24
June , 2017
Saturday
Numeroşi britanici nu văd cu ochi buni impactul imigraţiei asupra societăţii şi economiei în ultimul ...
Eugen Tomac*, consilier de stat la Departamentul Relaţii Internaţionale şi Politici Europene din cadrul Administraţiei ...
Una dintre problemele cele mai acute aflate în prim-planul dezbaterii europene este cea reprezentată de ...
Executaţi silit Pentru români, criza din Spania este chiar mai acută decât pentru iberici şi îşi ...
Imigranţi performanţi Un document official care prezintă în mod clar calitatea profesională a imigranţilor români din ...
Aderarea la Spaţiul Schengen preocupă diplomaţia bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele ...
Spania a solicitat Comisiei Europene aprobarea prelungirii restricţiilor de pe piaţa muncii aplicate lucrătorilor români ...
-ne declară Nicolae Miroslav Petrețchi, preşedinte al Uniunii Ucrainenilor -Consideraţi că minoritatea ucraineană din România se ...
„Chestiunea basarabeană” şi impactul ei în istoria românilor „Basarabia va supravieţui atât timp cât o vom ...
Europa fierbe, lucru vizibil şi la noi, mai cu seamă în ultimele luni. Vom constata ...
Numeroşi ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a ...
După decembrie 1989, România şi-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod ...
România s-a alăturat demersului înaintat de alte 12 state europene care cer ca sectorul audiovizual ...

Articole din categoria ‘29 octombrie – Ziua independentei Turciei’

90 de ani de la proclamarea Republicii Turcia

Reporter: editura November - 3 - 2013 Comments Off on 90 de ani de la proclamarea Republicii Turcia

Turcia aniversează 90 de ani de la declararea independenţei, la 29 octombrie 1923. Drumul parcurs de la un stat fondat pe rămăşiţele fostului Imperiu Otoman până la actuala Republică prosperă, considerată o putere regională şi mondială, a fost unul remarcabil.

Mustafa Kemal Atatürk

Mustafa Kemal Atatürk

Turcia de astăzi este o republică democrată, unitară, constituţională, cu o moştenire culturală şi istorică străveche. Aşezarea ţării la intersecţia Europei cu Asia îi conferă o mare importanţă geostrategică. Bazele parcursului său notabil de-a lungul ultimelor decenii au fost puse de un lider vizionar, Mustafa Kemal, cel considerat fondatorul Turciei moderne (supranumit şi „Atatürk” – „Tatăl tuturor turcilor”, titlu care i-a fost acordat de către Parlament, în 1934).

Născut în 1881, Mustafa Kemal a fost ofiţer în armată otomană în primul război mondial. În aprilie 1920, el devenea primul preşedinte al Marii Adunări Naţionale a Turciei, recunoscută drept noul guvern al ţării prin Tratatul de la Lausanne, din 1923. În acelaşi an, în luna octombrie, a fost proclamată Republica Turcia. Acesta a fost punctul istoric de referinţă al debutului unui amplu proces de reformă economică şi socială, care a întors ţara spre valorile occidentale. Astfel, sub conducerea lui Mustafa Kemal, Turcia a adoptat un regim laic: legea islamistă a fost separată, în premieră, de cea laică; noul cod civil a fost elaborat după cel elveţian; femeile au căpătat drepturi egale cu bărbaţii (find abolită obligativitatea ca acestea să poarte vălul Islamic), poligamia a fost interzisă, căsătoria civilă devenind obligatorie; a fost introdus un nou alfabet, cu efect direct asupra grăbirii procesului de alfabetizare a populaţiei; a fost reformat sistemul de învăţământ. Reformele au cuprins şi sectorul economic – a fost redusă fiscalitatea în cazul populaţiei rurale, s-au stabilit modele de ferme agricole, s-a modernizat reţeaua de transport, s-au edificat entităţi industriale moderne.

Introducerea alfabetului latin

Introducerea alfabetului latin

Viziunea lui „Atatürk”, de obţinere a unei independenţe totale – economică, financiară, judiciară, militară şi culturală”, a inclus şi aspectele de politică externă. Alături de calitatea de membru fondator al Naţiunilor Unite (1945) şi membru al Consiliului Securităţii Naţiunilor Unite (din 2009), Turcia a urmat linia orientării spre vest prin apartenenţa în organizaţii ca NATO, Consiliul Europei, OECD, OSCE, făcând parte şi din grupul G-20, al celor mai puternice economii ale lumii (al cărei summit din 2015 îl va prezida). Un alt aspect definitoriu al relaţiilor străine ale Turciei au fost legăturile sale strânse cu SUA. În linie cu această orientare, relaţiile cu Europa au fost o parte centrală a politicii externe a ţării. Astfel, Turcia a început negocierile de aderare la UE în 2005, fiind membru asociat al Comunităţii Economice Europene încă din anul 1963. Totodată, ţara a promovat relaţiile culturale, politice, economice şi industriale cu lumea din est, în special cu Orientul Mijlociu şi cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenenţa în organizaţii regionale ca „Islamic Conference and Economic Cooperation Organization”. La rândul lor, Balcanii sunt o parte importantă a preocupărilor politicii externe a Turciei. În acest tablou se înscriu şi relaţiile cu ţara noastră. Turcia şi România au, în mod tradiţional, relaţii bilaterale cu adânci rădăcini, bazate pe prietenie şi cooperare. Acestea au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani, deschizând calea pentru extinderea cooperării în orice domeniu posibil, incluzând comerţul, energia, transporturile şi, de asemeni, cultura. Începând din anul 2011, Turcia şi România au ridicat relaţiile tradiţionale la nivel de parteneriat strategic”, arăta ES Ömür Şölendil, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, în cadrul unui interviu acordat revistei noastre.


Principala provocare pe care o avem în faţă este să ne ridicăm naţiunea la cele mai înalte niveluri de civilizaţie şi prosperitate” (Mustafa Kemal „Atatürk” Paşa)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult