17
September , 2018
Monday
În primii ani după intrarea în blocul comunitar, statele din estul Europei aveau un avantaj competitiv care le-ar fi putut ajuta să scadă decalajele faţă de Occident: forţa de muncă specializată care lucra cu salarii mici. În timp, însă, 20 de milioane de persoane au părăsit estul Europei pentru a munci în vest, iar sistemele educaţionale nu au mai scos specialişti în loc…

Muncitori străini aşteaptă actele pentru a lucra în Polonia

Datele oficiale arată că 20 de milioane de persoane au părăsit estul Europei în ultimii 25 de ani, majoritatea luând calea Occidentului, iar întoarcerile în statele de origine sunt în proporţie nesemnificativă, arată un raport al Fondului Monetar Internaţional. Preţul plătit de ţările care au pierdut acest val uman este uriaş, de la scăderea PIB la menţinerea decalajelor faţă de zonele dezvoltate.Exodul din estul Europei cuprinde un număr de 20 de state, de la Albania la Estonia, şi a redus în medie cu şapte procente creşterea economică a acestor ţări, notează FMI. Emigraţia a agravat semnificativ lipsa de mână de lucru calificată, scăzând în acest fel productivitatea şi capacitatea acestor ţări de a livra la export produse de înaltă calitate


Chiar şi faptul că toţi aceşti oameni au trimis în statele de origine sume însemnate s-a dovedit o „armă cu două tăişuri” – în timp ce a stimulat consumul, i-a făcut pe destinatarii de acasă mai puţin dornici să-şi caute de muncă şi a avut impact major asupra ratelor de schimb valutar, făcând, per ansamblu, aceste economii mult mai puţin competitive, arată documentul. În cifre relevante, raportul estimează că dacă nu ar fi existat acest exod de mână de lucru calificată spre vest între 1995 şi 2012, diferenţa dintre venitul mediu la nivelul UE şi cel din aceste state furnizoare de lucrători ar fi fost de doar cinci procente. În condiţiile exodului menţionat, în 2015, venitul pe cap de locuitor în Estonia, Lituania, Ungaria sau Polonia era de aproximativ 70% din media la nivel european. „În absenţa unor politici coordonate, emigraţia şi veniturile scăzute pot deveni un cerc vicios”, sintetizează raportul FMI.

Speranţa reîntoarcerii, „o naivitate”

Lucrători ungari în Marea Britanie

Dar ce a însemnat concret plecarea masivă a lucrătorilor din est pentru multe state europene? În cazul Poloniei, cel mai grav aspect este îmbătrânirea accelerată a populaţiei. „În următorii zece ani, sporul natural negativ şi plecarea tinerilor lucrători vor face ca Polonia să devină o ţară îmbătrânită”, punctează Maciej Duszczyk, director al Institutului de Politici Sociale al Universităţii din Varşovia. La rândul său, Michal Myck, director al Centrului de Analiză Economică din Szczecin, afirmă că „decalajul foarte mare dintre veniturile din vest şi cele din est face ca speranţa de reîntoarcere după câţiva ani a celor plecaţi să pară o naivitate”. Datele sunt grăitoare: 12% din forţa de muncă a ţării era relocată numai în Marea Britanie la finalul anului 2015. S-a ajuns la recrutarea de lucrători din Bangladesh, Belarus sau Ucraina. În aceste condiţii, peste doar un deceniu, potrivit estimărilor oficiale, unul din cinci joburi va fi vacant, cu efecte dramatice asupra economiei ţării.

Germania atrage mână de lucru calificată din Cehia

În dreptul Ungariei, acelaşi tip de provocări (şi aceeaşi atitudine în faţa sosirii migranţilor…). Presa din ţara vecină nu încetează să tragă semnale de alarmă vizavi de efectele plecării în vest a peste 600.000 de lucrători ungari, cifră care ar putea fi chiar mai mare. În Marea Britanie, de exemplu, ar fi emigrat peste 250.000 de cetăţeni ungari, arată portfolio.hu. Pe acest fundal, creşterea economică a ţării a rămas din 2008 încontinuu sub media Uniunii Europene, arată publicaţia „Daily News Hungary”.


Şi Cehia are probleme serioase când vine vorba despre forţa de muncă. Astfel, euractiv.cz arată că firmele din sud-vestul ţării nu mai pot conta pe lucrătorii din zonă, întrucât aceştia sunt atraşi ca un magnet în Germania vecină. Acolo, salariile sunt de trei ori mai mari decât în Cehia, iar în plus, lucrătorii cehi primesc şi alocaţii pentru copii, chiar dacă cei mici au rămas în ţara natală. Mai mult, mamele singure primesc o alocaţie suplimentară. „Chiar dacă veniturile din Cehia le-ar egala pe cele din Germania, oamenii tot ar pleca pentru acest avantaj, plăţile kindergeld”, punctează europarlamentarul ceh Martina Dlabajová. 

Medicii albanezi pleacă în masă către spitalele occidentale

Albania este un alt caz de stat care are de suferit de pe urma exodului mâinii de lucru. Potrivit publicaţei „Monitor”, spre deosebire de migraţia din anii 1990, astăzi pleacă persoanele cu înaltă calificare. Expresia-cheie este, de fapt, exodul creierelor, oamenii pregătiţi, cu studii înalte, care se îndreaptă în special spre (aceeaşi) Germania şi spre Canada. În aceste condiţii, sectoare ca sănătatea sau tehnologia informaţiei au masiv de suferit, cu peste 600 de medici plecaţi spre Occident din statul balcanic doar în ultimii trei ani.


În ce o priveşte, România este „campioana” europeană a emigraţiei şi chiar pe locul doi mondial. Numărul estimat al celor care au părăsit ţara este de peste trei milioane dde persoane şi, în ciuda unei cifre impresinante, de peste două miliarde de euro trimişi acasă în fiecare an de aceşti lucrători (peste investiţiile străine în România!), efectele asupra dezvoltării economiei româneşti sunt dramatice. Un singur exemplu: în condiţiile în care Uniunea Europeană pune un mare accent pe dezvoltarea tehnologiei, din ţara noastră au plecat în ultimii zece ani 5.500 de cercetători, un sfert din numărul total. În aceste condiţii, angajatorii români caută lucrători din Asia, mult mai costisitor de adus în ţară şi care pot sosi în număr limitat. 
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult