24
September , 2017
Sunday
- corespondenţă specială- Am avut de curând ocazia de a revedea Republica Moldova, în cadrul unei ...
Editorial În luna mai a anului 2013 apărea un supliment „Români peste hotare” a revistei „Balcanii ...
Turcia aniversează 90 de ani de la declararea independenţei, la 29 octombrie 1923. Drumul parcurs ...
Liderii comunităţii româneşti din Timocul sârbesc, reuniţi în cadrul lucrarilor Universităţii de Vară de la ...
Poate părea un paradox, dar, în timp ce românii din Italia fac eforturi pentru a ...
Mă adresez revistei “Balcanii şi Europa”, pe al cărei frontispiciu atârnă cuvintele “publicaţie de consemnări ...
Primul impuls pe care l-am încercat scriind titlul acestui articol a fost să exclam că ...
Panoramic internaţional Au trecut peste 25 de ani de la marea răsturnare din 1989-1991, dar tabloul ...
Care sunt „ingredientele” integrării cu succes a românilor care aleg să muncească în Italia? Ele ...
La aproape un secol de la izbucnirea primului război mondial şi la aproape un sfert ...
Corespondenţă specială din Chişinău La aproape o lună de la momentul istoric al semnării de către ...
Profesioniştii, la mare căutare [caption id="attachment_3590" align="alignleft" width="300"] Domeniul bancar, deschis românilor[/caption] Franţa a deschis larg porţile ...

Articole din categoria ‘A fi sau a nu fi… în UE’

„Conceptul Europa” şi jocul britanic

Reporter: editura February - 6 - 2016 Comments Off on „Conceptul Europa” şi jocul britanic

În preajma Summitului din luna februarie 2016 al liderilor UE, o chestiune arzătoare este în prim-planul agendei europene: referendumul care va fi organizat în Marea Britanie referitor la apartenenţa ţării la blocul comunitar. Dat fiind statutul ţării de mare putere, polemicile în jurul unui eventual „Brexit” nu contenesc.

Anunţat pentru anul 2017 dar posibila avea loc în acest an, ceea ce este considerat de mulţi analişti a fi cel mai important referendum de după crearea UE stârneşte numeroase dezbateri: Marea Britanie va vota dacă mai doreşte sau nu să facă parte din blocul comunitar. Miza este imensă, iar riscurile pe măsură.

Exporturile britanice ar putea fi periclitate de perspectiva ieşirii din UE

Premierul David Cameron, „artizanul” referendumului

Ce urmăreşte guvernul Cameron prin acest plebiscit care are un singur precedent, anul 1975, când apartenenţa Regatului Unit la blocul European era supusă votului popular? Ceea ce Londra numeşte generic „reformarea” UE. Mai exact, după cum avertizează ministrul britanic de Externe Philip Hammond, „dacă nu vom obţine angajamentele de care avem nevoie din partea partenerilor europeni în aspecte precum ţinerea Marii Britanii în afara sistemului de integrare profundă, atunci nu putem exclude nimic”. Ce se cunoaşte cu certitudine din noianul de declaraţii politice relativ vagi ale premierului britanic este că Londra îşi doreşte să „repatrieze” anumite puteri în numele suveranităţii Parlamentului britanic şi să înăsprească condiţiile de acces la ajutoare sociale pentru cetăţenii UE. „Vrem să ajutăm zona euro să funcţioneze mai bine şi nu dorim să punem piedică unei integrări mai mari. Prioritatea mea este să reformez Uniunea Europeană pentru a o face mai competitivă şi a răspunde îngrijorărilor manifestate de britanici în ce priveşte apartenenţa noastră la UE. Menţinerea situaţiei actuale nu este suficientă, pot fi făcute schimbări de care să profite nu numai Marea Britanie, dar şi restul Europei”, dă asigurări David Cameron, care mărturiseşte că nu-şi doreşte ieşirea ţării sale din UE.

În aşteptarea listei cu „schimbări” care va fi pusă de Marea Britanie în scurt timp în faţa Bruxelles-ului, evaluările se ţin lanţ. Punctul cel mai sensibil în negocierile care bat la uşă este ideea de a retrage imigranţilor din UE ajutoarele sociale în primii patru ani, ceea ce contravine legilor europene ale anti-discriminării. În acest context, multe state est-europene i-au transmis lui David Cameron că nu vor accepta aşa ceva.

Exporturile britanice ar putea fi periclitate de perspectiva ieşirii din UE

Exporturile britanice ar putea fi periclitate de perspectiva ieşirii din UE

Ce efecte ar putea avea avea referendumul din perspectivă economică şi financiară? Analiştii prognozează o perioadă de depreciere pentru lira sterlină şi moneda unică europeană chiar înainte de referendumul propriu-zis, urmând ca după consultare să existe următoarele posibilităţi: dacă Marea Britanie nu părăseşte UE, toată slăbiciunea înregistrată de cele două monede dispare şi ambele cresc; dacă rezultatul este contrar, şi lira, şi euro scad. Mai mult, un studiu al organizaţiei „Britain Stronger in Europe” arată că exporturile Mari Britanii sunt direcţionate către UE în proporţie de 80%, ieşirea ţării punând sub semnul incertitudinii venituri de 236 miliarde de lire sterline din acest sector. De aceste realităţi sunt conştienţi şi oamenii de afaceri britanici, care susţin rămânerea ţării în blocul comunitar în proporţie de peste 60%, arată „BBC”. Date fiind aceste estimări, „referendumul este doar o unealtă politică cu ajutorul căreia Marea Britanie să obţină a­numite avantaje economice, o putere politică mai mare în Europa”, consideră analistul financiar Radu Ciofu, de la „Admiral Markets UK Ltd”.

Ajungem astfel la riscurile politice pentru Marea Britanie. Regatul Unit s-ar putea destrăma dacă britanicii ar vota în favoarea ieşirii ţării lor din Uniunea Europeană, deoarece aceasta ar favoriza cauza naţionaliştilor scoţieni, avertizează fostul ministru de Externe britanic William Hague. Iar din perspectivă geopolitică, din nou Regatul Unit nu-şi poate permite o previzibilă izolare care ar putea fi urmarea unei ieşiri din blocul comunitar. Ţara nu este suficient de puternică singură în faţa Statelor Unite sau a Chinei, rolul său este mult mai pregnant în arena internaţională ca parte a UE, mai ales în condiţiile în care NATO discută cu Bruxelles-ul temele strategice majore, iar Washingtonul sprijină întărirea rolului UE în arena mondială. „Însăşi dezbaterea despre ieşirea din UE a slăbit deja greutatea Marii Britanii în blocul comunitar, ceea ce afectează relaţiile cu SUA. Astăzi, Parisul este mai important pentru Washington în problematica sudului Europei, iar Berlinul în ce priveşte Europa de Est şi Rusia”, punctează „The Guardian”.

 

Pierderi de ambele părţi

Se poate observa cu claritate că referendumul de ieşire a Marii Britanii din UE nu pare a fi a fost o idee bună din perspectivă internă, ţara poziţionându-se într-o situaţie riscantă din perspectiva efectelor unui eventual răspuns „Nu” la întrebarea „Doriţi să rămâneţi în UE”. De partea cealaltă, nici pentru UE nu este o situaţie fericită. O presupusă ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar ar genera încă o criză majoră, care s-ar suprapune altora, „cronicizate”, cum ar fi criza datoriei Greciei, a migranţilor, a relaţiilor tensionate cu Rusia. Moneda unică ar avea de suferit, piaţa comună ar fi bulversată, urmările asupra coeziunii şi încrederii în „conceptul Europa” ar fi cu certitudine afectate de „jocul” britanic. În plus, există de acum vizibil un periculos efect de „contagiune”, cu acţiuni ca aeea din Danemarca, ce îşi doreşte exceptarea ţării de la obligativitatea includerii în justiţia europeană, din Olanda, unde va fi organizat un referendum privind asocierea dintre UE şi Ucraina sau viitoarea consultare populară în Polonia privind adoptarea euro, la care ţara s-a obligat să se alăture odată cu aderarea la UE. De asemeni, în Finlanda, eurodeputatul Paavo Väyrynen a solicitat convocarea unui referendum privind rămânerea ţării în uniunea monetară, iar în Austria, Partidul Libertăţii, al treilea ca mărime în Parlament, susţine organizarea unui referendum similar celui din Marea Britanie.

Din aceste considerente, liderii europeni se arată dispuşi să găsească o cale pentru a reforma relaţiile Marii Britanii cu blocul comunitar. Premierul suedez Stefan Lofven arată că „cele mai multe dintre dorinţele de reformă ale lui Cameron sunt realizabile. UE poate găsi soluţii pentru a garanta mai multă competitivitate. Poate apăra ţările non-euro faţă de deciziile statelor din spaţiul euro. Şi parlamentele naţionale ar putea să aibă mai multă putere de decizie. Iar la o adică, UE ar putea să reducă din presiunile comunitare asupra Marii Britanii”. Aşadar, simplul avertisment de ieşire pare să fi funcţionat. Fireşte, există şi limite. „Aceste măsuri se pot realiza numai în condiţiile în care tratatele UE nu sunt modificate. O schimbare a tratatelor nu intră în discuţie”, notează publicaţia germană „Deutsche Welle”. Şi nu întâmplător. Berlinul a făcut clar faptul că îşi doreşte păstrarea Marii Britanii în UE şi că vrea să contribuie la acest lucru, dar… pe cât posibil: „Dorim să ajungem la o înţelegere, cu care guvernul britanic poate convinge populaţia să voteze la referendum pentru rămânerea în UE. Dar principiile circulaţiei libere şi ale non-discriminării nu pot fi puse în discuţie”, arată cancelarul Angela Merkel. În ce o priveşte, România, prin vocea premierului Dacian Cioloş, „doreşte ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, ceea ce este în interesul ambelor părţi”.

 


 

Un recent sondaj publicat de „The Times” arată un scor foarte strâns în perspectiva viitorului referendum: 42% din intervievaţi s-au pronunţat pentru părăsirea Uniunii, în timp ce 41% dintre britanici doresc rămânerea Marii Britanii în blocul comunitar. Totuşi, 55% din alegători cred că rezultatul va fi în favoarea rămânerii în UE şi numai  27% estimează că rezultatul va determina un „Brexit”. Indiferent de opţiunea intervievaţilor, cert este că britanicii nu au prea mare încredere în puterea de convingere a premierului lor – doar 9% din respondenţi se aşteaptă ca negocierile lui David Cameron cu liderii statelor membre să producă o schimbare radicală a Uniunii.

În ce priveşte europenii per ansamblu, tabăra în favoarea rămânerii în UE conduce. Dintre statele membre, doar Norvegia îşi doreşte ieşirea Marii Britanii din UE. În rest, sondajele arată pentru Franţa –  51% pentru ca Marea Britanie să rămână în UE, 22% pentru ca Regatul Unit să părăsească Uniunea, 55%-19% în Germania, 63%-20% în Italia, 69%-11% în Spania, 43%-26% în Suedia, 46%-24% în Danemarca, 74%-8% în Portugalia.

 

Roxana Istudor

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult