20
April , 2018
Friday
Călătoriile ilustrului cărturar Nicolae Iorga nu au fost excursii de agrement sau de destindere. ,,A cunoaşte’’ şi ,,a cerceta’’ au fost vorbele pe care le-a conjugat în viaţa sa reală, trezind şi stimulând în complexa sa personalitate pe scriitor şi pe istoriograf.

Nicolae Iorga calatorind

Cărturarul itinerant Nicolae Iorga a prestat, în deplasările sale în ţările bătrânului nostru continent, un travaliu ştiinţific de excepţională însemnătate pentru a descoperi şi cerceta documente, manuscrise, izvoare istorice în bibliotecile şi arhivele europene referitoare la afirmările şi contribuţiile spiritului românesc în desfăşurarea istoriei universale.


De asemenea, se cuvine evidenţiată prodigioasa sa activitate publică: cursuri ţinute în prestigioase Universităţi europene, conferinţe publice, iniţierea de asociaţii, instituţii, expoziţii şi diverse manifestări oficiale, graţie aportului său direct în scopul promovării valorilor româneşti peste hotare şi integrării lor în circuitul internaţional.

Aprecierea din partea străinătăţii şi-a găsit expresia elocventă în chemarea lui Nicolae Iorga ca membru în sânul a 31 de înalte instituţii de cultură din Europa, dintre care vom enumera câteva: ,,membru străin’’ al Societăţii Regale pentru documentele privitoare la istoria Scandinaviei; membru corespondent la Ateneo Veneţia; membru corespondent al Institutului Franţei; membru corespondent al Academiei de Litere şi Ştiinţe din Neapole; membru asociat al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte din Lyon; membru corespondent al Academiei de Istorie din Stockholm şi membru al Academiei din Cracovia; doctor, ,,honoris causa’’ al Universităţii din Geneva şi al Facultăţii de Teologie protestante din Paris; Universitatea din Oxford îi acordă titlul de doctor ,,honoris causa’’; Universitatea din Paris îi acordă titlul de doctor ,,honoris causa’’; Universitatea din Bratislava îl proclamă ,,doctor honoris causa’’ iar Academia ,,degli Arcadi’’ din Roma îl alege membru corespondent.

Nicolae Iorga decorat in Polonia

În anul 1939 N. Iorga este ales vicepreşedinte al Comitetului internaţional al istoricilor, organizaţie care reunea pe cei mai de seamă reprezentanţi ai domeniului din aproape toate ţările globului.


În lungile şi repetatele sale peregrinări ştiinţifice în aproape toate ţările Europei, cercetarea urmelor trecutului românesc era mai totdeauna însoţită de conferinţele cele mai variate, ţinute în aulele academiilor, universităţilor şi altor instituţii. Astfel, comorile de informaţii furnizate de reputatul istoric erau potenţate de talentul remarcabil al oratorului care a fost Nicolae Iorga.

Savantul a fost ascultat, în afară de Franţa pe care a străbătut-o în lung şi în lat, în Italia atât de scumpă sufletului său, în Spania şi Portugalia, în Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, în Polonia, Cehoslovacia, în Elveţia şi, în anii din urmă, în S.U.A.

Mulţumită renumelui câştigat prin lucrările sale publicate în limbi străine, a relaţiilor sale cu somităţi ştiinţifice din numeroase ţări, graţie ideilor noi în congresele ştiinţifice la care luase parte, Iorga este solicitat în 1925 să ţină prelegeri la College de France, unde îi revine misiunea de a vorbi la scurt timp după ce Albert Einstein trecuse pe acolo.

Începând cu acest număr de revistă vom publica însemnările din diferite ţări europene ale savantului Nicolae Iorga.


RÂNDURI DIN ANGLIA


Civilizaţia Angliei întruneşte admiraţia şi respectul călătorului Nicolae Iorga. Deopotrivă, trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări, cum se prefigurează el. Istoricul notează sentenţios: ,,Peste timpuri, locuri, interese şi capricii personale, o naţie întreagă colaborează astfel, trecut şi prezent laolaltă, pentru scopuri care sunt numai ale lor, exclusiv şi imutabil naţionale.’’

Anglia l-a impresionat pe cărturar cu muzeele şi bibliotecile sale, cu calităţile sale universitare, cu grija statornică pentru grădini, pentru o natură autentică în ,,această ţară de oraşe’’ care înseamnă Marea Britanie. Literatura engleză se bucură de asemenea de înalta apreciere a omului de cultură, după cum profesorul Nicolae Iorga îşi exprimă, la rândul său, preţuirea pentru organizarea din economia britanică.

Nicolae Iorga tanar

,,La Oxford, e mult ev mediu şi atâta tinereţe!…’’


,,Prin invitaţia la Oxford a unei părţi din membrii Congresului istoric am putut vedea un colţ din evul mediu păstrat în toată evlavia, disciplina, frăţia şi ascultarea sa monastică între zidurile mănăstirii de învăţătură din veacurile îndepărtate până aproape de vremea când s-a stabilit în Anglia dominaţia normandă (…) E aici curatul, paşnicul patriarhalism englez, pe care pripa, zbuciumul vremurilor moderne nu l-au izgonit… (…)

O, e mult ,,ev mediu’’ aici! Îl găseşti oriunde… El e în capela de stil normand, cu stâlpi îndesaţi, solizi şi simpli în podoabele lor sfioase, cu mormintele celor care demult au trecut pe aceste lespezi… Îl regăseşti în bibliotecile cu bolţi joase, în care cărţile vechi, manuscrise şi incunabile par crescute din ziduri; în sălile de paradă, cu chipurile tuturor cărturarilor.

Din munca braţelor proprii


Deservirea realităţilor economice din Anglia e plină de învăţăminte şi lectii de viaţă.

,,Trecem oare prin grădina de plăcere a unui lord strivit de o avere care-i îngăduia să desfăşoare sute de kilometri de gazon înflorit, nesfârşite expoziţii de vite de rasă din cele mai rare specii, culturi de păsări pentru care se cer jertfe imense? S-ar părea că da (…)

Bogat şi fericit om! Ba nu: bogată şi fericită ţară! Pentru că tot ce se vede acolo, kilometru de kilometru, gară de gară, ceas de ceas, într-o lină lunecare fără oprire, sunt câmpiile şi locuinţele sătenilor Angliei… Cu toată lunga şerbie în jugul unui mai puternic, cu toate crizele de producţie şi lipsa permanentă a grânelor trebuitoare pentru hrana marii insule, la acest nivel s-a ridicat ţărănimea Marii Britanii. Energia disciplinată pe care a cheltuit-o nu-şi află perechea poate nici într-o altă ţară şi nici la un alt neam. (…)

Coperta 1

Coperta 2

…Dacă vrei să vezi de unde vine această putere morală, fără de care n-ar răsări aşa de deasă pajiştea fragedă, fără care n-ar fi semănate florile pretutindeni şi copii rumeni nu s-ar rostogoli între mieii albi, pregătindu-se în tarele aer liber, dătător de sănătate, pentru munca grea în cine ştie ce negre contoane asiatice, australiene, africane, uită-te la acele turnuri groase, urâte, care se înalţă deasupra bisericuţei de ţară. Biblia a dat Angliei aceşti ţărani, care se simt trăind sub ochiul lui Dumnezeu, binecuvântaţi pentru binele ce-l fac, meniţi osândei pentru păcatele săvârşite, aceste suflete simple, curate şi tari, la care Dreptul şi Nedreptul se osebesc limpede ca ziua de noapte, aceşti credincioşi devotaţi ai mulţămirii cu puţinul care se capătă din munca plină de bunăvoinţă şi de pietate a braţelor proprii. Biblia a dat acestea toate, şi nu prin tălmăcirea unuia sau altuia, de azi sau de ieri, ci prin înrâurirea nemijlocită şi cu atât mai adâncă a graiului său plin de aspre învăţături şi de zâmbitoare speranţe.


Ne luptăm pentru pâine pretutindeni, deşi cu o mai bună organizare şi împărţire am putea trăi toţi. (…)

Din ce trebuie să facă fiecare locuitor al Londrei cu 7.500.000 de locuitori în fiecare clipă ochindu-şi locul, desemnându-şi linia, (…) se deprind aceşti oameni să-şi afle loc şi drum în concurenţa cea mare economică a lumii.’’

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult