23
May , 2017
Tuesday
Iată că începutul de an 2016 ne aduce câteva noutăţi de bun augur pentru cultura ...
În zeci de scrisori primite la redacție se ridică câteva întrebări principale: De ce a trebuit ...
Asasinatul, ca şi eliminarea de la putere a numeroşi oameni politici, s-a dovedit a fi ...
- după chipul şi asemănarea naţiunilor - Ori de câte ori oamenii politici reclamă ilegalităţi sau ...
Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu este un lăcaş expozitiv obişnuit de etnografie, ci unul ...
[caption id="attachment_3390" align="alignleft" width="300"] Adrian Pintea, preotul paroh din Alcalá[/caption] Cu puţin timp în urmă, mass-media ...
Nu de puţine ori, fie din necunoaştere, din lipsă de experienţă sau din pripeala actului ...
Este un fapt de notorietate că tot mai mulţi cetăţeni români – europeni doresc să ...
O întreagă generaţie de europeni maturi, trecută printr-o profundă criză, priveşte, pe de o parte, ...
Cu emoţii şi regret am aflat că Ştefan Andrei, acest bun prieten de pe vremuri, ...
Perspective Proiect gigant de cooperare teritorială europeană Neîndoielnic, vara anului 2011 poate fi considerată punctul de ...
De mai bine de o jumătate de secol, Carol Roman îşi distribuie creaţia prin tot ...
Înmânarea premiilor revistei „Balcanii şi Europa”- 2013 a prilejuit susţinerea unor importante discursuri din partea ...

Articole din categoria ‘Ancheta noastră în ţări vecine’

Soarta tristă a Institutului Român din Albania

Reporter: editura November - 20 - 2010 Comments Off on Soarta tristă a Institutului Român din Albania

Institutul Român din Albania, importantă instituţie culturală românească, a cărei menire era de a întări şi dezvolta relaţiile dintre români şi albanezi, de a studia, la nivel de cercetători, evoluţia şi legăturile dintre cele două popoare, este desfiinţată de mulţi ani. Cu toate eforturile depuse de autorităţile de la Bucureşti de a recupera proprietatea statului român de la Saranda, unde se afla iniţial Institutul, rezultatele nu sunt cele aşteptate, întrucât partea albaneză propune să ne fie oferită în schimb o clădire în altă locaţie, la Corcea. Subiectul continuă să tărăgăneze pe agenda bilaterală româno-albaneză.

Pornit ca un gest de recunoştinţă al Albaniei către ilustrul Nicolae Iorga, Institutul Român din Albania a cunoscut un destin zbuciumat. Reprezentând unul din cele mai importante centre de cultură românească din Europa şi singurul din Balcani, Institutul a plătit tribut celui de-al doilea război mondial şi evenimentelor politice care au urmat.

La sfârşitul perioadei interbelice, o iniţiativă generoasă prindea contur în ceea ce a primit numele de Institutul Român din Albania. Decretul regal semnat de regele Carol al II-lea în 1938 punea bazele unei instituţii „de studii şi cercetări arheologice, de cercetări în domeniul istoriei şi filologiei” la Santi Quaranta, în Albania, cu scopul de „a cunoaşte cât mai bine trecutul străvechi şi viaţa prezentă a Europei sud-estice şi de a realiza o strânsă colaborare a învăţaţilor de la noi şi a celor din Balcani, cu aceleaşi preocupări”. Nicolae Iorga a avut un rol major în activitatea Institutului, imprimându-i o orientare interdisciplinară. Aşa au apărut în biblioteca Institutului studii şi manuscrise, traduceri ale unor inscripţii preţioase, a unor codice şi hrisoave străvechi, care atestau elemente ale vieţii comunităţilor aromâneşti din Balcani. Dar ocuparea Albaniei, la începutul celei de-a doua conflagraţii mondiale, apoi asasinarea, în 1940, a lui Nicolae Iorga, mentorul Institutului, au dus la desfiinţarea acestuia. Deşi terenul şi clădirea reprezentau proprietatea statului român, Institutul a fost ocupat de armatele greceşti, apoi de cele italiene, a funcţionat ca spital de campanie, a fost afectat de bombardamente, iar comorile din inventarul său, laolaltă cu biblioteca, au dispărut.

Dar interesul pentru această instituţie a rămas viu. Mareşalul Ion Antonescu îl reînfiinţa, în plin război, în condiţii foarte grele, în 1943, iar intenţia autorităţilor vremii era de a „repara şi pune în funcţiune localul românesc din Santi Quaranta, destinat şcolilor româneşti din Albania”. Institutul ar fi urmat să „organizeze şi controleze şcolile şi bisericile româneşti din întreaga Albanie”, după cum precizează un Memoriu din 1943, aflat în arhiva Ministerului Afacerilor Externe. Eforturile nu au putut continua decât până în 1944, moment de la care nu s-a mai vorbit despre Institutul Român din Albania, subliniază, în volumul „Institutul Român din Albania”, cunoscutul publicist Tănase Bujduveanu.

În timp, clădirea a devenit sediu de vamă, reşedinţă a unui club sportiv, apoi, după 1990, magazin, pentru ca la un moment dat să fie cumpărată de un cetăţean albanez. În anul 1993, Guvernul român accepta deschiderea unui proces pentru recuperarea proprietăţii româneşti din Albania. Există promisiuni în ceea ce priveşte cedarea imobilului care a adăpostit Institutul Român din Albania, iar chestiunea este deschisă pe agenda relaţiilor româno-albaneze.

La mai bine de 70 de ani de la înfiinţarea Institutului Român din Albania, încă se speră într-o rezolvare pozitivă a problemei recuperării clădirii şi terenului donate cândva statului român de Nicolae Iorga. O viitoare refacere a acestei entităţi culturale ar fi un important câştig pentru legăturile foarte strânse dintre români şi albanezi.

Roxana Ichim

10 miliarde dolari – obiectivul volumului comerţului bilateral

Reporter: Adrian Paradovschi June - 12 - 2010 Comments Off on 10 miliarde dolari – obiectivul volumului comerţului bilateral

Criza economică a afectat economiile ţărilor întregii Europe, implicit pe ale celor din zona Balcanilor. În multe state au fost luate măsuri menite să stăvilească efectele negative, inclusiv cele legate de colaborarea dintre ţări care fac parte din aceeaşi zonă. În acest context, revista noastră continuă ancheta printre “vecini”, începută în numărul trecut, prezentând modul în care decurg relaţiile economice dintre România, Turcia şi Bulgaria, realizări şi neîmpliniri, deopotrivă.

  • Ne răspunde E.S. d-na Ayşe Sinirlioglu, ambasadorul Turciei
  1. Cum apreciaţi stadiul actual al relaţiilor economice dintre ţările noastre?
  2. Care sunt, în opinia dvs., realizările, dar şi neîmplinirile în relaţiile economice dintre cele două ţări? Ne puteţi oferi şi câteva exemple?
  3. Luând în considerare faptul că cele două ţări sunt vecine şi au legături strânse de colaborare, cum vedeţi viitorul relaţiilor economice dintre ele?
  1. Relaţiile economice şi comerciale reprezintă o dimensiune foarte importantă a colaborării noastre cu România. Turcia este pentru România cel mai mare partener de afaceri în zona Balcanilor şi al Europei de Sud-Est. România, o poartă de ieşire a Turciei către Europa de Vest, este preferată de oamenii de afaceri turci şi din punct de vedere al investiţiilor. Din perspectiva invesţiilor efectuate în România, în valoare de 5,5 miliarde euro, inclusiv investiţiile prin intermediul terţelor ţări, Turcia ocupă locul trei. În România activează peste 5500 firme turceşti în domenii cum ar fi cel bancar, construcţiile, al materialelor de construcţii, textile, industrie alimentară şi producţie, ca şi în orice alte domenii.

  1. La sfârşitul anului 2008, volumul comerţului a depăşit cifra de 7,5 miliarde dolari, obiectivul de 10 miliarde dolari pentru 2009, pe care ni-l propusesem, rămânând, la sfârşitul anului 2009, la 4,5 miliarde dolari, cifra fiind afectată de criza economică globală. Însă considerăm că obiectivul volumului comerţului de 10 miliarde dolari încă poate fi atins în perioada următoare şi derulăm o muncă susţinută, împreună cu autorităţile române, pentru ca într-o perioadă scurtă să compensăm reducerea înregistrată în volumul comerţului. Am luat hotărârea ca în perioada următoare să continuăm relaţiile noastre la nivel de “parteneriat strategic”, să lărgim şi să aprofundăm domeniile de colaborare existente. Pe lângă alte aspecte, ne aşteptăm ca, prin procesul de colaborare strategică, ce se va axa în mod special pe colaborarea în domeniul relaţiilor economice şi în cel energetic, să obţinem un trend ascendent în relaţiile economice şi comerciale.

Pe de altă parte, România este o ţară importantă pentru continuarea investiţiilor oamenilor de afaceri turci. Pe lângă sectoarele de activitate tradiţionale, cum ar fi construcţia de locuinţe şi infrastructura, pentru firmele noastre se profilează ca alternativă oportunităţi importante în sectoarele de turism, sănătate şi agricultură organică. Şi pentru firmele româneşti există oportunităţi importante pentru investiţii în Turcia.

  1. În colaborarea cu România, acordăm o importanţă deosebită sectorului energetic şi de transporturi. Guvernul turc prevede, în domeniul energetic, până în anul 2020, investiţii de 120 miliarde dolari. Construcţia şi modernizarea centralelor de energie regenerabilă şi al hidrocentralelor, domeniu în care România deţine experienţă, sunt domenii care pot constitui oportunităţi importante pentru oamenii de afaceri români. Avem posibilităţi de a pune în practică proiecte comune pentru dezvoltarea capacităţii porturilor noastre la Marea Neagră şi intensificarea legăturilor dintre acestea. De asemenea, firmele turceşti cu experienţă au posibilitatea ca, împreună cu firmele româneşti, să realizeze investiţii comune în diverse domenii în terţe ţări şi în primul rând în ţările din Caucaz, Asia Centrală şi în ţările din Orientul Mijlociu.

Florea Ţuiu

Ancheta noastră în ţări vecine

Reporter: editura April - 26 - 2010 Comments Off on Ancheta noastră în ţări vecine

Criza economică a afectat economiile ţărilor întregii Europe, implicit pe ale celor din zona Balcanilor. În multe state au fost luate măsuri menite să stăvilească efectele negative, inclusiv cele legate de colaborarea dintre ţări care fac parte din aceeaşi zonă.

În acest context, revista noastră propune o anchetă printre „vecini”, menită să prezinte cititorilor săi modul în care decurg relaţiile economice dintre România şi ţări vecine, Serbia, Turcia, Ungaria, Ucraina, realizări şi împliniri deopotrivă.

  1. Cum apreciaţi stadiul actual al relaţiilor economice dintre România şi Serbia?
  2. Care sunt, în opinia dvs., realizările, dar şi neîmplinirile în relaţiile economice dintre cele două ţări vecine? Ne puteţi oferi şi câteva exemple?
  3. Luând în considerare faptul că cele două ţări sunt vecine şi au legături strânse de colaborare, cum vedeţi viitorul relaţiilor economice dintre ele?

Serbia: Schimburile noastre comerciale, pe un trend ascendent


Ne răspunde: ES Zoran Popovic, ambasadorul Serbiei

  1. România, în calitate de ţară vecină, este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai Serbiei. În ultimii cinci ani, schimburile comerciale între cele două ţări au fost în continuă creştere. Dar există încă numeroase posibilităţi neexploatate care ar putea îmbunătăţi cooperarea noastră economică. În perioada ianuarie-noiembrie 2009, schimburile comerciale între ţările noastre au atins valoarea de 629.761 milioane euro, exporturile Serbiei cifrându-se la 304.071 milioane euro, iar importurile la 325.690 milioane euro. Dacă adaug şi faptul că în anul 2008 schimburile comerciale au ajuns la 702 milioane euro, este limpede de ce România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Serbiei. Acordul de Comerţ Liber semnat între România şi Serbia (la acea vreme Serbia şi Muntenegru) în 2004 a contribuit semnificativ la dezvoltarea comerţului între statele noastre. Acordul şi-a încetat valabilitatea odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

În aceste condiţii, avem aşteptări mari, mai ales în ce priveşte reducerea deficitului comercial al Serbiei şi accesul privilegiat al ţării la piaţa comunitară. În concluzie, se poate spune că există în continuare numeroase posibilităţi de a îmbunătăţi cooperarea noastră economică.

  1. Faptul că relaţiile comerciale dintre România şi Serbia au cunoscut o evoluţie constantă este, fără îndoială, o realizare majoră, alături de prezenţa României între primii zece parteneri comerciali ai Serbiei. În prezent, cea mai mare insatisfacţie este generată de realitatea că există încă multe posibilităţi neexploatate. Şi mă gândesc aici la proiecte comune în infrastructură, investiţii sau exploatarea Dunării şi a portului Constanţa, pentru a îmbunătăţi comerţul dintre cele două ţări.
  2. Statutul lor de ţări vecine, excelentele relaţii politice bilaterale, precum şi prietenia tradiţională dintre România şi Serbia sunt o foarte bună fundaţie pe care se pot clădi proiecte commune, un comerţ puternic, ca părţi componente ale măsurilor luate în vederea stăvilirii efectelor crizei economice. Ne dorim, în interesul ambelor ţări, ca bunele relaţii politice să aducă şi pe mai departe o importantă cooperare economică.

Nota redacţiei

Îi mulţumim Excelenţei Sale, d-lui Zoran Popovic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti, pentru răspunsurile oferite la ancheta noastră. Nu bucură să constatăm că în ultimii ani schimburile comerciale între ţările noastres-au aflat pe un trend ascendent.

Aşteptăm din partea Ambasadei Serbiei, pentru un număr viitor al revistei noastre, câteva informaţii privitoare la unele defecţiuni ce au existat în cadrul relaţiilor economice dintre ţările noastre, precum şi referiri la programul economic al Serbiei în direcţia colaborării viitoare cu România.

Ungaria: Relaţiile economice dintre ţările noastre devin mult mai valoroase


Ne răspunde: Ferenc Bogar, Consilier economic în cadrul Ambasadei Ungariei

1.2. 3. Începând cu anul 2000, volumul schimburilor comerciale dintre România şi Ungaria a înregistrat o creştere continuă până în anul 2008 şi într-un mod deosebit de dinamic în cursul ultimilor ani, având o evoluţie care a depăşit ritmul mediu de dezvoltare a comerţului exterior al Ungariei.

Ungaria, de ani de zile, se află printre cei mai importanţi 10 parteneri de comerţ exterior ai României. În clasamentul întocmit anul trecut, în funcţie de volumul total al schimburilor comerciale, România este al 9-lea partener economic al Ungariei. După aderarea Ungariei, şi ulterior a României, la UE, relatiile comerciale dintre cele două ţări s-au intensificat. Volumul schimburilor comerciale bilaterale a atins un nivel de record în anul 2008, cu o valoare de 5,5 miliarde de euro. Conform datelor statistice din Ungaria, întocmite la sfârşitul anului 2009, volumul schimburilor comerciale bilaterale a scăzut cu 20% atât în importuri cât şi în exporturi. Valoarea exportului din Ungaria a atins 3,2 milioane de euro, iar cea a importului din România 1,3 milioane euro, în comparaţie cu anul 2008. Aşadar, volumul total al schimburilor comerciale s-a cifrat la valoarea de 4,5 miliarde euro. Dacă ţinem cont de faptul că ambele ţări au fost lovite de criza economică internaţională într-un mod semnificativ şi că, în comparaţie cu mai multe alte ţări, scăderea a fost mult mai accentuată, aceste rezultate mai modeste pot fi apreciate ca fiind acceptabile. În perioada de criză, faptul cel mai relevant este că am rămas parteneri importanţi în relaţiile comerciale.

Ponderea maşinilor şi echipamentelor în cadrul volumului total de schimburi comerciale este determinantă în ambele direcţii. Volumul total al investiţiilor de capital de origine maghiară în societăţile mixte cu sediu în România, până data de 31 decembrie 2009, a ajuns la suma de 644 milioane euro. Astfel, Ungaria se situează pe locul al 10-lea în clasamentul investitorilor străini prezenţi în România, cu aproape 3 % din totalul investiţiilor străine. În Romania sunt înregistrate peste 10.000 firme mixte romano-ungare, care reprezintă 6 % din numărul total al societăţilor. Dacă se ia în considerare şi profitul reinvestit în această perioadă, precum şi majorările de capital, atunci, după estimări, valoarea investiţiilor depăşeşte 1 miliard de euro. Ca o caracteristică a investiţiilor de capital ale antreprenorilor maghiari este că acestea se realizează prin multe societăţi mixte (SRL-uri), având un capital social mic.

În perioadă de criză, relaţiile economico-comerciale existente între două ţări vecine, în pofida dificultăţilor, devin mult mai valoroase, având în vedere costurile mai scăzute, din punct de vedere logistic, în căutarea noilor posibilităţi de cooperare. Din acest punct de vedere, judeţele şi regiunile limitrofe joacă un rol deosebit în intensificarea relaţiilor comerciale, nu doar pentru termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung.

Putem să sperăm că, pe măsură ce condiţiile economice internaţionale devin din ce în ce mai favorabile, şi relaţiile noastre bilaterale, începând cu anul viitor, vor trece din nou la tendinţa de creştere obişnuită.

Florea Ţuiu

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult