20
October , 2017
Friday

Contestări

Quo vadis, Europa? Viziuni diferite …

Reporter: editura April - 26 - 2017

În timp ce Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, prezenta la Roma, la summitul ce trebuia să marcheze 60 de ani de la înființarea Comunității Europene, o Cartă Albă privind viitorul Europei, în care figurau cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii, țările Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) străngeau rândurile, într-o opoziție fățișă față de planurile nucleului dur din vechea Europă. Formulele prezentate de Juncker, dădeau ca alternative fie păstrarea aceluiași mod de integrare, fie scenarii ce urmau să schimbe nivelul de integrare în sensul axării exclusive pe piața unică sau pe transferul mai multor competențe către Uniune, până la integrarea în toate domeniile.  

Se întâlnesc lideri ai ţărilor Visegrad

O Europă a cercurilor concentrice, o Europă cu mai multe viteze a trezit toate orgoliile naționaliste în țările Vișegrad. Prompta lor reacție, care anticipa scenariile nucleului dur al vechii Europe, a fost rapid mediatizată.  

Câteva întâlniri semnificative au avut loc în această primăvară între țările V4. La 1 martie, Ungaria și Slovacia au semnat un acord de 80 de milioane de Euro pentru două noi interconexiuni ale rețelelor de electricitate ce urmează să dubleze capacitatea de transfer între cele două țări, și care le va aduce celor două state mai multă securitate energetică. Sunt evidente și eforturile Poloniei de a se transforma într-un hub energetic la nivel regional, între nordul scandinav, țările baltice și țările central și est europene. V4 depune eforturi susținute pentru a-și asigura securitatea surselor energetice atât în raport cu vecinătatea estică, cât și cu cea vestică.  

Cele patru țări ale grupului V4 au înaintat Comisiei Europene o solicitare, bazată chiar pe normele Uniunii Europene, prin care au cerut cu fermitate ca produsele alimentare comercializate pe piețele central și est europene să aibă aceeași calitate și compoziție ca și cele din vestul continentului, clamând eliminarea realității a două categorii de consumatori pe Piața Unică, făcând referire directă la impactul asupra sănătății și standardului de viață al cetățenilor europeni. Cererea în sine nu se referă doar la ameliorarea calității vieții cetățenilor din aceste țări, ea trebuie decodificată și într-o notă de demnitate națională și regională, ceea ce grupul V4 a subliniat în chiar timpul președinției slovace a Consiliului Europei. 

O altă întâlnire importantă a grupului V4 a deschis calea colaborării în turism, generând un acord comun în privința atragerii piețelor din SUA, China, Rusia și Comunitatea Statelor Independente.  

Grupul Visegra (Ungaria-Cehia-Slovacia-Polonia)

Cunoscând importanța comunicării globalizate, V4 a demarat un proiect comun în domeniul audio – vizualului, punând bazele unui post comun radio – televiziune, după modelul canalului Arte înființat în 1992 de către Franța și Germania. Prin acest proiect, grupul Vișegrad încearcă să-și promoveze țările, să atragă mai multe schimburi comerciale, investiții și resurse, într-o nouă dimensiune a cooperării extinse. 

La inițiativa Ungariei, a debutat în această primăvară și cooperarea între Curțile Constituționale ale grupului V4. Sub denumirea “Păstrarea identității constituționale în interiorul Uniunii Europene”,conferința a marcat intenția țărilor Vișegrad de a-și stabili repere ferme naționale și identitare în acest domeniu. 

Simplificând opțiunile și dezideratele formulate cu aceste ocazii, practic, țările din grupul Vișegrad își doresc beneficii clare economice, mai multă cooperare, dar fără cedare de atribuții și suveranitate către instituțiile central europene. Mai multă demnitate pentru aceste țări și un tratament egal între națiunile din Uniunea Europeana clamează grupul V4. În același timp, ridicarea totală a barierelor de pe piața muncii din UE e una din cerințele clar exprimate de țările V4.  

Mesajul principal al țărilor Vișegrad pare să fie acela că o ordine bazată pe Piața Unică Europeană și pe securitate poate constitui o alternativă viabilă la diferențele sociale și identitare dintre vechea și noua Europă, diferențe care pot genera riscul fracturării proiectului european, mai ales în actualul context, încă încărcat de Brexit, de valul de imigranți, de insecuritatea generată de înmulțirea atentatelor teroriste, de focarele de conflic de la granița de est a Uniunii Europene.  

Securitate și economie cer țările Vișegrad. Uniformizare și prerogative mai mari pentru instituțiile europene clamează țările din nucleul dur al vechii Europe. Sunt oare conciliabile cele două viziuni? 

Încă nu știm ce ne va aduce viitorul. Ceea ce știm, însă, sigur este că pacea socială, națională și europeană trebuie să primeze în fața oricăror interese politice, economice sau naționale. Și da, avem nevoie de performanță economică. Dar poate fi ea oare obținută doar pe seama progresului, a împărțirii resurselor naturale, a forței ieftine de muncă, a identificării de noi piețe de desfacere? Cu certitudine nu, dacă nu știm încă ce obiective și valori trebuie să ne propunem și să primeze; dacă nu stabilim importanța și ierahia unor obiective, într-o lume aflată în permanentă schimbare și transformare. 

Anca Ştefănescu 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult