24
June , 2017
Saturday
Servicii consulare pentru cetăţenii români Eliberare documente de identitate şi călătorie - Paşaport simplu electronic; Paşaportul simplu ...
Editorial [caption id="attachment_1427" align="alignleft" width="244"] Carol Roman[/caption] Publicaţia noastră „Români peste hotare” revine de data aceasta cu ...
Fundaţii active Mariana Mihăilă este preşedinta Fundaţiei „DutchRO”, din Arnem. Împreună cu colegii săi, contribuie la ...
Universitatea „Ordu” din Turcia a găzduit reuniunea de constituire a Asociaţiei Universităţilor din zona Mării ...
Cioloş despre numirea Corinei Creţu, nou comisar european [caption id="attachment_5468" align="alignleft" width="300"] Dacian Cioloş[/caption] Redacţia „Balcanii şi ...
Potrivit Tratatului de la Lisabona, legea europeană are întâietate în faţa legislaţiei interne a statelor ...
- Preşedinţi, Prim-miniştri, Miniştri - Lumea politicii mondiale include şi un număr semnificativ de prelaţi de ...
Se pare că în anumite cercuri ziaristice s-a ivit o întrebare: de ce numai cei ...
Regim tranzitoriu Statutul francez menţine restricţiile privind dreptul de muncă pentru cetăţenii români şi bulgari. Perioada ...
Sală plină până la refuz. Publicul, după ce a plătit cash bilete destul de scumpe, ...
Este binecunoscut faptul că Marea Britanie a dus multă vreme la nivel de guvern, susţinut ...
În contextul crizei financiare europene, extremismul balcanic constituie atât o cauză, cât şi o consecinţă ...
Demult de tot, povestea spune că... a existat în armata austro-ungară a împăratului Franz Joseph, ...

Articole din categoria ‘Adevăruri de ieri şi de azi…’

Înfruntările lui Lucreţiu Pătrăşcanu cu noii revizionişti maghiari

Reporter: editura September - 10 - 2011 Comments Off on Înfruntările lui Lucreţiu Pătrăşcanu cu noii revizionişti maghiari

La 11 iunie 1946, ministrul de justiţie, Lucreţiu Pătrăşcanu, a rostit la adunarea publică de la Cluj un discurs de răspuns în numele Guvernului român la declaraţiile Guvernului ungar. Redăm în rezumat fragmente ce se referă la problemele abordate cu această ocazie.

Din nou în Transilvania domneşte o stare de tensiune, o stare de nesiguranţă şi de tulburare. S-ar părea, pentru observatorul neiniţiat, că s-a petrecut ceva cu totul neobişnuit aici, s-ar părea că asistăm la evenimente neaşteptate. Transilvania este în adevăr în atenţia opiniei publice din ţară şi străinătate. Evenimentele care ne leagă de soarta Transilvaniei nu privesc numai populaţia de aici, ci privesc în întregime poporul român, soarta Statului român. În situaţia în care ne găsim, se pare că asistăm la o încercare susţinută de a produce în mod voit o stare de tulburare la noi.

Transilvania a aparţinut şi va aparţine României

Hotărârea de la Paris n-a făcut decât să constate şi să consfinţească încă o dată acest adevăr, care pentru noi este elementar: Transilvania a aparţinut şi va aparţine Statului român, în întregime. Pentru ce, deci, surprindere la o parte din populaţia acestei provincii, pentru ce constatarea acestui lucru elementar a produs nedumerire sau amărăciune? Era un lucru pe care fiecare om conştient trebuie să-l recunoască în lumina ultimelor evenimente pe care le-a trăit poporul nostru. Transilvania, încadrată în Statul român, definitiv încadrată, aceasta este o realitate pe care o trăim cu toţii, aceasta este o realitate pe care trebuie să o respecte toată lumea.

Nimeni nu are dreptul să pună în discuţie graniţele noastre

Numai cine este dornic să semene în mod inutil şi vinovat vrajbă, numai cine doreşte într-adevăr să tulbure apele şi apoi să pescuiască în aceste ape tulburi, numai acesta poate nega acest adevăr. În cadrul Statului român unitar urmează să trăiască 1 milion şi jumătate de maghiari. Este rezultatul unei evoluţii istorice, pe care ultimele evenimente tragice prin care a trecut atât poporul nostru, cât şi poporul maghiar, nu au făcut decât să-l sublinieze.

Interesul maghiarilor de la noi, care vor urma să trăiască laolaltă cu poporul român, este de a înţelege că nici o agitaţie sterilă, nici un fel de afirmare lipsită de înţeles, goală de înţeles, venită de peste hotare, nu poate schimba situaţia.

Oricine încearcă, autorizat sau nu, să deschidă alte perspective maghiarimii de la noi face un rău serviciu, nu ideii de solidaritate şi de consolidare a Statului român, nu Ţării noastre, dar în primul rând face un deserviciu populaţiei maghiare, pentru că asemenea atitudini, asemenea fluturări de parole nu fac decât să producă tulburări şi să creeze de multe ori o stare de spirit nesănătoasă.

Acţiunea Guvernului maghiar: Revizionismul de azi îl continuă pe cel de ieri

Ştim că nu vom spune aici un lucru necunoscut şi anume că Guvernul maghiar refuză să accepte hotărârea de la Paris. Guvernul maghiar consideră şi azi cele hotărâte în capitala Franţei drept provizorat. Primul ministru maghiar, dl. Nagy Ferencz, în declaraţia făcută în şedinţa Parlamentului de la Budapesta, din 9 mai, discutând cele hotărâte la Paris a afirmat următoarele: „Cu privire la frontierele de vest ale României, încă nu s-a stabilit nimic… hotărârile miniştrilor de externe de la Paris fiind numai acte preparatoare ale conferinţei de pace”.

Această declaraţie a fost completată în discursul ţinut de domnia sa la Vácz, în ziua de 14 mai 1946 – discurs apărut în Kis Ujság din 14 mai – în care domnia sa a declarat. „De la Paris ne-a venit ştirea că s-a decis să fie atribuit Ardealul României. Este de la sine înţeles că această ştire a cutremurat opinia publică maghiară, care de decenii este îngrijorată de soarta acestei provincii româneşti, care a fost despărţită de noi. Hotărârea de la Paris nu poate să rămână în picioare, pentru că ar rămâne în Europa un popor în sufletul căruia ar dăinui amărăciunea”, subliniind că „acesta este punctul de vedere al Guvernului şi poporului maghiar, privitor la decizia de la Paris”.

Ce spun oamenii politici maghiari atunci când refuză hotărârea de la Paris? Pe ce tărâm se pun reprezentanţii autorizaţi ai Republicii vecine atunci când nu acceptă trasarea definitivă a hotarelor Transilvaniei aşa cum sunt astăzi? Să spunem lucrurilor pe nume. Asistăm la o nouă ediţie a revizionismului, a unui nou revizionism, dar trebuie să constatăm cu amărăciune şi durere că această nouă ediţie a revizionismului se leagă de tendinţele binecunoscute ale revizionismului trecut, atât de agitat în Ungaria de ieri.

A cere revizuirea frontierelor este un amestec în treburile noastre interne

Se cer de la România mii de km pătraţi, se cere trasarea graniţelor în apropiere de Cluj, se cere României un statut de autonomie pentru secuime, cu alte cuvinte din nou sfârtecarea hotarelor de vest ale ţării şi – de ce să nu o spunem? – un amestec direct în treburile noastre interne.

Formulările acestui nou revizionism şi-au găsit exponentul în dl. Riesz, ministru de justiţie al Ungariei, aflat la Londra, care – după o telegramă a agenţiei Reuters – a arătat că prin memoriul adresat de Guvernul maghiar celor patru miniştri de externe a cerut ca Ungariei să i se dea Oradea Mare, Satu Mare şi Arad şi aproximativ 12. 000 km pătraţi.

Renaşterea revizionismului periclitează relaţiile româno- maghiare

Nu suntem noi chemaţi să explicăm naşterea noului revizionism maghiar. Nu vrem să punem la îndoială – repet acest lucru – buna-credinţă a celor mai mulţi din conducătorii Ungariei de astăzi. Îi credem sinceri democraţi şi doritori de a crea o democraţie şi în Republica vecină. Cei mai mulţi însă dintre aceşti conducători ai Ungariei au făcut, după părerea mea, neiertata greşeală că s-au lăsat conduşi de un curent împotriva căruia n-au înţeles să lupte. Şi aici voi cita o mărturie maghiară. Publicistul democrat maghiar Boldizsár Iván, într-un articol apărut în ziarul săptămânal Uj Magyarság, cu data de 14 mai 1946, scrie următoarele, vorbind despre masele maghiare: „Aceste mase sunt în primul rând ungureşti şi abia după aceea democrate. Masele aşteaptă de la democraţie realizări în primul rând pe plan naţional şi numai în al doilea rând pe plan social”.

Poporul român este înţelegător

Cu nici un motiv nu putem sta impasibili la o răbufnire a şovinismului românesc, la o tendinţă de a tulbura stările noastre interne, fluturând cuvinte şoviniste şi de un naţionalism rău înţeles. Este un cuvânt tot atât de fals, tot atât de nebunesc, cuvântul de ordine aruncat de o parte din provocatorii şovinişti români, atunci când cer să dăm afară pe unguri din Transilvania. Populaţia maghiară de aici trebuie să aibă siguranţă şi linişte. Poporul român în masa lui este înţelegător. Populaţia maghiară, în număr de un milion şi jumătate de locuitori, va trebui şi trebuie să rămână cu noi. Este un destin istoric de o mie de ani şi nu-l putem schimba azi”. (Textul integral al discursului a apărut iniţial la Cluj în ziarul „Tribuna Nouă”, Nr. 182/1946, fiind reluat ulterior în mai multe lucrări).

(după revista „Periscop”, nr. 2 (14) /aprilie-iunie 2011)

Notă: Lucreţiu Pătrăşcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954) provenea dintr-o familie de intelectuali: tatăl său a fost istoricul şi prozatorul D. D. Pătrăşcanu (18721937).

Împreună cu Emil Bodnăraş, este reprezentantul PCR la negocierile secrete cu PNL şi PNŢ, purtate cu scopul de a răsturna regimul lui Ion Antonescu. După lovitura de stat controlată de regele Mihai, din 23 august 1944, intră în noul guvern al lui Constantin Sănătescu. Este unul din reprezentanţii României la semnarea armistiţiului cu URSS, la 12 septembrie 1944, şi la Tratatele de pace de la Paris, 1947.

În 1946, la Cluj, la un miting ţinut în faţa studenţilor grevişti, îşi începe discursul cu cuvintele „Înainte de a fi comunist, sunt român”. Va fi acuzat de naţionalism burghez şi arestat de proprii colegi de partid în 1948, după care este condamnat la moarte şi executat în aprilie 1954, în urma unui proces instrumentat în manieră stalinistă. A fost reabilitat post-mortem în anul 1968, din ordinul liderului PCR Nicolae Ceauşescu.

 

Reverberaţii

Consemnam că în anul 1946, patriotul român Lucreţiu Pătrăşcanu, ministru al Justiţiei în primii ani de după război, declara, într-un discurs, următoarele:

Asistăm la o nouă ediţie a revizionismului, a unui nou revizionism, dar trebuie să constatăm cu amărăciune şi durere că această nouă ediţie a revizionismului se leagă de tendinţele binecunoscute ale revizionismului trecut, atât de agitat în Ungaria de ieri”.

28 iulie 2011. Deşi au trecut 65 de ani, minţi întunecate nu se astâmpără şi nu se împacă cu realităţile timpurilor pe care le trăim. Sunt oameni care, culmea ironiei, sunt aleşi pe teritoriul nostru naţional şi îi reprezintă pe români la Uniunea Europeană în înalte funcţii. Este vorba despre Tokes Laszlo şi cei din jurul său, cu sprijin din afara ţării. Nu intrăm în polemică cu nimeni, nu blamăm pe nimeni, ci doar prezentăm, grupate, câteva fapte şi atitudini publice ce vorbesc de la sine despre continuarea revizionismului din secolul trecut cu „uneltele” secolului actual, în condiţiile în care România şi Ungaria fac parte din Uniunea Europeană. Tokes Laszlo, vicepreşedinte al Parlamentului European, care este şi liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), a declarat, între altele, la Universitatea de vară „Tusvanyos”, de la Băile Tuşnad: „… puterea românească dintotdeauna să ceară iertare maghiarilor pentru păcatele pe care le-am suferit în epocile post-Trianon şi post-comunism. Dacă am pierdut teren, atunci cerem în schimbul teritoriilor drepturi, inclusiv autodeterminare limitată şi orice formă de autonomie la nivelul Transilvaniei, în Partium şi în Ţinutul Secuiesc”.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat afirmaţiile premierului ungar, Viktor Orban, pe tema reorganizării teritoriale a României ca fiind neavenite, susţinând că „niciodată nu va fi momentul ca Ungaria să-şi dea cu părerea” în această chestiune. „Eu cred că niciodată nu va fi momentul ca Ungaria să-şi dea cu părerea care e organizarea administrativă a României. Ungaria are problemele ei destul de mari. Să şi le rezolve acolo. Deci, orice declaraţie de acest gen este neavenită”, a declarat preşedintele la TVR. El a mai spus că regionalizarea nu poate fi sacrificată pentru interesele minorităţii.

Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al PDL, a afirmat că liderii partidului său şi-au exprimat iritarea faţă de intervenţiile publice ale unor demnitari maghiari pe tema reorganizării administrativ-teritoriale a României. După ce în urma declaraţiilor lui Viktor Orban şi Laszlo Tokes, conform cărora „în privinţa reorganizării României, nu a venit momentul în care Guvernul de la Budapesta să se manifeste” (n. r. Adică?…) şi „maghiarii îşi pierd siguranţa, ni se cere să renunţăm la identitatea noastră, chiar dacă suntem în patria noastră”.

Crin Antonescu, co-preşedinte al Uniunii Social-Liberale, a declarat: Domnul Tokes Lazslo a afirmat, în mai multe rânduri, că Tratatul de la Trianon este inacceptabil pentru domnia sa, că apartenenţa Transilvaniei la România este o problemă ce ar trebui remediată. Poziţiile domnului Tokes sunt inacceptabile pentru noi”.

Frământări slovace

Din motive administrative, Slovacia este împărţită în 8 regiuni. Maghiarii din Slovacia sunt cea mai numeroasă minoritate, numărând circa 520,528 de persoane (aprox. 10% din populaţie, conform recensământului din 2001). Sunt concentraţi în special în partea sudică a Slovaciei, în apropierea graniţei cu Ungaria. Reprezintă majoritatea în zonele Komárno (Komáromi járás) – nr. 4 – şi Dunajská Streda (Dunaszerdahelyi járás) – nr. 2 (vezi harta alăturată)

Reorganizarea administrativă a Slovaciei a <<rupt în două>> comunitatea maghiară din această ţară” (Richard Horcsik, membru marcant al partidului aflat la guvernare în Ungaria, Fidesz, şi preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Legislativul de la Budapesta).

Graniţele interne au fost făcute astfel încât să nu coincidă cu graniţele etnice, iar structurile administrative au fost create pentru a întări dezvoltarea economică şi unitatea teritorială a statelor („Integrarea europeană şi statutul minorităţilor din Europa Centrală şi de Est” – Raport Euroreg, Alina Mungiu Pippidi)

În 2010, Guvernul de la Bratislava a aprobat un proiect de lege prin care cetăţenii slovaci care cer o altă cetăţenie să o piardă automat pe cea slovacă. Măsura venea după ce Parlamentul ungar aprobase legea privind obţinerea cetăţeniei ungare de către maghiarii care locuiesc în afara ţării.

Parlamentul slovac a condamnat existenţa forumului parlamentarilor maghiari din Bazinul carpatic şi a apreciat că este inadmisibil ca parlamentarii din Partidul Coaliţiei Maghiare (formaţiunea politică a maghiarilor din Slovacia) să facă parte dintr-un alt parlament. La Budapesta, opoziţia de dreapta i-a cerut guvernului şi premierului să dea un răspuns ferm Slovaciei, iar într-o reuniune a reprezentanţilor celor cinci partide parlamentare s-a decis o acţiune comună.

Cunoscutele organizaţii maghiare de extremă dreaptă Garda Ungară şi Jobbik au demonstrat zile întregi în faţa Ambasadei Slovaciei de la Budapesta, blocând chiar, la graniţa ungaro-slovacă, una din benzile şoselei naţionale Budapesta-Bratislava. În replică, în Slovacia s-au desfăşurat manifestaţii cu caracter extremist, a fost ars drapelul Ungariei, iar cetăţeni slovaci care vorbeau ungureşte au fost insultaţi. Într-o primă etapă, autorităţile de stat din Slovacia nu au dorit să se implice în conflict, afirmând că nu este o problemă politică, ci una de ordine publică. În acelaşi timp, ele au cerut părţii ungare să-şi „potolească extremiştii”, acuzând-o că nu este în stare să ia măsuri corespunzătoare împotriva lor.

Ungaria, deţinătoarea, pentru o perioadă de 6 luni, a preşedinţiei prin rotaţie a UE, a stârnit controverse în presa internaţională după ce a expus un covor de 200 de metri pătraţi, pe subiectul „istoriei culturale” europene, în care apare o hartă a Imperiului Habsurgic de la 1848, în care figurează şi fosta „Ungarie Mare”, pentru a împodobi parterul clădirii UE Justus Lipsius din Bruxelles.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult