18
October , 2017
Wednesday

Mai în glumă mai în serios

Statuile noastre

Reporter: editura April - 26 - 2017

Aflaţi la câteva decenii de noul început epocal al existenţei noastre mulţi oameni se întreabă, pe bună dreptate, cu ce însemne rămânem ca să ne amintească de zilele noastre. Evident că nu poate fi vorba de mari spitale, de instituţii speciale pentru creşterea şi educaţia copiilor, de şcoli superamenajate. Nici vorbă de aşa ceva… Şi din nou a trebuit să ne întoarcem la statuile trecutului. Pe parcursul ultimei sute de ani am avut parte de numeroase statui, unele chiar impozante, plasate în centrul capitalei sau în centre de judeţ, altele în diferite orăşele sau târguri, după putirinţa financiară locală. 

Statuie Geoana

Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră – ca la noi la nimenea! – asta e o chestiune ce ţine de moralitatea noastră publică şi de posibilităţile noastre de a înţelege istoria. Bunăoară, comuniştii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a râs cât a putut, lovind aspru până şi în denumirile străzilor, încât nu mai ştie omul pe care din ele se află. 

În zilele noastre privind panarama politică inter şi intra electorală ce se desfăşoară sub ochii noştri, stăteam şi mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mişcă vioi pe scena noastră politică şi socială, cam cum ar trebui să arate statuile acestora? Dreapta judecată s-a lovit de o dilemă existenţială, din cauza numărului mare de „figuri” ce abundă pe scena politică românească, mai cu seamă prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofiţeri şi foşti ofiţeri, foşti patrioţi şi actuali patrioţi, avocaţi, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Şi aşa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extraşi subiectiv din marea comunitate valorică naţională enunţată mai sus. Mai întâi mi-am îngăduit să îmi imaginez statuia din piatră ponce a tehnocratului Cioloş, om cu faţa inertă purtând în mână, cu mândrie ca semn distinct o ruletă aurie… pentru a măsura competenţa guvernului său. Doamna Gorghiu, fostă lideră de partid aş vedea-o suflând într-un trombon uriaş, ros de găuri, din care nu ies sunete şi este exasperată. Am admira cu plăcere şi un grup statuar din granit, cioplit cu dalta, dedicat altor femei contemporane, cu zâmbete focoase pe faţă, între care se evidenţiază distinsa doamnă Udrea, înfăşurată într-un veşmânt călugăresc, precum şi dispăruta prematur doamna Mona Muscă cu o muscă pe căciula rafinat cusută din mătase galbenă de gelosul lider de partid Tăriceanu. Premierul Grindeanu ar apărea cu o plasă de prins peşte, plină cu raci, alături de colegul de partid Liviu Dragnea, amândoi trăgând de un ghem de sfori, unul de un capăt, altul de alt capăt.  

Şi o statuie ceva mai ciudată cu un oarecare cântec. Cooperativa meşteşugărească (SCM) Artim a filmat ilegal cu aparatură specială, în interiorul cabinelor de probă dintr-o croitorie situată în strada Mendeleev, în timp ce se dezbrăcau, proeminenţe ale societăţii. Printre „victimele” filmate s-a aflat Petre Roman şi Theodor Stolojan. Nu ştim ce doreau să afle. La aflarea tărăşeniei, Theodor Stolojan, a zâmbit cu îngăduinţă: „ Ar fi culmea să mă vadă colegii de Parlament în budigăi…”.  

În concluzie: piatră avem, aramă avem, aluminiu avem… După cum se vede avem şi o mulţime de personaje faimoase despre care credem că ar merita şi chiar ar dori să se întrupeze în piatra veşniciei.  

Carol Roman 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult