NUMARUL
193-194

Editorial

Politică „în oglindă”…

Reporter: editura April - 10 - 2019
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost încunoștiințată că toate eforturile noii sale Administrații se desfășoară sub lozinca „America First”. Cu alte cuvinte, dacă ar fi să traducem în limbaj popular, „poa` să ningă, poa` să plouă”, pe americani i-ar interesa, înainte de toate, întoarcerea la vechiul lor regim privilegiat de prosperitate. Iată că și de data aceasta Istoria are ceva de spus: de ce numai americanii să se gândească la ei și, la rândul lor, n-ar avea dreptul și mexicanii, și italienii, chiar și românii, să aibă ca prioritate binele propriilor țări? 

Carol Roman

Evident, revenirea la aceste reflecții, dezvoltate și altădată, are acum o platformă mai mare de pornire și este făcută la puține zile după ce Europa-Schengen a anunțat că nu ar mai primi cetățeni americani fără o procedură obligatorie ETIAS (European Travel Information and Authorisation System), care își propune să sporească securitatea în spațiul colectiv protejat de europeni. Orice s-ar spune, acest curaj de a predica interesul propriu al apărării europene ar putea fi socotit drept încă o „infidelitate” nu numai față de SUA, ci și, prin extrapolare, și față de NATO. Să amintim că, la ora actuală, Europa dezbate crearea Armatei sale, care să-i apere granițele de orice invadatori, la ordinea de zi aflându-se dorința ca armamentul necesar să fie produs și în țările europene, iar bugetele naționale să țină seama de noua situație. Nici această măsură pe cale de a fi realizată nu ar prea conveni aliaților strategici americani, din pricini evidente. De altfel, rivalitatea economică dintre Uniunea Europeană și Statele Unite și-a dezvăluit, în ultima perioadă, asperitățile, dând naștere chiar la importante disensiuni între cele două părți. De menționat că nici voci ale opiniei publice nu au rămas indiferente față de noua turnură pe care o iau evenimentele internaționale și de faptul că a apărut în primul rând în Europa, și apoi pe alte continente, ideea primordială de a acorda prioritate problematicilor naționale, evident, ținându-se seama de angajamentele externe obligatorii. Iar noi nu facem decât să constatăm aceste evoluții. 


Întorcându-ne la sistemul de proceduri de control obligatorii pentru cetățenii americani de a călători în Europa-Schengen, măsură având de acum o vechime de doi ani, va trebui să observăm în cât timp liderii UE vor ajunge să aplice ceea ce estimează a intra în vigoare în 2021, iar americanii să țină seama de noua reglementare. Oare se vor împăca ei cu noul „statut” de care vor trebui să țină seama și pe care – va trebui, totuși, să recunoaștem – în numeroase domenii ei îl aplică altora, fără multe discuții? În cazul nostru, solicitanții din SUA vor trebui să răspundă unor întrebări legitime legate de securitate (droguri, terorism, trafic de ființe vii etc.). 

În acest context, amintim că încă din anul 2016, Comisia Europeană a publicat un Raport prin care cerea Statelor Unite să renunțe la solicitarea de vize pentru cetățenii din cinci țări membre ale UE: Bulgaria, Cipru, Croația, Polonia și România, deoarece, conform regulilor comunitare, toți cetățenii europeni trebuie să beneficieze de același tratament. Oficialii americani spun că în privința vizelor pentru cele cinci state este vorba despre o „decizie tehnică, și nu una politică”. De altfel, în iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetățenii americani. 
 
Și totuși, s-ar putea să apară o problemă, remarcată de presa americană: cum va interpreta președintele Trump această dorință de reciprocitate în materie de vize, fiind tentat, posibil, s-o socotească drept un afront personal, într-un moment delicat, când sunt impuse noi taxe și contra-taxe în relațiile Americii cu vechi parteneri din întreaga lume? 

Vom trăi și vom vedea.
 

Carol Roman