22
October , 2017
Sunday

Un politolog occidental afirma că, dacă Balcanii nu ar fi existat, ar fi trebuit creaţi, „pentru evacuarea laturii întunecate a Occidentului în Orient”. Cugetare plină de sens şi adevăr până la începutul amestecului frontal al Ocidentului în construirea unui Orient „după chipul şi asemănarea lui”, dar mai important, după propriile… interese. Acum se poate spune că Balcanii „au fost creaţi“ de mai multe ori, dar de fiecare dată cu o altă menire, cea mai recentă fiind cea care aduce în Europa o creaţie occidentală eşuată din Orient. Această poartă dintre continentul european şi est a existat dintodeauna, dar cui a folosit? În mică măsură balcanicilor. Istoria ne ajută din plin, în acest sens, cu argumente, pornind de la invaziile otomane şi până la „liniştirea” prin atacuri aeriene desfăşurate de NATO în ultimul conflict din fosta Iugoslavie.

Premierul sârb A. Vucic şi vicecancelarul german S. Gabriel

Premierul sârb A. Vucic şi vicecancelarul german S. Gabriel

Situaţia din Balcani este caracterizată astăzi de criza financiară din Grecia, politica agresivă a Rusiei, valul de refugiaţi din Orientul Apropiat canalizaţi spre Europa prin „ruta balcanică“, nu în ultimul rând, de asaltul miilor de migranţi ai sărăciei din Balcanii de Vest spre bunăstarea europeană. Cum răspunde diplomaţia acestor situaţii? Unii lideri de la Bruxelles propuneau ca Balcanii să fie „îngheţaţi”, până când UE s-ar fi putut întoarce cu proiecte (vechi sau noi) pentru regiune. În aceste condiţii, analiştii au observat o interesantă, dar veche strategie a diplomaţiei balcanice, şi anume: a spune ceea ce le place să audă diplomaţilor occidentali, iar acasă a uita de angajamentele asumate. Este o tactică sau rezultatul repetatelor situaţii în care Balcanii au fost lăsaţi baltă de o Europă fără răspunsuri la problemele importante ale zonei? Fără îndoială, este vorba despre cea de-a doua variantă.
O politică duplicitară

Acţiunile diplomatice occidentale în Balcani au urmărit, în principal, contracararea influenţei ruse în zonă şi doar superficial evoluţiile privind consolidarea democraţiei şi statului de drept, notează „Foreign Policy”. Astăzi, Balcanii sunt conduşi de o nouă generaţie de lideri, pentru care afilierea la decizii occidentale este o practică curentă. Drept răspuns, Occidentul a cvasi-ignorat fenomenul corupţiei, patronat tacit de unii dintre politicienii de vârf din regiune. Politica diplomatică balcanică a anului 2016 pare diferită de cea din ’90; toţi îmbrăţişează linia Uniunii Europene în problemele externe şi doresc apartenenţa la NATO (mai puţin Serbia). În fond, însă, asistăm, aşa cum punctam anterior, la un limbaj dublu: unul în afară, altul înăuntru (de menţionat că situaţia este acceptată tacit de marii lideri europeni…). De exemplu, în Muntengru, statul aproape se confundă cu familia Dukanovic, dar reacţia externă rămâne una timidă. În Macedonia, partidul de centru-dreapta al lui Nicola Gruesvski – „VMRO-DPMNE” – a fost nevoit să accepte un acord intermediat de UE şi să dizolve Parlamentul doar după valul de proteste faţă de corupţie şi de interceptările ilegale ale convorbirilor a 20.000 de persoane. Şi în acest caz, reacţia UE faţă de încălcările unor principii democratice a fost una de ignorare, încurajând parcă atitudinea fostului guvern. Cel mai elocvent caz de comportament diplomatic dublu este Serbia, unde premierul Aleksandar Vucic este primit la Casa Albă şi semnează un acord cu NATO, iar în paralel se întâlneşte la Moscova cu Vladimir Putin şi stabileşte o înţelegere pentru achiziţionarea de echipament militar rusesc.

Discuţii Macedonia – Slovenia pe tema crizei migraţiei

Discuţii Macedonia – Slovenia pe tema crizei migraţiei

În privinţa Kosovo, Serbia afişează în vest dorinţa pentru normalizarea relaţiilor cu Pristina, dar la nivel intern practică exact opusul: refuză recunoaşterea independenţei provinciei. Practic, în Balcani sunt numeroşi lideri „îmbrăcaţi” democratic, care s-au adaptat jocului dublu internaţional de nevoie, se poate spune. Care ar fi motivaţia acestei diplomaţii pe două voci? Răspunsul este simplu: situaţia geopolitică actuală a fost factorul favorizant. Contextul crizei ucrainene i-a pus pe liderii balcanici în postura de a deveni interlocutori interesanţi pentru „socotelile” altora în Balcani. De pildă, criza refugiaţilor a schimbat poziţia guvernării din Macedonia faţă de problemele interne. Profitând de unele accente ale dezbinării europene şi de problemele cu care se confruntă UE, canalele diplomatice au fost folosite în cancelariile europene şi ale SUA pentru a izola şi submina opoziţia locală macedoneană. Din păcate pentru unitatea regională, acest „model” poate fi extrapolat, întrucât se constată că fiecare şi-a construit o diplomaţie proprie. Ne putem referi, în acest sens, şi la „jocul“ Turciei, care, mizând pe prestaţia de excepţie a fostului premier A. Davutoglu, a reuşit să convingă principalii lideri de la Bruxelles că fără Ankara, Europa nu are soluţie la problema migraţiei. Însă, prin înlăturarea lui Davutoglu, este posibil ca diplomaţia turcă să fi ratat posibilitatea afirmării celei mai puternice ţări balcanice pe o poziţie deosebită în relaţiile cu o Europă caracterizată de un pragmatism binecunoscut. Toată construcţia diplomatică poate fi spulberată dacă se ia în considerare atitudinea preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care este interesat de reformarea Constituţiei şi instituirea unui regim prezidenţial absolut. Cum va rezolva diplomaţia prăpastia dintre cererile Turciei, care în schimbul soluţionării situaţiei refugiaţilor cere acces mai rapid în UE, şi încălcările frecvente ale drepturilor cetăţenilor din această ţară? Cum se vor putea armoniza teama în faţa Islamului radical pătruns prin valul de migranţi şi efectul liberalizării vizelor pentru cetăţenii turci? Va implementa Turcia o legislaţie în domeniu apropiată de normele europene? Urmările puciului nu dau semne încurajatoare. Europa a început deja să-şi pună o serie de întrebări. Sunt toate acestea teme majore pe agenda majorităţii statelor UE, care încearcă să întrevadă în ce măsură absenţa UE de pe plan balcanic ar putea fi un stimul pentru Rusia şi Turcia să capete mai multă influenţă şi control asupra zonei.

„Ruta balcanică” a refugiaţilor

„Ruta balcanică” a refugiaţilor

Soluţii

În condiţiile în care regiunea Balcanilor păstrează o sensibilitate mai ales după războaiele din fosta Iugoslavie, când speranţele de revitalizare printr-un proces de aderare constant şi concret au rămas… speranţe, transformarea unor state din zonă în rută a refugiaţilor a creat sentimentul că regiunea poate deveni un „spaţiu de aşteptare” pentru problemele Europei. Din păcate, acest moment delicat nu a fost folosit pentru realizarea unei strategii comunitare, care să soluţioneze problema valului de migranţi. Uniunea Europeană, în special Germania, s-a încăpăţânat să creadă că soluţia este Turcia, fără o consultare cu celelalte ţări balcanice (Serbia şi Macedonia). Rezultatul s-a văzut în modul în care aceste state, din nou ignorate în marile decizii, au încercat să rezolve problema: au acţionat pentru a scăpa cât mai repede de refugiaţi de pe teritoriile lor, pasând valul… ţărilor vecine. Evoluţiile au demonstrat că aceasta nu a fost o soluţie a problemei, ci doar o amânare. La rândul ei, nici diplomaţia balcanică nu a reuşit să se impună în rezolvarea problemei celui mai mare val migrator care a asaltat Europa după cel de de-Al Doilea Război Mondial. Ceea ce face ca aceasta să fie o lecţie pentru europeni: crizele de acest gen, ca şi altele, pot fi tratate numai prin implicarea tuturor statelor membre. De la vest la est, de la vârful UE la guvernele ţărilor membre, de la diplomaţi la lideri politici, a lipsit o politică unitară care să găsească soluţii şi concret, la nivelul migraţiei propriu-zise, ca şi al mentalităţilor greşite. Acestea, lăsate fără control, au creat impresia indeciziei UE, a unei incapacităţi de a reacţiona unitar şi coerent pentru menţinerea unui climat al legii pe teritoriul bătrânei Europe. Urmare previzibilă: radicalismul politic şi naţionalismul extrem îşi arată colţii din nou. Efectele sunt greu de estimat…
Dr. Vasile Leca

Analist pe probleme balcanice

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult