NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Articole din categoria ‘Actualitatea Europeană’

Disputele dintre Austria și Ungaria

Reporter: editura April - 10 - 2019 Comments Off on Disputele dintre Austria și Ungaria
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, au construit împreună fostul Imperiu Austro-Ungar, care a avut un rol important de-a lungul unei lungi perioade, având numeroase interese strategice comune. Și totuși, odată cu trecerea anilor au apărut și tensiuni, pe care diplomația este nevoită să le aplaneze periodic.

Șosea de mare viteză care leagă Ungaria de Austria

De când dinastia austriacă a Habsburgilor a moștenit tronul Ungariei, în secolul al XVI-lea, și până azi, când cele două state au în comun calitatea de membru al Uniunii Europene și un hotar de 366 de kilometri – care se poate trece liber grație faptului că amândouă țările fac parte din Spațiul Schengen. Dar, cu excepția unor momente din trecut, se poate afirma, cel puțin la nivel declarativ, că cele două țări sunt în cele mai bune relații. „Austria este unul dintre cei mai importanți aliați ai Ungariei”, susține ministrul de Externe de la Budapesta, Péter Szijjártó. Această poziție nu a împiedicat Guvernul ungar să ceară Bruxelles-ului declanșarea procedurii de infringement împotriva statului austriac, care a tăiat la jumătate beneficiile acordate membrilor familiilor de unguri care lucrează pe teritoriul Austriei (dar nu numai, măsura vizându-i pe copiii tuturor lucrătorilor est-europeni). Ca urmare, același oficial maghiar care statuase că Austria este un mare aliat al Ungariei a declarat în mod oficial că măsurile guvernului de la Viena vor duce la „dispute” între cele două țări, întrucât afectează circa 39.000 de copii maghiari. 


De altfel, asemenea „contre” generate de măsurile interne care s-au luat în cele două capitale și care au fost considerate a aduce atingere ba austriecilor din Ungaria, ba ungurilor din Austria, au mai avut loc în ultimii ani. De pildă, în anul 2014, o lege inițiată de premierul maghiar Viktor Orban a înfuriat Viena, întrucât provoca daune fermierilor austrieci care înregistrează profit în Ungaria și care erau acuzați că folosesc practici „pe lângă lege” pentru a achiziționa terenuri. „Trebuie să ne asigurăm că terenurile, proprietate sau închiriate, rămân în folosința poporului ungar, a fermierilor și a micilor acționari din Ungaria”, a punctat atunci ministrul Agriculturii, Sandor Fazekas. În replică, Viena a reclamat la Bruxelles că Ungaria nu respectă regulile UE și că noua lege urma să afecteze peste 200 de fermieri austrieci care lucrează terenuri în țara… aliată.

Austria a susținut sancționarea Ungariei pentru nerespectarea statului de drept

Se mai consemnează faptul că Guvernul lui Viktor Orban a decis ca băncile străine care operează pe teritoriul țării să fie taxate suplimentar. Așa apărea, în 2010, o reglementare care oferea protecție împrumutaților cu restanțe și care a generat pierderi de 1 miliard de euro în primul rând băncilor austriece Erste și Raiffeisen. 


Un alt moment de tensiune între cele două Capitale s-a petrecut în anul 2018, când partidul aflat la guvernare în Austria a votat pentru sancționarea Ungariei de către Parlamentul European în legătură cu nerespectarea statului de drept. „Nu poate exista compromis pe această direcție. Trebuie să protejăm nucleul valorilor fundamentale ale Uniunii”, spunea atunci cancelarul austriac Sebastian Kurz, care, cu doar câteva luni în urmă, fusese salutat călduros de omologul ungar cu ocazia câștigării alegerilor. Pe de altă parte, în același timp și pe același subiect al atenționării Ungariei cu activarea Articolului 7, care îi poate lua dreptul de vot în UE, vicecancelarul Austriei, „secundul” lui Kurz, Christian Strache, afirma că „a impune sancțiuni Ungariei este absurd”. În paralel, cele două state luau măsuri comune de a se proteja reciproc în fața viitoarelor valuri de migranți… 

Premierul Ungariei, Viktor Orban, și cancelarul Austriei, Sebastien Kurz

În ultima perioadă, Guvernul de la Budapesta a semnat un Parteneriat Strategic cu Austria, care implică patru multinaționale austriece, iar șefii diplomațiilor din cele două state au anunțat un proiect de dezvoltare, până în 2020, a 13 puncte noi de trecere a frontierei dintre cele două țări, cu alte zece drumuri regionale și încă trei autostrăzi. 


*Comunitatea ungurilor din Austria numără circa 26.000 de persoane, dintre care cei care trăiesc în Burgenland au fost în mare parte asimilați, în sistemul de învățământ limba lor maternă fiind predată ca limbă străină chiar și în comunitățile unde maghiarii sunt majoritari

Sezon România—Franţa 2019

Reporter: editura August - 23 - 2017 Comments Off on Sezon România—Franţa 2019

În cadrul acestui „Sezon” vor avea loc peste 300 de evenimente culturale, a fost principalul subiect al întâlnirii dintre ministrul Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu, și ambasadoarea Franței în România, Michele Ramis. Sezonul România-Franța 2019 este cel mai amplu proiect cultural pe care cele două state îl vor desfășura în comun și, totodată, o uriașă provocare. Îi mulțumesc doamnei ambasadoare pentru deschiderea de care a dat dovadă și sunt convins că vom avea o colaborare de succes”, a declarat Romașcanu, conform unui comunicat transmis de Ministerul Culturii și Identității Naționale.  

Sezonul RomâniaFranța 2019 coincide cu exercitarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene (primul semestru al anului 2019), cu împlinirea Centenarului Marii Uniri de la 1918 și cu marcarea sfârșitului Primului Război Mondial, se mai arată în comunicat. „Prin organizarea Sezonului România — Franța 2019 se dorește întărirea legăturilor culturale și sociale dintre cele două țări cu o veche prietenie, confirmată în secole de istorie comună”, a precizat ministrul. De asemenea, Michele Ramis și-a exprimat dorința organizării și altor evenimente culturale comune, oferind sprijinul Ambasadei Franței în România pentru promovarea Festivalului “George Enescu”.  

Se aminteşte că pe 22 mai fostul ministru al Culturii Ionuț Vulpescu și președintele executiv al Institutului Francez, Bruno Foucher, au semnat Convenția tehnică pentru organizarea și finanțarea Sezonului Cultural România — Franța 2019. Acțiunea reprezintă un pas important în vederea organizării acestui eveniment cultural de mare amploare, ce se va desfășura în perioada 30 noiembrie 2018 — 14 iulie 2019. Sezonul România — Franța 2019 este rezultatul unei voințe politice comune, la cel mai înalt nivel de stat. 

Evenimentul va fi construit în jurul a patru tematici: „Două țări cu culturi plurivalente”, „Un secol de schimburi, de comuniune și de identitate”, „Perioade ritmice de transformări în oglindă” și „Orașele de mâine și noi teritorii rurale”, care vor constitui firul conducător pentru elaborarea unei planificări structurate. 

Vor fi avute în vedere toate domeniile de cooperare, cu accent pe domeniul cultural, educațional și universitar, științific, ecologic, economic, digital, sportiv, gastronomic și turistic.   

 

 

 

Impuls consistent exportului României

Reporter: editura July - 7 - 2017 Comments Off on Impuls consistent exportului României

Aderarea la Uniunea Europeană a determinat creşterea majoră a exportului României, dezvoltând comerțul extern și relațiile comerciale cu țări de pe toate continentele. Prin politici economice și strategii adaptate la noile cerințe ale timpului, beneficiind de o conexiune europeană tradusă financiar în 26 de miliarde de euro, țara noastră a reușit să obțină dublarea producției la export în cei 10 ani de la intrarea în UE. Din 2006, ultimul an înainte de integrare și până în 2016, exporturile țării au crescut de la 25,9 miliarde de euro până la 54,6 miliarde de euro, un plus de 110 %. Este o creștere semnificativă, cu toate că actuala cotă a României în comerțul internațional este sub cea a Ungariei, Poloniei, Cehiei sau Bulgariei.  

Asemenea rezultate au fost obținute grație unor restructurări masive efectuate la nivel macro, unele dureroase sub aspect economic și social, care au modificat structura exporturilor destinate atât statelor membre ale UE, cât și altor țări de pe mapamond. Un exemplu este faptul că 47% din totalul exporturilor din prezent îl reprezintă mașinile și echipamentele, față de 22% cât se înregistra în primul an de aderare la Uniune, când ”brendul” ciorapilor de damă de la Adesgo, livrați la kilogram în Rusia, încă figura în topul de vânzări. Ne-am facut loc la masa UE ajutați fiind de unele conjuncturi, interese, de o stare de însuflețire națională, plătind scump prețul nu întotdeauna firesc al alinierii la o mare comunitate de care aparțineam mai degrabă prin aspirații, decât prin stadiul de dezvoltare real. În același timp, nu putem trece cu vederea faptul că apartenența la UE ne-a adus o evoluție pe plan intern și extern, chiar dacă nu atât de rapidă și marcată cum ne-am dorit inițial.  

O retrospectivă selectivă relevă diferențe majore între exporturile din perioada economiei etatiste și cele de după anul aderării. Impunerile referitoare la direcționarea comerțului înspre ceilalți membrii ai UE și respectarea strică a directivelor Comisiei Europene privind businessul cu alte state au anulat fabricarea unor produse cu tradiție în industria românească, fapt care a condus la închiderea unor fabrici datorită lipsei de desfacere în interiorul UE. Industrii întregi, multe având patentul unor companii occidentale, și-au oprit producția, iar sute de mii de muncitori calificați au devenit șomeri. Exemplificăm platforma Pipera, creată de francezi, unde se realizau calculatoare, autobuzele și autocamioanele fabricate la Brașov și București, care erau patente germane, avioanele Rombac cumpărate de la englezi, locomotivele de la Electroputere Craiova cu patent elvețian sau motoarele de la Reșița, construite sub licența Renk-Germania. Alte industrii, cum sunt de armament și de echipamente militare, și-au redus substanțial producția și implicit exportul. Sectorul legumicol și pomicol a avut o soartă asemănătoare.  

Cu toată reconfigurarea exigențelor impuse de UE, în cei zece ani de la integrare, exporturile țării au crescut, procentual, peste Produsul Intern Brut. Conform datelor Institutului Național de Statistică, vânzările cele mai mari sunt în țările care au investiții importante în țara noastră, întrucât companiile străine retrimit ”acasă” ansamblurile și subansamblele produse pe plan local. Este cazul exportului către francezi, în valoare de 3,7 miliarde de euro. Acestea au avansat foarte mult după ce Dacia-Renault a devenit cea mai puternică firmă din România, participarea fabricii de la Mioveni la activitatea de comerț reprezentand circa 9% din totalul exporturilor românești. Pe un palier superior se află exporturile către Germania – 10,8 miliarde de euro. Companiile germane cu centre de producție în țara noastră livrează piesele în țara lor de origine unde funcționează câțiva giganți auto. Uniunea Europeană rămâne principalul partener în ce privește comerțul agroalimentar, ponderea fiind deținută de cereale, grâul ocupând prima poziție.  

În afara Uniunii, comerţul României cu cele mai mari economii ale lumii, respectiv SUA, China și Japonia se caracterizează, în general, prin vânzarea de materii prime sau produse de valoare adăugată mică, însă importăm produse manufacturate de valoare adăugată mare. Nu există motive de laudă pentru desfacerile efectuate în aceste state când vorbim de bunuri precum anvelope, robinete, vane, îngrăşăminte chimice, tubulatura, deșeuri de alamă, cherestea, porumb, clăpari pentru schi sau miere, de exemplu. 

În topul companiilor exportatoare la nivel global se află Automobile Dacia, urmată de Rompetrol Rafinare, Honeywell Technologies, Ford Romania, Flextronics Manufacturing Europe (filiala producătorului olandez Flextronics de subansamble electronice pentru industria auto), Philip Morris, Continental Automotive Systems, Continental Automotive Products și grupul german Daimler. 
 

Ce se va întâmpla cu exportul României după Brexit? Experții apreciază că țările din Europa de Est se pot confrunta cu cele mai mari pericole în urma divorțului Marii Britanii de UE. Unele zone sunt mai expuse turbulențelor decât altele, se arată într-o analiză a Bloomberg. Conform unui studiu, Romania se afla în rândul țărilor ce vor fi afectate moderat de Brexit (alături de Italia, Slovacia, Finlanda, Grecia și Austria). Procentul de pierderi la exportul de mărfuri din România în Regatul Unit ar fi de 0,1%, iar la servicii acesta ar fi nul.  Marea Britanie se situează pe locul 5, atât la nivelul statelor membre UE, cât și în clasamentul general, cu o pondere de 4,36% în totalul exporturilor României, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe din România. Totul depinde de poziția liderilor politici şi a responsabililor de politica economică externă a României în cadrul discuțiilor și negocierilor cu oficialii de la Bruxelles, care trebuie să reseteze locul țării noastre în cadrul UE şi totodată să precizeaze foarte clar priorităţile pentru ce va urma după Brexit. (E.B.)