20
August , 2017
Sunday

Proiecţii

Protecționismul revine în forță?

Reporter: editura February - 10 - 2017

În ultimele secole, majoritatea economiștilor au căzut de acord că libertatea comerțului este un lucru benefic, facilitând statelor producerea de bunuri ieftine, vânzarea lor cu succes și implicit creșterea veniturilor. Pe de altă parte, însă, s-a constatat că în vremuri grele sau din motive electorale, țările au recurs mai mereu la protecționism.  

Protest față de Acordul Trans-Pacific (SUA)

În anul 2009, în debutul crizei economice, statele dezvoltate din G20 își luau angajamentul „să nu mai repete greșelile istorice ale protecționismului”. Totuși, după un an, 17 dintre aceste state impuseseră restricții ale comerțului, potrivit unui Raport al Băncii Mondiale. Mai mult, pe măsură ce recesiunea se adâncea, protecționismul se extindea. Tendința a culminat cu declarația președintelui SUA, Donald Trump, care anunța imediat după alegerea sa, la sfârșitul anului 2016, că va abandona Parteneriatul Trans-Pacific. Toată economia lumii a perceput mesajul ca pe o „oficializare” a unei realități nerecunoscute public la nivelul marilor puteri. 

Cum s-a ajuns aici după crearea „General Agreement on Tariffs and Trade” (GATT), devenit în 1995 „World Trade Organization” („Organizația Mondială a Comerțului”), organisme a căror acțiune a însemnat scăderea masivă a tarifelor impuse de statele avansate, de la 40% după cel de-Al Doilea Război Mondial la 5% în prezent* și implicit un avans fără precedent al comerțului mondial? Prin maniera de a declara una și a face alta, pe care o practică multe state, notează „BBC”, formulând acest tip de indecizie ca fiind „un pas înainte, unul înapoi”. În ultimii ani, Europa s-a remarcat prin abordări diferite în interiorul Uniunii Europene, unde unele țări încă sunt sensibile la puseele naționaliste. De pildă, la alegerile prezidențiale trecute din Franța, ambii candidați la funcția de președinte făceau apel la retorica protecționistă pentru a câștiga voturi. Și asta în ciuda faptului că țara este unul dintre marii beneficiari ai comerțului mondial liber: de circa 15 ori mai multe firme franceze fac afaceri peste hotare decât companii străine în Franța. Echilibrul acestor tendințe a avut nevoie de stabilitatea Germaniei, care a reiterat mereu că protecționismul „ar fi un pericol grav la adresa economiei mondiale”. Până acum, influența Berlinului și-a spus cuvântul, dar „vântul care bate” dinspre Washington „suflă și în pânzele” multor naționaliști europeni care au ajuns să „joace în liga mare” politică în unele țări membre. 

Organizația Mondială a Comerțului: Argentina a încălcat regulile comerciale internaționale, prin protecționism

Cât despre Marea Britanie, care urmează să părăsească UE, încă din anul 2012 punea problema unui așa-numit „protecționism progresiv”, care să limiteze lista produselor care intră și ies din țară. Deși unii economiști britanici au catalogat ideea ca „politică economică de tip fascist, blocată în mercantilismul anilor 1700”, „Brexit” a devenit o realitate la mijlocul anului 2016 și nu există proiecții certe în legătură cu atitudinea viitoare a Regatului Unit față de comerțul mondial liber. 

Discrepanțele dintre discursuri și politici 

Marii jucători economici din Asia dovedesc cam aceleași discrepanțe între discursul oficial despre libertatea comerțului internațional și faptele „din teren”. De pildă, în ultimii ani, China a vorbit deseori depre faptul că acest tip de comerț este „motorul creșterii sale economice”, după cum se exprima fostul președinte al Camerei de Comerț Wan Jifei, care adăuga că „protecționismul este o abordare limitată”. Totuși, la sfârșitul anului 2016, Camera de Comerț a UE în China elabora un document în care atrăgea atenția că țara a dus protecționismul la limita sustenabilității și „riscă un blocaj dacă nu își deschide urgent piața pentru investitorii străini”. La rândul ei, India a manifestat din 2012 încoace multe rețineri în a-și deschide piața pentru investițiile occidentale; în rarele cazuri în care acestea se petrec, regulile și condiționările care le leagă de producția locală sunt semnificative, cu obligația pentru companiile străine de a se aproviziona astfel în proporție de minim 30%.  

Manifestație în favoarea măsurilor protecționiste (Marea Britanie)

Nici statele din America de Sud nu stau mai bine la capitolul diferențelor dintre declarații și politici aplicate. Este de notorietate faptul că fostul președinte al Argentinei, Kristina Fernandez de Kirchner, pe de o parte cerea o ridicare a tarifelor pentru produsele din afara „Mercosur” (bloc de alianțe economice din care face parte alături de Brazilia, Paraguay și Uruguay) de la 10% la un maxim de 35%, așadar protecționism în toată regula; pe de altă parte, însă, presa partenerul Brazilia să elimine barierele tarifare pentru multe produse argentiniene. 

Singura proiecție sigură în acest tablou general este că „tratatele internaționale care vizează comerțul mondial liber vor continua să stârnească numeroase controverse”, arată Douglas A. Irwin, fost consilier pe probleme economice al președintelui SUA.  

 

Roxana Istudor 

* „International Trade Areements” (Douglas A. Irwin – „The Concise Encyclopedia of Economics”)  

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult