie 1918 şi 26 iulie 1921 sau succesorii acestora, azi locuitori din raioanele respective din regiunea Transcarpatia, Ucraina, sunt îndreptăţiţi să redobândească cetăţenia română, în conformitate cu Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română, înlăturându-se o nedreptate făcută acestora”. Documentul, care poartă antetul Academiei Române, este semnat de prof. dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu”.


Necesităţi şi doleanţe

doleante si necesitatiUrmare directă a orientării pro-europene a Guvernului Ucrainei, relaţiile bilaterale cu România au fost întârite cu prilejul celor două întâlniri la nivel înalt din ultima perioadă. În opinia preşedintelui României, Klaus Iohannis, discuţiile cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko au reflectat importanţa etnicilor români care trăiesc în statul vecin: „Am discutat cu preşedintele Poroşenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina. Reluarea activităţii Comisiei Guvernamentale pentru Minorităţi, după o pauză, prea lungă, de 10 ani, va contribui, cu siguranţă, la atingerea acestui obiectiv. De asemenea, ne dorim să intensificăm cooperarea dintre cele două ţări atât în domeniul cultural, cât şi educaţional. Sperăm ca Institutul Cultural Român de la Kiev să înceapă să funcţioneze cât mai repede posibil, alături de filiala de la Cernăuţi”.


Centre Comunitare

Legea privind înfiinţarea Centrelor Comunitare Româneşti în state în care există comunităţi cu cel puţin 5.000 de români a fost promulgată, iar efectele pe care le generează pentru etnicii români din jurul hotarelor României, implicit din Ucraina, sunt semnificative. Legea prevede obligativitatea statului român să ia măsuri pentru promovarea culturii, valorilor şi limbii române în străinătate şi să asigure coeziunea comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

În cadrul Centrelor Comunitare Româneşti se vor organiza activităţi culturale, educative şi artistice. Centrele vor fi finanţate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de asigurarea spaţiului şi desfăşurarea activităţilor, precum şi pentru plata personalului necesar.


Demersuri pentru respectarea drepturilor minorităţilor

1Oficialităţile de la Bucureşti monitorizează situaţia implementării măsurilor privind drepturile minorităţilor, la care guvernul ucrainean s-a angajat în contextul orientării pro-europene a ţării. „Administraţia lui Petro Poroşenko realizează că, pentru a integra Ucraina în Europa, trebuie să respecte anumite standarde în ceea ce priveşte minorităţile naţionale. Când am discutat cu omologii mei de la Kiev, mi s-a spus că, în următorii doi ani, doresc să implementeze toate măsurile la nivel internaţional în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor”, dă asigurări ministrul român pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.

Situaţia generală nu este una pozitivă. Per ansamblu, în ce priveşte dreptul la educaţie în limba maternă, este cunoscut faptul că numărul şcolilor româneşti a scăzut semnificativ, că sunt probleme în ce priveşte inexactitatea recensămintelor care îi privesc pe români, chestiuni de divizare artificială sau dificultăţi în accesul la literatură şi mass-media în limba română, care rămâne relativ restrâns. „Situaţia comunităţii româneşti, din păcate, nu s-a îmbunătăţit, ci s-a înrăutăţit. Sunt probleme destul de importante”, adaugă oficialul român.

În acest context, reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti au legat, în cadrul discuţiilor cu omologii ucraineni, chestiunea drepturilor minorităţii româneşti de sprijinul pentru accesarea de către Ucraina a unor fonduri europene care să contribuie la dezvoltarea regională (graţie României, regiunea Odesa obţine peste 14 milioane de euro fonduri europene pentru proiecte în Ismail), aşadar sprijin reciproc pentru realizări concrete. „Am spus că dorim să deschidem un Centru cultural românesc la Ismail, pentru românii din sudul Basarabiei, din regiunea Odesa. Autorităţile de la Kiev s-au arătat deschise. Ţine de ei să ne sprijine în acest sens, să ne dea aprobările necesare şi să începem activităţi culturale de păstrare a limbii, a identităţii româneşti pentru românii din regiunea Odesa. Sunt foarte multe sate româneşti acolo”, conchide Dan Stoenescu.


Centru de Informare al României la Ismail

centruMinisterul român al Afacerilor Externe şi Universitatea Umanistă de Stat din Ismail au semnat o înţelegere privind deschiderea unui Centru de Informare al României în cadrul Universităţii din localitate. Acesta va funcţiona ca un reper în procesul de extindere a prezenţei limbii române în regiunea Odesa şi de promovare a elementelor de cultură şi civilizaţie românească.

Activitatea Centrului va fi orientată, în principal, pe acordarea de sprijin pentru proiecte şi programe de perfecţionare în Limba română, ateliere tematice în domeniul istoriei, geografiei şi civilizaţiei româneşti, sesiuni de formare şi familiarizare cu tematici ale Uniunii Europene, dezbateri pe teme de actualitate românească şi acţiuni de promovare a României şi a culturii româneşti. Accesul celor interesaţi de activităţile Centrului de Informare al României va fi gratuit.


Sprijin pentru iniţiative româneşti

Statul român susţine comunitatea românească din Ucraina, atât pe cea din Bucovina de Nord, cât şi pe românii din Transcarpatia şi regiunea Odesa, prin proiecte finanţate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni. Mai mult, partea română este deschisă la noi proiecte, în special transfrontaliere, finanţate din fonduri europene, pentru dezvoltarea regiunilor, cu precădere în zonele în care există un număr semnificativ de etnici români. De exemplu, există posibilitatea de a se înfiinţa pentru prima dată o grădiniţă românească în oraşul Cernăuţi, de a se acorda sprijin pentru mass-media de limba română nu doar de către statul român, ci şi de către cel ucrainean, în conformitate cu principiile reciprocităţii, există iniţiative şi continuări de proiecte culturale şi de educaţie (în anul 2015, copii români din Ucraina au participat la programul de tabere „ARC”, care continuă şi în acest an), precum şi o strategie a statului român în legătură cu activitatea mediului asociativ românesc din Bucovina de Nord şi Trascarpatia. Aceste organizaţii şi asociaţii ale românilor sunt sprijinite să extindă colaborările directe cu autorităţile locale din România, iar liderii lor au posibilitatea să fie pregătiţi pentru a putea accesa fonduri europene pentru proiecte transfrontaliere, în beneficiul direct al comunităţilor româneşti.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult