28
May , 2017
Sunday

Drumuri spre Europa…

1Legislaţia ucraineană se schimbă, încet, încet, ducând la efecte în plan local care ar putea îndreptăţi comunităţile româneşti să spere că drumul Ucrainei spre Europa vestică va aduce şi implementarea normelor europene şi o democraţie autentică, în care minorităţile naţionale să beneficieze de toate condiţiile pentru a-şi păstra identitatea şi a-şi cinsti înaintaşii şi tradiţiile. Un exemplu este adaptarea unei legislaţii care prevede desovietizarea Ucrainei şi care a avut drept rezultate îmbucurătoare redenumiri de străzi cu numele unor mari personalităţi româneşti.

straziDupă ce guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghennadi Moskal, a dispus ca străzile cu denumiri sovietice din mai multe localităţi aflate în cadrul regiunii să fie redenumite, a urmat decretul care a dus la apariţia străzilor Maramureş, George Coşbuc, Nichita Stănescu sau George Enescu în localitatea Biserica Albă. „Transcarpatia, în cele din urmă, a fost decomunizată”, a anunţat oficialul.

De asemeni, în Apşa de Jos, o altă importantă localitate din regiune, primarul a consultat opiniile deputaţilor, ale membrilor asociaţiilor socio-culturale româneşti ca „Dacia” sau „Ioan Mihali de Apşa” şi, la sesiunea Consiliului executiv, s-a decis schimbarea numelor mai multor străzi, consfinţindu-se să fie denumite cu numele unor personalităţi ale neamului românesc.

Şi autorităţile din oraşul Reni, regiunea Odesa, au decis să redenumească un număr de străzi în cadrul procesului de implementare a Legii privind decomunizarea. Potrivit unei dispoziţii a Consiliului local, mai multe străzi vor fi redenumite, printre acestea fosta stradă Pionerska urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru – istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări ştiinţifice şi patriot al sudului Basarabiei, argumentează iniţiatorii propunerii.


O soluţie „cu cântec”…

Asociaţiile româneşti, precum şi dascălii şi părinţii trag de ani buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituţiilor în care se studiază Limba română, şi asupra politicilor de înfiinţare a şcolilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariţia tot mai multor şcoli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea unei aşa-numite „limbi moldoveneşti”, cu grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învăţământului”, care va duce la desfiinţarea claselor cu mai puţin de 27 de elevi (cazul a 20 de şcoli doar în regiunea Cernăuţi). În aceste condiţii, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din şcolile româneşti în ultimii ani; în raionul Noua Suliţă, unde locuiesc români sunt tot mai multe şcoli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul şcolilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprişeni, Iordăneşti, raionul Hliboca, precum şi de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineţ. Şi toate acestea în pofida faptului că există rezultate excelente în domeniul învăţământului în Limba română, cu elevi care performează la multe alte materii.
Statistici îngrijorătoare

Din datele Departamentului Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învăţământ 2014-2015, în regiunea Cernăuţi erau 66 de şcoli cu Limba română de predare, şi 17 şcoli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de şcoli româneşti, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, şi când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba română, tot mai puţini). De asemeni, în raionul Herţa, în anul de învăţământ 2014-2015 erau 28 de şcoli cu Limba română de predare, dar în anul curent de învăţământ au rămas doar 26. Situaţia este similară şi în raionul Storojineţ, de unde a mai dispărut o şcoală românească în doar un an. Per ansamblu, potrivit statisticilor, între 2004-2016, numărul şcolilor cu limba de predare română a scăzut de la 87 la 63!

„Cum să oprim creşterea numărului de şcoli mixte? În stoparea acestei tendinţe de ucrainizare a şcolilor noastre trebuie să se încadreze toţi cei care iubesc graiul şi neamul românesc şi liderii societăţilor naţional-culturale româneşti din ţinut”, spune învăţătorul Nicolae Mintencu, din Voloca, citat de mass-media româneşti din Ucraina.


Reacţii binevenite

1Divizarea artificială români – „moldoveni”, practicată încă la nivelul unora dintre autorităţile ucrainene, este un fenomen care se perpetuează, cu efecte asupra sistemului de învăţământ. Astfel, o parte dintre copiii românilor studiază „Abecedarul”, aşadar Limba română, iar alţii „Limba moldovenească”. Această fragmentare care nu reflectă realitatea identitară a românilor este reclamată periodic de comunităţile româneşti şi stă la baza unei solicitări din partea autorităţilor de la Bucureşti, care doresc sprijinul părţii ucrainene pentru îmbunătăţirea învăţământului în limba maternă, unificarea programei de învăţământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunităţi româneşti, precum şi pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunităţii româneşti din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din regiunea Odesa: „Sunt dezamăgit că în secolul XXI copiii români din regiunea Odesa (Ucraina) încă studiază după manuale de limbă «moldovenească». Dorim să se înceteze divizarea artificială între români şi «moldoveni», care a început încă din vremea ţaristă, a fost accentuată pe timpul lui Stalin, a continuat în timpul Uniunii Sovietice şi, din păcate, chiar şi după căderea URSS”. La toate acestea se adaugă şi o penurie generală de manuale de Limba română, care nu sunt nici în număr suficient şi în multe cazuri nici nu acoperă nevoile unei educaţii de mileniul trei.

După discuţiile cu autorităţile ucrainene referitoare la învăţământul în limba maternă, s-a remarcat din partea acestora doar… „deschiderea faţă de înfiinţarea unui Centru Cultural Românesc la Izmail, menit să promoveze valorile culturale româneşti şi limba română”. Despre divizarea artificială şi manualele de „Limba moldovenească” (desfiinţate până şi de R. Moldova!) nu se precizează nimic în comunicatele oficiale, chiar dacă reprezentanţii Guvernului României au invocat în cadrul discuţiilor alinierea învăţământului din Ucraina la normele europene, în conformitate cu parcursul pro-occidental al ţării.
„În regiunea Odesa din Ucraina, situaţia şcolilor româneşti este mai dificilă, ca urmare a faptului că românii din această regiune au fost recenzaţi sub denumirea de «moldoveni», încurajându-se sistematic, şi în acest spaţiu, falsa idee de «limbă moldovenească»” (Institutul Cultural Român)


Şi totuşi, restricţiile continuă

IordanestiCând părea că noua şcoală din localitatea Iordăneşti, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, va fi gata să-i primească pe copiii românilor de aici în cele mai bune condiţii, ultimele lucrări de construcţie au fost oprite, iar licitaţiile suspendate. Toată suflarea românească din Iordăneşti este revoltată de faptul că noua şcoală a fost blocată foarte aproape de finalizare şi acuză jocuri politice locale care îi afectează direct, pe ei şi pe copiii lor.

De aceea, un grup de activişti din Iordăneşti a adresat o scrisoare deschisă primului-ministru al Ucrainei, Volodimir Groisman, în care se solicită intervenţia în situaţia creată şi finalizarea construcţiei. Documentul poartă semnăturile membrilor comitetului de părinţi, cadrelor didactice ale şcolii, deputaţilor Consiliului sătesc şi membrilor Comitetului executiv, precum şi deputaţilor Consiliului raional din partea satului Iordăneşti.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult