28
July , 2017
Friday

Partenerii euro-atlantici ai Turciei, NATO şi Uniunea Europeană, privesc cu atenţie şi preocupare evoluţiile de la Ankara, urmărind deopotrivă reacţiile autorităţilor turce faţă de lovitura de stat eşuată de la mijlocul lunii iulie – un accent special fiind pus pe parcursul democratic al ţării şi menţinerea statului de drept – şi efectele crizei interne asupra stabilităţii regionale şi internaţionale.

 

Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini

Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini

După cum se cunoaşte, Turcia este unul dintre partenerii principali ai Alianţei Nord-Atlantice şi stat candidat la apartenenţa la Uniunea Europeană. Din aceste perspective, violenţele petrecute cu o lună în urmă au transmis un semnal de instabilitate foarte periculos pentru geopolitica zonală şi au stârnit îngrijorare, dat fiind faptul că armata turcă a fost privită dintotdeauna ca pilon al menţinerii statului laic în condiţiile unei naţiuni profund musulmane. Date fiind toate acestea, cancelariile occidentale au atras atenţia Guvernului turc şi preşedintelui Erdogan asupra importanţei menţinerii ţării pe drumul democratic care a făcut din Turcia un partener de nădejde al Occidentului.

În mod efectiv, Uniunea Europeană a reacţionat la valul de arestări care a urmat loviturii de stat, arătând, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri externe Federica Mogherini, că instituţiile democratice şi statul de drept în Turcia trebuie protejate în orice condiţii: „Facem apel la menţinerea sub observaţie a ordinii constituţionale din Turcia şi subliniem importanţa respectării democraţiei, drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”. La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, consideră că „nu există alternativă pentru Turcia la democraţie şi stat de drept”. Pe aceleaşi coordonate s-au exprimat şi ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, precum şi omologul său belgian, Didier Reynders. De asemeni, la nivel european, se consideră că „arestările şi epurările în masă ale judecătorilor nu sunt un mijloc acceptabil pentru restaurarea democraţiei”, subliniază experţi din cadrul Consiliului Europei. De altfel, preocuparea a sporit odată cu anunţul că Turcia ar putea reintroduce legea marţială, aspect care i-ar elimina ţării orice şanse de a adera la blocul comunitar: „Germania şi UE au o poziţie clară: respingem categoric pedeapsa cu moartea. Introducerea acesteia ar avea drept consecinţă pentru Ankara sfârşitul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, avertizează purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert. Drept urmare, UE va amâna acordarea regimului liberalizat de vize pentru cetăţenii turci, convenită pentru 2016 în cadrul acordului referitor la refugiaţi.

O etapă depăşită: rundă de negocieri de aderare a Turciei la UE (noiembrie 2015)

O etapă depăşită: rundă de negocieri de aderare a Turciei la UE (noiembrie 2015)

Îngrijorări publice şi o atenţie crescută faţă de evoluţiile din Turcia manifestă şi partenerii NATO. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, arată că „este esenţial ca Turcia să respecte pe deplin statul de drept şi democraţia după tentativa de lovitură de stat. Încă o dată am reiterat sprijinul meu deplin pentru instituţiile democratice din Turcia. Această ţară este un aliat valoros din cadrul NATO şi sunt solidar cu ea în această perioadă dificilă”. În aceiaşi termeni generali – cu excepţia câtorva accente generate de tulburările iniţiale – se exprimă şi secretarul de stat al SUA, John Kerry, care punctează faptul că „vom susţine cu siguranţă aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi, fiind în acelaşi timp precauţi faţă de orice aspect care ar putea să meargă mai departe de asta”. Şi la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite se manifestă o supraveghere atentă a urmărilor puciului din Turcia. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a lansat un apel „la o revenire rapidă şi paşnică a puterii civile în această ţară”.

Instabilitatea gravă din Turcia a stârnit îngrijorare şi printre statele cele mai apropiate geografic. Rusia urmăreşte cu atenţie evoluţiile – preşedintele Vladimir Putin anunţă că Moscova „consideră inacceptabile acţiunile anti-constituţionale din Turcia”. La rândul ei, Grecia şi-a pus armata în stare de alertă, iar premierul bulgar Boiko Borisov a ordonat consolidarea patrulelor la frontiera cu Turcia.

Evenimentele din de la Ankara, precum şi urmările lor, au reliefat o dată în plus importanţa acestei ţări şi a menţinerii ei ca reper de stabilitate pe harta geopolitică a lumii. „Statul turc este stat membru NATO, este a doua forţă după SUA în NATO, este membru G20 aflat pe o curbă economică ascendentă. Preşedintele Erdogan şi partidul său au reuşit să atragă simpatia publică în două alegeri succesiv, au reuşit să convingă şi partenerii în legătură cu utilitatea unui dialog. Turcia e înconjurată de crize care ameninţă nu doar securitatea statului turc, ci la nivel global: Siria, Irak, criza migranţilor şi alte elemente de tensiune mai puţin cunoscute, dar importante”, sintetizează Cristian Diaconescu, fost ministru român de Externe.

 


Ce repercusiuni ar putea avea pentru România evenimentele din Turcia şi reacţia autorităţilor de la Ankara? În primul rând, este de luat în calcul faptul că relaţiile bilaterale, ajunse la nivel de Parteneriat Strategic, sunt foarte bune şi cunosc un dinamism crescut, pe fondul dialogului politic intens. De pildă, relaţiile comerciale România-Turcia se ridică la aproape 4,5 miliarde de euro pe an, în România fiind înregistrate peste 14.500 de companii cu capital turcesc (locul 16 în clasamentul prezenţei afacerilor străine din ţara noastră). Aşadar, Turcia este un partener foarte important al României. În condiţiile calmării situaţiei şi reiterării parcursului acestui stat pe linia stabilităţii şi principiilor democratice, occidentale, „Turcia rămâne un partener strategic al României și un aliat indispensabil NATO, un partener cheie al UE, un actor a cărui ancorare în valorile comune este vitală pentru securitatea regională”, punctează Klaus Iohannis, preşedinte al României.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult