20
April , 2018
Friday
În 1971, profesorul de politici economice de la Universitatea din Geneva, germanul Klaus Schwaba fondat Forumul european de management, ca fundație non-profit cu sediul la Geneva. În primul an, 400 de directori de companii europene au participat la o reuniune anuală organizată în luna ianuarie, care a durat două săptămâni! Trei ani mai târziu, au început să fie prezenți la lucrări și lideri de stat. O delegație chineză a venit la Davos încă din 1979, la începutul reformelor economice ale Chinei, iar primul președinte al SUA, două decenii mai târziu. În 1987, întrunirea din satul elvețian a dobândit titulatura de Forumul Economic Mondial de la Davos, devenind „cea mai importantă platformă mondială de cooperare publică și privată, un motor al eforturilor de reconciliere în diferite părți ale lumii, un adevărat catalizator al numeroaselor colaborări și inițiative internaționale”. Forumul își descrie misiunea ca fiind „îmbunătățirea stării lumii”.

De-a lungul anilor, numeroși șefi de stat și de guvern, lideri de afaceri și din societatea civilă, oameni de cultură, artiști de top lobb-șty specializați în PR și ziariști au mers la Davos pentru a discuta despre marile probleme globale ale momentului și pentru a se gândi la soluții pentru a răspunde acestor provocări. La început, profesorul Schwab a urmărit „importul practicilor de management americane” pentru firmele europene, în scopul satisfacerii unor interese care să privească, deopotrivă, acționarii, clienții, angajații și guvernele. Temele vaste și complexe au făcut ca activitățile forumului să cuprindă, anual, pe lângă întâlnirile din ianuarie de la Davos, șase până la opt reuniuni regionale în locații din Africa, Asia de Est și America Latină, urmate de alte două ședințe anuale organizate în China, India și Emiratele Arabe Unite.

Despre Klaus Schwab, analistul Alexandru Georgescu scrie că el „a ajuns să mânuiască mai multă putere, în mod indirect, decât mulți șefi de guverne. Capitalul social al Forumului de la Davos îi permite să stabilească o agendă globală, să influențeze factori importanți de decizie, să medieze discuțiile dintre aceștia și să aibă ceva de oferit în schimbul influenței sale.” Forumul Economic Mondial a căutat să-și lărgească viziunea de a include o platformă de dialog, având rezultate istorice importante, adevărate repere în plan politic, cum este , de exemplu, Declarația de la Davos, semnată, în 1988, de Grecia și Turcia. Declarația a avut marele merit de a întoarce cele două țări din pragul războiului. Fostul prim-ministru turc Turgut Ozal susține că Davos a oprit țara să intre în conflict armat cu grecii, discuțiile cu omologul său, Andreas Papandreou, fiind benefice pentru ambele părți. Alte exemple: Acordul de liber schimb nord-american – care leagă Statele Unite, Canada și Mexic – a fost propus pentru prima oară la o întâlnire informală pentru liderii politici din Davos. La forumul din 1989, prim-ministrul est-german Hans Modrow și cancelarul german Helmut Kohl s-au întâlnit pentru a discuta despre reunificarea Germaniei. 

Klaus Schwab

Primul președinte american prezent în Davos a fost Bill Clinton, în anul 2000, la sesiunea de 30 de ani a forumului. De atunci, Clinton a fost un participant regulat în majoritatea reuniunilor. Președintele George Bush – tată și fiu – nu a venit niciodată în satul din munții elvețieni, iar Barack Obama a avut o relație rece cu oamenii de afaceri, fapt pentru care nu a mers niciodată la Davos ca președinte. Donald Trump pare să oprească seria lungă de neparticipări americane la Forumul Economic Mondial, tema reuniunii din acest an –„Crearea unui viitor comun în lumea fracturată”- fiind catalogată de experți un „habitat natural al gândirii liderului de la Casa Albă, care a decis doar în ultimul moment că va merge la Davos doar pentru 24 de ore. Totuși, tema menționată pare să intre în conflict cu retorica populistă a lui Trump, care a adoptat o retorică antiglobalizare în timpul campaniei sale pentru alegeri. La Davos, locatarul de la Casa Albă a dorit să „promoveze politicile pentru a da forţă companiilor, industriilor şi muncitorilor americani”. 


Forumul de la Davos nu poate fi „identificat” cu secretomania Grupului Bilderberg, extrem de reținut când vine vorba de comunicările în spațiul public. Reuniunea anuală afișează o transparență totală, cu comunicări în diferite forme de exprimare publică despre întâlniri între șefii de companii care discută cu șefi de guverne și de instituții din toată lumea. În general, titlurile coferințelor de la Davos par să poarte amprenta unei exprimări inedite, deloc conservatoare, mai degrabă fanteziste, cum ar fi, de exemplu, „Imperativa creativă”, „Ecuația puterii în schimbare”, „Norme comune pentru noua realitate” sau „Dinamism rezilient”. În esență, dezbaterile au pragmatism, oferă soluții și deschid orizonturi în evoluția omenirii. Este un lucru cert că discuțiile celor 2500 de participanți la forum, unii dintre ei fiind cei mai bogați și puternici oameni ai planetei, au revoluționat gândirea economică prin includerea sustenabilității și durabilității în calculele de specialitate, prin rapoarte care au ghidat într-un fel sau altul mersul economiei globale, al evoluției sociale sub toate formele de manifestare. 

Forum Davos 2018

Analiștii apreciază reuniunea Davos ca fiind vârful de lance al elitelor manageriale, având în vedere că peste 1.500 de delegați din cei prezenți la forum sunt CEO (chief executive officer) și lideri corporatiști de marcă. Acestora li se adaugă creierele academice, guvernamentale, instituționale, jurnalistice (The Economist) și reprezentanți antreprenoriali, în special din domeniul tehnologic și digital. Nu trebuie înțeles că punctele de vedere exprimate de antreprenori, politicieni sau actori, de exemplu, se pot impune în fața elitelor, chiar dacă, în aparență, pare un consens colectiv în momentul luării unor hotărări. Din acestă perspectivă, putem să-i dăm dreptate cercetătorului Alexandru Georgescu, care susține că „Forumul Economic Mondial de la Davos este un fenomen cu două fețe. Pe de o parte, reprezintă o bună ocazie pentru popularizarea anumitor elemente de interes economic, tehnologic și tehnic și realizarea unei interfețe între categorii ocupaționale interdependente. Pe de altă parte, Davos și mai discretul eveniment al Grupului Bilderberg reprezintă un exercițiu de construire a unui consens și a unei conștiințe de clase în elitele naționale și internaționale cu impact transnațional…”


La reuniunea din 2018, au fost prezenți Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Justin Trudeau, George Soros, Benjamin Neranyahu, Regele Felipe VI al Spaniei, alți președinți și prermieri, primarul din Buenhos Aires, șefi de companii globale, șefi ai unor instituții internaționale, directori de banci, lideri de fundații, ONG-uri etc. Menționăm că 21% dintre participanți au fost femei. Delegații firmelor plătesc o taxă de participare, taxele de membru și parteneri fiind între 51000 și 510000 euro. Pentru unii dintre participanți este o o ocazie excelentă pentru a comunica, de a se conecta cu diverse personalități și pentru a transmite mesaje în presă. Practic, ei se simt mai importanți dacă își văd numele pe lista participanților.Prin urmare, ”dacă ești puternic și influent, atunci vei fi prezent la Davos, iar dacă ești prezent la Davos, atunci ți se confirmă că ești puternic și influent”.
 
La Davos s-a discutat din nou, printre altele, despre progresele tehnologice și impactul lor nefast asupra siguranței locurilor de muncă, despre previziuni privind riscurile globale din 2018, despre piața muncii și instruirea angajaților, despre lumea cu oameni nevoiați rămași fără opțiuni, migrație și războiul comercial, despre afaceri și politici globale. Președintele Joe Kaeser, care conduce Siemens, o companie cu mai mulți angajați decât Google, Apple, Microsoft și Facebook la un loc, a avut una dintre cele mai stricte (și mai întunecate) previziuni despre cum va evolua omenirea, avertizând că vom avea probabil „cea mai bună societate construită vreodată” sau una dintre cele mai furioase: lume cu cetățeni amari, în stânga și „cel mai mare război comercial pe care l-am avut vreodată”. Nu va exista „niciun mijloc de mijloc”.
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult