28
May , 2017
Sunday

„BALCANII” nr 28-29/noiembrie 2002

Unul dintre cunoscătorii Greciei antice, polonezul Vojtech Zamarovsky, în cartea „Renaşterea Olympiei” scria: „În anul 1859, la aproape cinsprezece secole de la ultimele Jocuri Olimpice antice, sportivii greci s-au reunit în spaţiul dintre resturile fostului stadion al Panatheneelor de odinioară, pentru a sărbători inaugurarea primelor jocuri Olimpice din perioada modemă. Şi nu numai sportivi şi personalităţi oficiale din regatul de atunci, ci şi personalităţi ale Macedoniei, Thesaliei, Cretei, Rhodosului etc. – care, pentru a putea călători, aveau nevoie de paşaport turcesc – delegaţi din Insulele ionice sub protectorat britanic, de la Constantinopol, Smirna, Alexandria şi din alte oraşe unde trăiau greci. Meritul principal al organizării acestor jocuri revine lui Evanghelie Zappa (s.n.), erou din timpul luptei de eliberare naţională, care le-a închinat toate forţele şi întreaga sa avere, deloc neglijabilă. Ele au reprezentat o mare manifestare a renaşterii elenismului şi au impulsionat simţitor dezvoltarea sportului grec”.

olimpiadele-lui-zappa_1_fullsizeCine a fost, totuşi Evanghelie Zappa, căruia autorul „Renaşterii Olympiei” îi recunoaşte rolul de pionier în relansarea Jocurilor Olimpice?

S-a născut în localitatea Bovu, din Epir, azi orăşel în Albania, în anul 1800. A participat la luptele pentru eliberarea Greciei, a făcut parte din „Eteria”. În 1830 se stabileşte la Brăila, ca om cu avere de invidiat. Cu banii din chimire, Zappa cumpără mari suprafeţe de teren în Ţara Românească şi intră în comerţul cu cereale, de pe urma căruia strânge o avere uriaşă. Banii îi investeşte în diverse mici corporaţii (mori, poverne etc.), în construcţia de imobile luxoase, cum a fost şi cel din Broşteni (judeţul Ialomiţa), dar şi în susţinerea unor opere filantropice de anvergură.

După 14 ani de demersuri, în 1844, Evanghelie Zappa este declarat cetăţean al Ţării Româneşti, cu domiciliul în sătucul Broşteni, inclus azi în comuna Ion Roată. În conacul de acolo îl găzduieşte, o noapte din anul 1860, pe domnitorul Alexandru loan Cuza, în drumul său spre Istanbul. Dimitrie Bolintineanu scrie în termeni elogioşi despre calităţile de gazdă ale lui Zappa. În final aminteşte şi de impresionanta operă de susţinere a tinerei culturi româneşti: „Călătorii îşi vor aduce aminte de ofertele graţioase ce făcu d. Vangheli: cinci mii galbeni a depus pentru facerea unui dicţionar român, unei istorii şi unei gramatici. Îşi vor aduce aminte de suma ce mai oferi pentru armata ţării. Sumă mai mare decât toate acelea ce oferiră cei mai mari proprietari români.”„Dicţionarul limbii române”, elaborat de August Treboniu Laurian şi Ioan C. Massim, a apărut în 1871, după moartea sponsorului

În anul 1858, cetăţeanul Ţării Româneşti Zappa adresează regelui Greciei un memoriu prin care cere „restaurarea“ Jocurilor Olimpice – „această serbare patruanuală a Olimpiilor, după obiceiurile strămoşeşti”. În acest scop, el a donat 600.000 de franci. Din aceşti bani a fost creată, la Atena, „Fundaţia Olympicelor” şi s-au construit mai multe clădiri, cea mai importantă fiind Zappeionui. Aici s-a desfăşurat concursul de scrimă la prima ediţie, în 1896, a Jocurilor Olimpice moderne. Dar ideea reluării Olimpiadelor (până la scrisoarea către regele Greciei) a fost lansată de Zappa încă din anul 1856, la Bucureşti, cu şapte ani înainte de naşterea baronului Pierre de Coubertin.

Din păcate, meritul de a fi creat ampla mişcare în favoarea Jocurilor Olimpice moderne îi aparţine doar lui Coubertin. Este regretabil că nici o lucrare de anvergură privind istoria Olimpiadelor nu-l menţionează şi pe greco-românul Evanghelie Zappa. Coubertin a beneficiat de vremuri mai puţin tulburi. Apoi, el era cetăţeanul unei mari puteri, Franţa, în timp ce Zappa trăia într-o zonă frământată de luptele de eliberare a micilor popoare balcanice. El a fost grec prin origine etnică, albanez prin naştere, român prin cetăţenie.

 

Pavel PERFIL*

* Talentat ziarist coleg cu Horia Alexandrescu şi Carol Roman la „Scînteia Tineretului”.

rememberŞi iată că după 14 ani de la articolul nostru această carte de anvergură a apărut: „Olimpiadele lui Zappa” a jurnalistului Horia Alexandrescu.

„Horia Alexandrescu, reputat jurnalist şi om de televiziune, agită de mai multă vreme – în intervenţiile sale publice – numele lui Evanghelie Zappa, născut la Labova (Epir) în 1800 şi dispărut, în 1865, în România (la Broşteni – Ialomiţa, acolo unde făcuse avere şi se naturalizase). Un nume puţin cunoscut de marele public, azi, ca să nu spun total uitat, dar cunoscut şi venerat în mediul academic român şi elen, pentru că – în ceea ce priveşte pe români – numitul Zappa a fost cel dintâi şi cel mai important donator al Societăţii Literare Române (1866), întâia denumire cu care a apărut Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se mai leagă o prioritate în lumea europeană, şi anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Acest fapt a intrigat şi intrigă, observ, pe Horia Alexandrescu, contemporanul nostru, om priceput în profesiunea lui (gazetăria) şi spirit constructiv şi justiţiar: el vrea să dovedească, între altele, că Evanghelie Zappa este cel care a organizat şi finanţat, în 1859, prima Olimpiadă – după o întrerupere de un mileniu şi jumătate – nu ilustrul Pierre de Coubertin, în 1896, cum ştie lumea sportivă internaţională. Şi trebuie să mărturisesc că reuşeşte să convingă…”. (Academician Eugen Simion)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult