3
November , 2017
Friday
Odată cu începutul secolului XX au avut loc și cele dintâi zboruri aeriene. Printre cutezătorii acelor timpuri s-a aflat și o pleiadă de aviatori români înaintași ai gloriei aripilor românești.

Prin tot ce au înfăptuit, aviatorii noştri s-au integrat, încă de la primele încercări şi reuşite ale desprinderii de Terra, în cele dintâi rânduri ale protagoniştilor în domeniu din ţările fruntaşe ale lumii. Ei s-au remarcat de timpuriu, atât prin inventarea şi construirea de aparate de zburat, cât şi prin atingerea unor înalte culmi în ce priveşte distanţele, vitezele, duratele şi înălţimile de zbor, succesele lor fiind cu atât mai lăudabile cu cât aviaţia este relativ tânără, creaţie a acestui secol.


Şi în efectuarea unor raiduri aeriene, în spaţiul românesc, continental şi intercontinental, zburătorii noştri nu s-au situat cu nimic mai prejos decât colegii lor de breaslă din ţări prestigioase ale lumii.

Contribuţia românească de necontestat la progresul aviaţiei mondiale este pe larg înfăţişată cu date şi fapte înscrise peren în „Istoria Aviaţiei Române” — apărută în anul 1984, cât şi în alte lucrări ale genului, deşi încă prea puţine scrise la noi în ţară. Ne referim la progresul aviaţiei noastre, şi anume, acela al epocii raidurilor aeriene, care, de altfel, coincide cu naşterea aviaţiei şi se dezvoltă necontenit, atingând deosebite culmi în perioada dintre cele două mari conflagraţii mondiale.

Inginerul şi pilotul Aurel Vlaicu a construit primul avion mai greu decât aerul în România, cu care a executat istoricul zbor în spaţiul aerian al patriei noastre la 17 iunie 1910, pe câmpul de la Cotroceni-Bucureşti. Apreciind importanţa acestui zbor ca prioritate naţională, s-a stabilit ca în fiecare an să se sărbătorească, în cea de a treia duminică a lunii iunie, Ziua Aviaţiei. Tot Aurel Vlaicu este cel care a înfăptuit cel dintâi raid aerian pe pământul ţării noastre, la 27 septembrie 1910, legând pe calea aerului, oraşele Slatina şi Piatra-Olt, în cadrul manevrelor militare, deschizând astfel un nou capitol în istoria aviaţiei, cel al întrebuinţării avionului în scopuri militare.


George-Valentin Bibescu

George Valentin Bibescu, iniţiatorul şcolilor militare de pilotaj de la Băneasa şi Cotroceni-Bucureşti, al Aeroclubului României, preşedinte al acestui aeroclub, iar din anul 1930 până în 1941 preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale, a întreprins mai multe raiduri aeriene în ţară şi în afara graniţelor. Este al doilea zburător român, după Aurel Vlaicu, care execută, în 1911, un raid aerian pe distanţa Bucureşti — Turnu Măgurele.


Sublocotenentul Ştefan Protopopescu, pilotul militar cu brevetul nr. 1 din România, absolvent al primei Şcoli de pilotaj de la Chitila, înfiinţată şi condusă de avocatul Mihail Cerchez şi al Şcolii Superioare de Aeronautică din Paris, inginer, constructor de aeronave, a executat mai multe raiduri aeriene, cât şi primul zbor de noapte din Istoria aviaţiei româneşti.

Mircea Zorileanu

Temerarul zburător şi poet al înălţimilor, locotenentul Mircea Zorileanu, al doilea pilot militar al ţării noastre, care survolează cel dintâi Carpaţii în războiul de întregire al neamului din 1916—1918, îl păşim şi în lucrarea cu raiduri aeriene de prestigiu.


Sublocotenentul Gheorghe Negrescu, al treilea pilot militar al României — generalul maior aviator inginer de mai târziu, care a servit o viaţă întreagă aeronautica română, a executat numeroase raiduri aeriene, între care şi cel din 12 iunie 1912: Bucureşti — Bârlad, oraşul său natal.

Sublocotenentul Andrei Popovici, care a parcurs întreaga ierarhie militară până la gradul de general aviator şi a îndeplinit numeroase funcţii de conducere, ca: Director al primei întreprinderi de avioane din România de la Astra-Arad şi apoi al uzinelor I.A.R.-Braşov, Director al primei societăţi de transporturi Aeriene „LARES“, execută mai multe raiduri aeriene, între care şi cel din anul 1913, de la Bucureşti la Botoşani.

Un raid aerian intern de mare rezonanţă istorică, dintre multele raiduri executate de piloţii români în spaţiul nostru naţional, este cel al locotenentului aviator Vasile Niculescu din Fălticeni, care în zilele de 23—24 noiembrie 1918 a transportat pe calea aerului mesajul de răspuns al guvernului român de la Iaşi, către Comitetul Naţional Român de la Blaj, de unire a Transilvaniei cu Ţara.

Generalul Forțelor Aeriene Române Emanoil Ionescu (mijloc) în conversație cu Luftwaffe Generalleutnant Karl Angerstein (dreapta) – octombrie 1943.

Amintim, de asemenea, un şir de raiduri aeriene româneşti în Europa şi pe alte continente, între care menţionăm pe cel executat de căpitanul aviator Romeo Popescu împreună cu căpitanul aviator Emanoil Ionescu (ulterior general aviator), comandant al corpului Aerian Român în lupta antifascistă, subsecretar de stat al Aerului în guvernul doctor Petru Groza, de la Paris la Bucureşti, între 11 septembrie 1826 — 11 februarie 1927, pe cel al lui Ionel Ghica executat în martie — aprilie 1932: Bucureşti — Saigon — Bucureşti, cele executate în anii 1933, 1934 și 1935 la Malakal şi Entebbe, în centrul Africii şi la Capetown, dar nu în ultimul rând cel al comandorului Gheorghe Bănciulescu, din 1935, cel dintâi pilot din lume care a înfăptuit mari şi cutezătoare raiduri aeriene cu proteze la ambele picioare.


Nu am reuşit să cuprindem decât o mică parte dintre aviatorii români care au reuşit şi executat raiduri aeriene de rezonanță.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult