20
April , 2018
Friday
Situaţia din Moldova este marcată de doi vectori în jurul cărora se polarizează în prezent societatea moldovenească. De o parte, tonul este dat de președintele Igor Dodon și de susținătorii săi socialiști care văd viitorul Republicii Moldova în Est, printr-o reintegrare profundă în sistemul de relații din spațiul post-sovietic dominat de Rusia. De cealaltă parte, actuala coaliție de guvernare și o serie de formațiuni politice sau civice care consideră că orientarea tot mai fermă spre Europa constituie singura opțiune viabilă, capabilă să asigure prosperitate, securitate, dezvoltare stabilă și democratică pe termen lung. 

Basarabia e Romania

Vorbind pe două voci și transmițând astfel mesaje discordante, firește că Republica Moldova continuă să fie privită cu prudență atât de către partenerii vestici, cât și din partea Federației Ruse. În plus, eticheta de țară coruptă și săracă, pusă de mai mulți ani de diverse organisme internaționale, s-a impus și persistă în mentalul occidentalilor. 


Pentru a ilustra cel mai bine vectorul estic, să luăm cazul zilei de 23 februarie. Într-o anumită perioadă, la această dată se aniversa cu fast Ziua Armatei Sovietice, o sărbătoare care astăzi este aproape uitată pentru mulți cetățeni chiar și din Federația Rusă. Nu însă și pentru președintele moldovean, Igor Dodon, care, după cum anunțau agențiile de presă, în această zi a găsit de cuviință să adreseze felicitări veteranilor care și-au făcut serviciul militar în rândurile Armatei acestei țări mari (URSS). La prima vedere, nimic nefiresc pentru un demnitar care se dorește să fie președinte pentru toți cetățenii țării, mai ales când este vorba de veterani de război. Dodon ține să mai sublinieze însă că, la 23 februarie, mulți sărbătoresc și astăzi Ziua Apărătorilor Patriei, motiv pentru care declară că și în Moldova este necesar să se pună accent pe educarea tinerei generații în spiritul militaro-patriotic al tradițiilor sovietice. Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, o zi mai târziu, la 24 februarie, din ințiativa aceluiași președinte, la Palatul Republicii s-a desfășurat un concert dedicat luptătorilor pentru apărarea Patriei, ca și cum Moldova din stânga Prutului ar continua să fie o republică sovietică. Mai mult, dând glas sentimentelor sale de atașament față de Rusia, Igor Dodon își exprima regretul, într-un interviu acordat postului de radio Deutsche Welle, Republica Moldova duce lipsă de un patriot ca Vladimir Putin în fruntea țării. 

Desigur, orientarea pro-rusă a președintelui actual al Republicii Moldova este de notorietate. Ceea ce îl surprinde însă pe un observator neutru este faptul că Dodon vede pericole și atitudini antirusești ori de câte ori cetățenii moldoveni exprimă opinii contrare viziunilor sale. Așa se face că, potrivit domniei sale, inițiativa actualilor guvernanți de la Chișinău de a organiza Summitul interparlamentar „Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate”, desfășurat la 2 martie 2018, nu ar fi reprezentat decât un nou pas anti-Rusia (?!). În fapt, cu prilejul acelei reuniuni, președinții parlamentelor celor trei țări menționate au semnat o Declarație în care exprimau angajamentul comun de a colabora în proiecte integrate de infrastructură energetică și de contracarare a amenințărilor hibride, mai ales în ce privește sprijinul coordonat primit din exterior de mișcările separatiste tot mai active din Republica Moldova, Ucraina și Georgia. De altfel, mesajul reuniunii de la Chișinău venea ca o confirmare a tezelor formulate de premierul moldovean Pavel Filip la Conferința pe probleme de securitate de la Munchen (16-18 februarie 2018): este în interesul tuturor ca situația din estul Europei să fie previzibilă și stabilă, iar rolul principal în această direcție revine însăși țărilor din regiune. Cât privește relațiile cu Federația Rusă, șeful guvernului moldovean sublinia cu același prilej că este vorba de un dosar complicat:„Noi ne dorim o relaţie echilibrată, prietenoasă cu Moscova. O relaţie în care cooperarea noastră comercială nu va fi politizată, iar dialogul va fi bazat pe respect reciproc… O relaţie în care se va vedea o dorinţă reală de a ajuta în reglementarea conflictului transnistrean şi de a retrage de pe teritoriul Republicii Moldova forţele militare şi muniţiile”. O asemenea declarație nu pare deloc a avea caracter anti-Rusia.

După părerea președintelui Igor Dodon, însă, „pericolele” care ar amenința în prezent Republica Moldova ar fi reprezentate de mișcarea unionistă pro-românească, de NATO și, abia în al treilea rând, de „nesoluționarea problemei transnistrene”. În realitate, secesioniștii transnistreni continuă să obstrucționeze normalizarea raporturilor cu Chișinăul, cazul cel mai recent fiind decizia acestora de a construi, sub oblăduirea forțelor de pacificare ruse care se declară neputincioase, a unui nou „terminal vamal” pe podul de la Gura Bîcului-Bîcioc, menit să accentueze separarea și să blocheze libera circulație a persoanelor și a mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului. 

Cât privește vânturata lozincă „pericolul NATO”, acesta ar fi dat de inaugurarea unui birou de legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău, al cărui scop este comunicarea mai bună între părți și care, prin însăși prezența sa, poate constitui o descurajare pentru eventuale amenințări din afară la adresa securității Republicii Moldova. 

În fine, „pericolul unionist” ar fi dat de șirul de declarații al mai multor zeci de primării care și-au anunțat simbolic „unirea” cu România, acțiuni fără urmări juridice, dar care, în anul Centenarului au o puternică încărcătură sentimentală și semnifică „o idee de suflet, care vine de la strămoșii noștrii” după cum declara Marcel Snegur, primarul comunei Parcova, prima localitate care a inițiat seria declarațiilor unioniste. Așa după cum arată numeroși comentatori de la Chișinău, supraevaluarea unor asemenea declarații și echivalarea lor cu un veritabil pericol pentru existența statului moldovean sunt speculate politic și folosite intens de socialiștii lui Dodon și celelalte forțe rusofone în campania de acumulare de capital electoral și de denigrare a României, în contextul în care, în 2018, în Republica Moldova sunt prevăzute alegeri parlamentare, dar și alegeri anticipate pentru postul de primar general al Chișinăului. 

Am amintit în numărul anterior al revistei că Igor Dodon a făcut declarații repetate despre „așa-zisul Centenar al unirii cu România” și chiar a avertizat despre pericolul unui „război civil”. De curând, ca un ecou al unor asemenea declarații pripite, Mihail Kendighelian, unul din veteranii mișcării separatiste din Găgăuzia, de la începutul anilor ´90 ai secolului trecut, făcea afirmații incendiare publicației Nezavisimaia Gazeta din Rusia, care le titra cu următorul avertisment: „Găgăuzii își scot din subsoluri armele. Găgăuzia solicită Turciei să o apere de România”, cu o trimitere la proiectata vizită, în luna mai 2018, a președintelui Recep Erdogan în Găgăuzia. Astfel de declarații pătimașe pot inflama nejustificat spiritele în Moldova. De mai multă vreme, liderii partidelor coaliției aflate la guvernare manifestă preocuparea pentru găsirea unei „foi de parcurs” care să accelereze procesul de integrare fără sincope a republicii în Europa. În acest context, România este privită în mod firesc ca un suporter loial și eficient al Chișinăului. Reîntors dintr-o vizită la București, vicepremierul moldovean Iurie Leancă atrăgea atenția că, după 27 de ani de la dobândirea independenței, nu s-a reușit reconstruirea nici unuia din podurile de peste Prut distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de Armata Roșie, căreia președintele Dodon ține atât de mult să-i eternizeze memoria. În opinia vicepremierului moldovean este timpul ca relațiile româno-moldovene să capete mai multă consistență, mai ales în condițiile în care, afirmă el, pentru cetățenii din stânga Prutului, România devine tot mai atractivă din punct de vedere economic, social, al afacerilor, al calității vieții, al sprijinirii fermierilor agricoli.

Suportul necondiționat al României pentru parcursul european al Republicii Moldova a fost reafirmat puternic și de primul ministru al guvernului român, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, în cadrul vizitei de lucru efectuate la Chișinău în ziua de 27 februarie 2018.

Este tot mai evident faptul ca dezvoltarea legăturilor moldo-române să se realizeze nu doar la nivel central, ci și la nivelul administrațiilor locale, un semnal încurajator în acest sens fiind dat de întâlnirile și schimbul de vizite dintre primarii generali ai celor două capitale, București și Chișinău, doamnele Gabriela Firea și Silvia Radu, din februarie și martie 2018. Sărbătorirea Centenarului unirii, ar trebui să îndemne la unitate pentru stabilirea foii de parcurs european al Republicii Moldova.

Dr. Ioan C. Popa
 

 
Mai mult de 100 de localităţi urbane şi rurale din Republica Moldova, plus trei raioane, şi-au arătat adeziunea faţă de reîntregirea naţională votând Declaraţia de Unire cu România. Gestul aleşilor locali este simbolic şi nu lezează Constituţia, dar reprezintă un act clar de voinţă politică unionistă, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Declaraţiile de Unire au intrat recent în atenţia preşedintelui Igor Dodon, care îi ameninţă pe semnatari cu represalii din partea autorităţilor de stat.

Aleşii locali din peste 100 de localităţi din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România s-au întâlit la Iaşi şi Bistriţa cu autorităţile locale din dreapta Prutului. 
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult