25
September , 2017
Monday
Demult de tot, povestea spune că... a existat în armata austro-ungară a împăratului Franz Joseph, ...
Pentru ştiinţa românească, Henri Coandă este o figură emblematică, un om dedicat cercetării, cu spirit ...
În aceste vremuri de sarcasm general, nimic nu mai impresionează. De pildă, oamenii politici se ...
Klaus Iohannis, preşedinte al României, la întâlnirea cu diaspora română din Franţa „Românii dau valoare Europei ...
În primăvara lui 1997 mă întorceam de la un simpozion de la Paris şi am ...
La sfârșitul spectacolul tradiţional susţinut de „Sichuan Mianyang Art Showplace” din China, la Opera ...
De mii de ani, ori de câte ori oamenii se află în faţa unei situaţii ...
Într-o actualitate în care şi cele mai serioase lucruri capătă abordări umoristice, este aproape firesc ...
Fotografia noastră din pagina întâi îi prezintă pe cei trei lideri europeni- Herman Van Rompuy, ...
Cetăţenii din Polonia, România, Bulgaria, Cipru şi Croaţia au şi în prezent nevoie de vize ...
declară d-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri Doamnă ministru, aţi făcut, la nivel ...
În întreaga lume a avut un ecou extrem de negativ anexarea Crimeei şi sprijinul dat ...

Articole din categoria ‘Balcanii și Europa’

Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie

Reporter: editura December - 3 - 2016 Comments Off on Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie

Presate de conjuncturi internaționale grave, mai multe state europene au fost nevoite să-și evacueze tezaure neprețuite și să le trimită în alte țări, care la momentul acelor decizii erau aliate. Unele alianțe au rămas și comorile s-au întors acasă. În alte cazuri însă, nu s-a mai reușit nici până astăzi recuperarea valorilor naționale de la țările în care acestea ar fi trebuit să fie la adăpost (doar) temporar.

Tezaurul Belgiei a trecut printr-o adevărată aventură în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe fondul ascensiunii nazismului și a tensiunilor grave de pe scena internațională, Guvernul țării decidea să trimită peste granițe mare parte din cele 600 de tone de aur și alte obiecte de patrimoniu care constituiau tezaurul național. Destinația inițială a fost Anglia, dar o parte a bogățiilor a trecut printr-o adevărată odisee. În anul 1940, 198 de tone de aur fin, împachetat în 4.944 de lăzi, plecau spre sudul Franței. Dar avansul trupelor germane în Hexagon a făcut necesară plecarea aurului spre… Dakar. De acolo a călătorit până la baza militară de la Thies, dar nici acolo nu a zăbovit, fiind trimis în mijlocul Saharei, la Kayes. Autoritățile belgiene au intrat în conflict cu cele franceze din cauza acestei pribegii, întrucât inițial se convenise ca tezaurul să ia drumul SUA. Armistițiul franco-german avea să pună aurul belgian la dispoziția Reichsbank și așa începea o nouă călătorie a tezaurului, înapoi, din mijlocul Africii la Marsilia. Transferul a durat doi ani, întrucât francezii, conștienți că nu era tocmai corect ce făcuseră, au tergiversat operațiunea cât au putut. Dar aurul tot a ajuns la naziști, care l-au topit și l-au transformat în lingouri datate 1936, pentru a da impresia că erau dinainte de război. În acest timp, regentul Belgiei cerea Franței despăgubiri, mai exact să fie returnat aurul belgian cedat Germaniei din rezervele pe care Franța le avea peste ocean. Procesul a început, dar nu s-a încheiat decât după război, când Parisul a despăgubit statul begian pe deplin.

Volumul „Strania odisee a tezaurului polonez. 1939-1961”

Volumul „Strania odisee a tezaurului polonez. 1939-1961”

Polonia a așteptat peste două decenii recuperarea tezaurului național care lua drumul străinătății în 1939, după invadarea țării de către naziști. Acesta a fost evacuat spre vestul Europei, ajungând apoi în Canada. La sfârșitul conflagrației mondiale, două guverne poloneze clamau recuperarea tezaurului: cel comunist de la Varșovia și cel din exil, aflat la Londra. Ca mediatori în cursa petru recuperarea avuției naționale poloneze au intrat ulterior Biserica Catolică și guvernul Canadei. Abia în 1961, după decenii de negocieri aprinse, comoara se întorcea în țara de proveniență, arată scriitorul Gordon Swoger, în cartea „Strania odisee a tezaurului național al Poloniei. 1939-1961”. Recunoscător, în anul 2010, Senatul Poloniei mulțumea public statului canadian „pentru păstrarea în siguranță a comorilor poloneze în anii întunecați ai celui de-Al Doilea Război Mondial”.

Când Germania nazistă invada Norvegia, în 1940, tezaurul național al țării era estimat la cntravaloarea a circa două miliarde de dolari în prezent. Evacuarea a avut direcția Anglia, apoi bogățiile au fost transferate în America de Nord. Interesantă de remarcat este mobilizarea extraordinară a localnicilor pentru încărcarea rapidă a aurului care urma să plece – cele 53 de tone de aur au părăsit țara cu doar câteva ore înainte de intrarea trupelor Wehrmachtului. Tezaurul a călătorit nemarcat, în secret, cu trenul și vaporul (inclusiv cu nave pescărești), prin locuri bombardate cu violență. În ciuda condițiilor extreme de transport, din cantitatea de aur plecată de la Oslo nu s-au pierdut decât 297 de monede. Pe de altă parte, pacea a consumat mult mai mult din această avere, finanțarea guvernului din exil făcând ca doar 10 tone de aur să se întoarcă în țară… abia în 1987!

Tezaurul Spaniei are, la rându-i, o poveste captivantă. Războiul civil din țară, între suporterii lui Franco și adversarii lor, a generat un haos care periclita una dintre cele mai mari avuții ale țării: tezaurul ei cultural. În aceste condiții, sub asaltul trupelor lui Franco, pe capota unei mașini și fără altă sursă de lumină decât farurile, ministrul spaniol de Externe Julio Alvarez del Vayo și directorul adjunct al Muzeului Luvru din Paris, Jacques Jaujard, semnau un acord care avea să se dovedească salvator pentru neprețuitele comori ale Spaniei. Mai exact, documentul prevedea ca marile valori ale artei spaniole să fie încredințate Comitetului Internațional pentru Salvarea Tezaurelor, care să le evacueze în siguranță. Astfel au intervenit într-o operațiune de mare însemnătate și fără precedent reprezentanți ai marilor muzee din Franța, Marea Britanie și SUA. La scurt timp, sute de picturi și desene neprețuite, semnate de autori ca Goya, El Greco, Velázquez, Tizian sau Rubens ajungeau în siguranță la Geneva, arată publicația „The Art Newspaper. Abia după expunerea lor acolo, regimul lui Franco a început să facă demersuri pentru repatrierea acestor comori. În anul 2010, premierul spaniol de atunci, Jose Luis Zapatero, stând în fața operelor recuperate și expuse la Muzeul Prado din Madrid, numea operațiunea din anii 1930 ca fiind „cel mai mare efort de salvare a operelor de artă din istorie”.

Trezorierul de la Kremlin, Valentina Nikitina, arătându-i Ambasadorului eston Juri Kahn o piesă din tezaurul… Estoniei (1994)

Trezorierul de la Kremlin, Valentina Nikitina, arătându-i Ambasadorului eston Juri Kahn o piesă din tezaurul… Estoniei (1994)

Estonia încearcă și astăzi să-și recupereze tezaurul împrăștiat în multe colțuri ale lumii și pe care l-a reprimit doar în parte. De la independența declarată în 1918, trecând prin anii de apartenență la fosta URSS, condițiile istorice nu au fost favorabile reîntoarcerii tezaurului eston la patria-mamă. Chiar și returnările de comori naționale au durat decenii. De pildă, Germania a dat înapoi neprețuitele Arhive ale orașului Tallin, cu documente din secolul XIII, în 1990, deși fuseseră luate în 1944; Suedia a înapoiat în anul 2002 prețioase documente și tratate estone din perioada 1918-1939; din SUA s-au întors în 2004 colecții de ordine și medalii de valoare duse în secret în Finlanda, apoi trecute peste ocean în timpul ocupației germane, arată „estonia.eu”. Cât privește partea tezaurului eston încă se află în Rusia. Deși Moscova a semnat cu Estonia un tratat, în 1920, care recunoaște proprietatea estoniană asupra unor comori evacuate în timpul Primului Război Mondial, punerea în practică a returnării acestor valori a fost obstrucționată încontinuu. După recâștigarea independenței, Estonia a pus imediat problema tezaurelor sale din Rusia, dar un accord inițiat în 1993 a fost semnat de partea rusă abia în 1998, iar comisia care urma să stabilească ce tezaur eston trebuia să se reîntoarcă în țară nu a funcționat niciodată. În anul 2002, Adunarea Generală a Consiliului Europei cerea Moscovei să rezolve în cel mai scurt timp chestiunile legate de tezaurul eston. Au trecut aproape 15 ani…

România are, la rându-i, dificultăți majore în a face să avanseze discuțiile pentru recuperarea tezaurului care lua calea Rusiei în anii Primului Război Mondial. Se împlinește, așadar, în 2017, un secol de când țara noastră „și-a trimis aurul la Moscova, pentru a fi adăpostit de o țară aliată”. Fostul Ambasador al Federației Ruse la București, Oleg Malginov, afirma că „nu există nimeni calificat care să certifice că acest tezaur există și că se află la Moscova”!

Documente care atestă predarea tezaurului BNR spre păstrare la Moscova, pe durata Primului Război Mondial

Documente care atestă predarea tezaurului BNR spre păstrare la Moscova, pe durata Primului Război Mondial

Ce s-a întâmplat cu un secol în urmă? În încercarea de a proteja aurul țării în condițiile în care Puterile Centrale ocupaseră mare parte din România, s-a decis trimiterea tezaurului în străinătate. La 14-15 decembrie 1916, 120 de tone de aur (contravaloarea a peste 1,25 miliarde de dolari în prezent), plecau din Iași spre Moscova, fiind urmate ulterior de alte comori – obiecte antice neprețuite, arhive de însemnătate istorică, bijuterii medievale de mare valoare, ale voievozilor români, mii de picturi, obiecte de cult din patrimoniul bisericesc, precm și multe din depozitele bancare ale populației. „Valoarea acestui al doilea transport nu poate fi estimată cu exactitate, dar se presupune că ar depăși valoarea primului”, notează „warhistoryonline.com”. În cei 100 de ani care au trecut, toate guvernele care s-au succedat în fruntea României, indiferent de culoarea politică, au încercat recuperarea acestei avuții, dar nici un guvern de la Moscova nu a recunoscut măcar existența ei, cu atât mai puțin să accepte returnarea.

Paradoxal, Tratatul româno-rus din anul 2003 nici măcar nu menționează existența vreunui tezaur românesc în Rusia, deși în timp țării noastre i-au fost returnate unele valori în 1935, 1956 (Tezaurul de la Pietroasa, printre altele) și în 2008 (12 monede din aur). Per ansamblu, în condițiile în care partea rusă consideră încheiată această dispută odată cu „tranșa” din 1956, șansele comisiilor și negocierilor pentru returnarea acestui tezaur de către o țară care nici nu recunoaște existența lui rămân minime.

Articole Rubrici Atitudini În paginile revistei nostre

Reporter: editura December - 3 - 2016 Comments Off on Articole Rubrici Atitudini În paginile revistei nostre

Biblioteca balcanică

● O voce a romanităţii balcanice – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Cronica timpurilor noastre – (Nr. 162- martie)

● Ion Bucheru în biblioteca balcanică- (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete

„Chestiunea basarabeană” şi impactul ei în istoria românilor – Dr. Ioan C. Popa – (Nr. 167- august)

● O anchetă celebră – Acad. Răzvan Theodorescu – (Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Anul 2016

Editoriale – de Carol Roman

● FMI, iarna… – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Avanpremieră electorală – (Nr. 162- martie)

● Europa în tangaj – (Nr. 163- aprilie)

● Balcanii văzuţi „din avion” – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Cuibăritul în politica românească – (Nr. 167- august)

● O barcă pe valuri…

● Bratislava, în conştiinţa europeană- (Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Eliade Bălan

● Economic

Un proiect public de anvergură – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Repetenţi la atragerea fondurilor – (Nr. 162- martie)


Mai în glumă, mai în serios – de Carol Roman

● Interdicţia de a… muri – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● „Noi suntem mândria ţării”, ediţia a II-a – (Nr. 162- martie)

● Ce semeni, aia culegi… -(Nr. 163- aprilie)

● Oricum, dormim! – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● „Translatorii” de serviciu – (Nr. 167- august)

● Chipuri de piatră – (Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Mapamond

● Destinul copiilor marilor lideri – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Liderii autoritari şi… literatura – (Nr. 162- martie)

● Preşedinţi ai Băncii Mondiale – (Nr. 163- aprilie)

● Diplomaţi sub „umbrelă” – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Lideri şi hobby-uri (Nr. 167- august)

● Politicienii şi „dependenţa” de reţelele sociale – (Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Europa zilelor noastre – de Roxana Istudor

● A fi sau a nu fi… în UE

„Conceptul Europa” şi jocul britanic – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Cultele în viaţa publică

Preoţi în politică

– Preşedinţi, Prim-miniştri, Miniştri – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Repere estivale

Balcanii – paradis turistic – (Nr. 167- august)

● Contraste contemporane

Inechitatea socială, la cote record – (Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Pană de scriitori

Ştefan Mitroi

● Note de călătorie

Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii – (Nr. 163- aprilie)
Nicolae Dan Fruntelată

● Simboluri la vânzare

Este Iancul supărat … – (Nr. 163- aprilie)

 

Alex. Ştefănescu

● Însemnare

Librăria „Mihail Sadoveanu”, redivivus – (Nr. 162- martie)

 

Corneliu Vlad

● Puncte de vedere

Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)


Spectacolul lumii

● Candidat la „omul anului” – (François Hollande- Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● O Preşedinţie zbuciumată – (Dilma Rousseff -Nr. 163- aprilie)

● FEŢELE PREMIERULUI – (Viktor Orban – Nr. 164-165 – mai –iunie)

● BALANS POLITIC – (Alexis Tsipras – Nr. 167- august)

● VENI, VIDI… vici – (Barack Obama – Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Valenţe culturale – de Eugen Uricaru

● Efigii

Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Comuniune spirituală

Balkania culturală – 2016 (Nr. 162- martie)

● Cultură

Imagine şi interes naţional – (Nr. 163- aprilie)

● Lumea culturii, la zi…

Portretul poetului la senectute – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Visuri deşarte

Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… – (Nr. 168-169- septembrie-octombrie)


Lumea Balcanilor – de Vasile Leca

● Speranţe şi promisiuni

Kosovo în cumpăna timpului – (Nr. 162- martie)

● Evoluţii

Un stat care îşi caută liniştea – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Accente

Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei – (Nr. 167- august)


Casa Regală – de Prof. Dr. Zoe Petre

● Casa Regală

Carol I: O mare domnie – ( Nr. 161 – ianuarie-februarie)

● Casa Regală

Un bun român: Regele Ferdinand – (Nr. 162- martie)

● Casa Regală

Regele Mihai – (Nr. 163- aprilie)

● Casa Regală

Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? – (Nr. 164-165 – mai –iunie)

● Efigii

Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne – (Nr. 167- august)

Ne-a părăsit Ion Marin…

Reporter: editura December - 3 - 2016 Comments Off on Ne-a părăsit Ion Marin…

A plecat dintre noi un mare Ziarist, un mare OM, un mare Prieten, pe care-l vom regreta întotdeauna.

foto-im

A fost unul dintre ziariştii importanţi ai presei post-decembriste din România, şi a contribuit masiv la acest edificiu, prin întreaga sa activitate.

În tot ce a făcut a pus, alături de talent, şi o părticică din umanitatea sa. Aşa s-a remarcat și a rămas unul dintre cei mai complecşi jurnalişti, iar cariera sa spune totul despre vocaţia acestei profesii. Mereu s-a aflat cu un pas înainte, aşa cum cerea „specia” investigaţii, care l-a consacrat.

Ion Marin a demonstrat decenii la rând că jurnalismul este „o chestiune de vocaţie”, o meserie solicitantă, care poate fi făcută la înalte standarde doar dacă înţelegi şi te dedici, trup şi suflet, acestei profesii.

Aşa cum l-am cunoscut, jurnalistul Ion Marin şi-a păstrat verticalitatea profesională şi a dat mai departe ce a avut mai bun din „comorile” profesionale pe care le-a strâns într-o viaţă de presă.

Trecut astăzi în neființă, colegul şi prietenul meu Ion Marin a fost și va rămâne în conștiința publică prin propria activitate de gazetar, precum și prin generațiile tinere formate. Era un împătimit al scrisului pe hârtie, iar în viitor, pleiada de ziarişti pe care a format-o, desigur că îi va duce „moştenirea” mai departe. A fost un mare jurnalist, care a răspândit zeci de ani în jurul său calităţi evidente şi, ceea ce este la fel de important, profesionalismul slujitorilor hârtiei.

Presa românească şi noi, truditorii săi, îl regretăm şi ne plecăm în faţa amintirii sale. Dumnezeu să-l odihnească!

 

Carol Roman

 


În numele jurnaliștilor profesioniști

Jurnalistul de renume și de vocație Ion Marin, recent trecut în neființă, a fost alături de Uniunea Ziariștilor Profesioniști cu toată puterea, cu tot entuziasmul și în toate etapele parcurse în ultimii ani de către instituție. A adus în UZPR anvergura unei personalități profesionale unanim recunoscute, experiența și notorietatea câștigate prin merite incontestabile în breaslă și în domeniu, închegând cu Uniunea o relație solidă, viabilă, valoroasă, pe care a dus-o până la capăt. Este o datorie de onoare să evoc astăzi, când prof. univ. dr. Ion Marin, colegul și prietenul meu, a trecut în eternitate, faptul că a stat alături jurnaliștilor profesioniști din toată inima: în organizarea filialelor noi și reorganizarea celor vechi, în manifestările și festivitățile pe care le-am pregătit, în susținerea introducerii ziariștilor alături de celelalte categorii de creatori – cu o mențiune specială a campaniei de presă prin care a argumentat demersul în ziarul pe care l-a înființat și condus toată viața, Ultima oră – în promovarea și întărirea UZPR și a imaginii Uniunii de reprezentant al unei bresle de primă importanță și utilitate socială.

Ion Marin a fost, înainte de toate, un jurnalist de calibru. Sub aceste auspicii, alăturarea de UZPR și toată acțiunea sa decisă împreună cu noi au fost întotdeauna ceva firesc, o frumoasă și fructuoasă colaborare între profesioniști care știu ce fac și ce vor.

Peste toate frământările şi preocupările fiecăruia dintre noi rămâne înscrisă în memorie prietenia sinceră pe care ne-am oferit-o reciproc, de-a lungul multor ani de frăţietate pe tărâmul unui jurnalism activ şi combatant. Regretăm din tot sufletul dispariţia lui Ion Marin, acest ziarist redutabil şi respectat prieten.

 

Doru Dinu Glăvan

Președinte al UZPR

O armonie culturală profundă

Reporter: editura October - 21 - 2016 Comments Off on O armonie culturală profundă

Este un fapt unanim acceptat acela că România a acordat şi acordă respectul cuvenit minorităţilor naţionale care trăiesc şi muncesc de veacuri pe pământul său. De altfel, recent, Ambasada SUA la Bucureşti califica astfel politica românească: „În calitate de aliat şi partener strategic al României, Statele Unite sprijină şi aplaudă democraţia din România şi eforturile României de a-şi consolida instituţiile democratice prin participarea deplină şi egală a tuturor segmentelor societăţii”. Aproape în unanimitate, cetăţenii minorităţilor naţionale sunt profund legaţi de realităţile ţării în care trăiesc, comportându-se ca buni români. Prin cultivarea limbii materne şi a propriilor tradiţii, ei dispun de un câmp larg de manifestare: emisiuni la posturile de radio şi televiziune, reviste şi edituri, manifestări artistice de o mare diversitate.

ProEtnica

ProEtnica

Una dintre cele mai interesante manifestări, revelatoare pentru armonia interetnică din ţara noastră, dar şi pentru înfrăţirea sufletească dintre minorităţi şi români, este „ProEtnica – Festival Intercultural Sighişoara”, aflat la cea de-a XIV-a ediţie şi desfăşurat, anul acesta, în perioada 18-21 august. Bucurându-se de înaltul patronaj al preşedintelui Klaus Iohannis, de sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti şi al Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI), „ProEtnica” constituie un proiect finanţat de Ministerul Culturii și Municipiul Sighișoara. Ca şi la celelalte ediţii, importanta manifestare a reunit momente de exprimare culturală a celor 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale şi altor organizaţii etno-culturale. Au fost organizate 62 de spectacole folclorice, standuri meşteşugăreşti şi de prezentare a comunităţilor etnice, prelegeri, conferinţe şi mese rotunde consacrate etniilor şi convieţuirii lor interculturale şi interreligioase, o expoziţie de artă contemporană. Pentru prima dată au rulat trei filme documentare dedicate vieţii şi spiritualităţii minorităţilor etnice, dezbateri pe tema tradiţiilor, parade ale portului şi obiceiurilor populare. Peste 15.000 de vizitatori au urmărit acest adevărat regal cultural, încheiat cu o serie de concerte susţinute pe scena din Piaţa Cetăţii de către formaţii şi interpreţi apreciaţi în ţară şi în străinătate: „Bucharest Klezmer Bând”, „Koszika & the Hotshots”, „Semnal M”, precum și o seară de muzică folk cu artiștii Dinu Olăraşu, Puiu Ivaniţchi și Mircea Vintilă.

Este cunoscut faptul că organizaţiile minorităţilor etnice susţin cultura şi tradiţiile proprii, întărind, în acelaşi timp, legăturile cu românii. Astfel de acţiuni sunt gândite atât pentru propriul public, cât şi pentru cel român. „Liga Albanezilor din România” (A.L.A.R.) a primit, începând cu anul 2001, un important sprijin financiar din partea Guvernului României, desfăşurând o bogată activitate politică şi culturală. Revista „Prietenul albanezului” este urmărită cu interes pentru apreciatele sale rubrici de istorie, cultură, literatură, etnografie şi folclor, spiritualitate şi comunitate. La rândul său, Editura „Privirea” reuneşte deja 40 de titluri de volume, unele bilingve, ale etnicilor albanezi din România, precum şi traduceri ale unor scriitori din diaspora albaneză. Ansamblul de cântece şi dansuri „Serenada”, înfiinţat în anul 2002, este prezent la fiecare festival şi la fiecare reuniune culturală a minorităţii albaneze, în ţară şi peste hotare. Nu lipsesc, între aceste manifestări, aniversările şi comemorările unor personalităţi locale sau din istoria Albaniei, simpozioanele literare, lansările de carte şi de albume muzicale, taberele cultural – sportive pentru copii, expoziţiile de pictură şi etnografie, serile culturale sau cursurile de limba albaneză. O atenţie aparte este acordată bătrânilor etniei, elevilor şi studenţilor albanezi veniţi la studii în ţara noastră. Preşedinta Asociaţiei Liga Albanezilor din România este doamna deputat Oana Manolescu, cu o laborioasă activitate în Parlamentul României.

Ansamblul de cântece şi dansuri „Serenada”

Ansamblul de cântece şi dansuri „Serenada”

Forurile de conducere ale minorităţilor, alese prin sprijin unanim al cetăţenilor de aceeaşi etnie din ţara noastră, susţin o bogată activitate. „Uniunea Sârbilor din România” a militat, în cele peste două decenii de existenţă, pentru conservarea identităţii sârbe, a tradiţiilor şi obiceiurilor, prin valorificarea tezaurului cultural, folcloric şi etnografic, cât şi pentru promovarea culturii sârbe în România şi a celei româneşti printr-o serie de acţiuni de anvergură. Au intrat în conştiinţa publică manifestări precum „Sărbătorirea Sfântului Sava”, „Festivalul Folclorului Sârbesc din România”, acţiune de talie internațională, „Ziua Sfântului Vid” (Ziua sfintei bătălii de pe Kosovo), ocazie cu care sunt decernate diplomele de merit ale Uniunii Sârbilor din România, „Zilele Schimbării la Faţă de la Baziaş”, organizate în incinta Mănăstirii din Baziaș, ctitorită de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din Bucureşti”, „Festivalul corurilor bisericeşti”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreşca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniţă”, din Timişoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia şi a confraţilor sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de oraşul de pe Bega, o manifestație de amploare care se desfășoară anual, pe tot parcursul lunii octombrie, și care acoperă domenii diverse, de la literatură la muzică, cinematografie și fotografie, arte plastice. Acestora li se adaugă alte asemenea preocupări, cum sunt „Întâlnirile prietenești ale copiilor” (clasele I-IV), „Festivalul European al Folclorului Sârbesc”, „Taberele de creație, istorie, obiceiuri, tradiții”, ]ntâlnirile literare „Dușan Vasiliev”, „Olimpiada de limba sârbă” din România, „Festivalul de tradiții și obiceiuri pentru copii Venaț” și multe altele. Biblioteca Sârbească din Timişoara este locul unor apreciate întâlniri, la care sunt invitaţi oameni de cultură, scriitori şi profesori. Uniunea Sârbilor din România editează săptămânalul „Naşa Reci” („Cuvântul nostru”) şi revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viaţa literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul bănăţean”). Începând cu anul 1992, Uniunea a iniţiat o activitate proprie de editare a cărţilor în limba sârbă. În prezent, toate tipăriturile scriitorilor sârbi din România  sunt realizate de Editura Uniunii Sârbilor din ţara noastră.

Zilele Culturii Sârbe, în Timişoara

Zilele Culturii Sârbe, în Timişoara

Anul trecut s-a împlinit un sfert de veac de la înființarea „Uniunii Bulgare din Banat – România” (UBBR), care desfăşoară, la rândul său, manifestări de înaltă ţinută, menite să păstreze vie tradiţia spirituală a cetăţenilor români de naţionalitate bulgară, o tradiţie mereu îmbogăţită, care nu scapă niciodată din vedere dezvoltarea legăturilor de prietenie şi bună vecinătate dintre cele două ţări ale noastre. Ziarul „Nasa glass” („Glasul nostru”), organul de presă al Uniunii, redactat în limba literară a bulgarilor bănățeni, ca și revista „Literaturna Misei” („Gândire literară”), cu apariție bilunară în limba pavlichena (dialect al limbii bulgare și aproximativ 10% în limba română și bulgară) întregesc tabloul preocupărilor acestei comunităţi active.

Una dintre marile acţiuni iniţiate de Uniunea Ucrainenilor a constituit-o întâlnirea dintre reprezentanţii minorităţilor naţionale din ţara noastră, o reuniune de suflet învăluită metaforic sub denumirea „Întâmpinarea primăverii reflectată în cultura populară a minorităţilor din România”. Evocarea marelui poet naţional al ucrainenilor Taraş Şevcenco trezeşte de fiecare dată un mare interes şi o vie emoţie printre cei invitaţi.

Sunt numai câteva „crâmpeie” de viaţa culturală, care vorbesc de la sine despre drepturile şi libertăţile de care se bucură minorităţile naţionale din România, materializate nu de puţine ori în lucrări de o înaltă expresivitate artistică. Multe din proiecte sunt gândite nu numai pentru propriul public, cât şi pentru larga audienţă românească…

D.

 „Balcanii şi Europa” –  15 ANI de performanţă jurnalistică

Reporter: editura December - 6 - 2015 Comments Off on  „Balcanii şi Europa” –  15 ANI de performanţă jurnalistică

În anul 2000 îşi făcea debutul între publicaţiile româneşti o revistă care avea să se dovedească un reper de profesionalism: „Balcanii şi Europa”, din cadrul „Niro Investment Group”, care aniversează 15 ani de apariţii neîntrerupte.

DSCN6923Încă de la primul număr, sub titlul „Balcanii”, publicaţia şi-a propus ţelul de a fi o oglindă a epocii pe care o traversează România în noul mileniu, din perspective de cea mai mare importanţă: integrarea în structurile euro-atlantice, drumul său zonal şi european, evoluţiile social-politice pe care le-a implicat această concentrare de forţe naţionale. Revista, devenită „Balcanii şi Europa”, s-a constituit într-o voce activă, o publicaţie de opinie şi atitudine, centrată pe zona balcanică văzută în context european, fiind singura publicaţie de acest fel din ţară.

De-a lungul celor 15 ani de implicare în planul publicisticii româneşti, revista, care a alăturat unui exigent colectiv redacţional o seamă de colaboratori de renume, specialişti reputaţi în istorie, economie, analiză politică – cum ar fi prof. dr. Zoe Petre, Eugen Uricaru, Corneliu Vlad, Dr. Ioan C. Popa, Octavian Andronic ş.a – a consemnat parcursul României şi al zonei balcanice în tabloul geopolitic contemporan. „Balcanii şi Europa” a găzduit în paginile sale numeroase dezbateri, susţinute de oameni politici de primă mărime, printre care preşedinţi de state, reprezentanţi ai Uniunii Europene, ambasadori, miniştri, care au abordat unele dintre cele mai importante tematici ale evoluţiei din ultimii 15 ani, atât naţională, cât şi internaţională. La rândul lor, analişti de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicaţiei şi-au găsit un loc de cinste mari personalităţi ale istoriei naţionale, în cadrul unor rubrici în care au fost redate adevăruri istorice altădată ignorate. Întregul demers jurnalistic al publicaţiei a aparţinut exclusiv redacţiei, fără ingerinţe de orice natură.

Un aspect important al activităţii revistei l-a constituit acordarea Premiilor revistei „Balcanii şi Europa”, eveniment devenit tradiţie, redat pe larg în mass-media interne şi externe. Au fost onorate de personalităţi din diferite domenii, care au contribuit la progresul societăţii româneşti, precum şi reprezentanţi de seamă ai vieţii scocial-politice şi diplomatice.

An de an, articol cu articol, „Balcanii şi Europa” şi-a consolidat binemeritatul renume de publicaţie distinctă, implicată, obiectivă, aşa cum este încă de la momentul apariţiei sale.

 

Recunoaştere din partea celui mai înalt for academic al României

„Balcanii şi Europa”, publicaţie de înaltă ţinută, s-a făcut remarcată de-a lungul anilor, fiind apreciată pentru abordarea echidistantă şi cu o certă contribuţie la reflectarea transformărilor ce au avut loc în România şi zona Balcanilor, în regiune şi în lume. Ca o recunoaştere a acestor strădanii jurnalistice, precum şi a sprijinului acordat Diasporei româneşti în Europa, Academia Română, cel mai prestigios for românesc, a acordat publicaţiei o importantă diplomă, Distincţia Culturală”. În acest fel s-a evidenţiat contribuţia continuă a revistei la reflectarea demersurilor politice, diplomatice, a evoluţiilor sociale şi culturale, la analiza complexă, temeinică, documentată, internă şi internaţională. Apariţiile neîntrerupte, de 15 ani, ale revistei „Balcanii şi Europa” o poziţionează în rândul celor mai respectate publicaţii din România.


Alături de Diaspora

20 de ediţii ale Suplimentelor noastre

Una dintre remarcabilele iniţiative editoriale ale revistei „Balcanii şi Europa” o constituie seria de Suplimente dedicate românilor de peste hotare – Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Spania şi Italia. În cele peste 20 de ediţii ale acestor publicaţii apărute în condiţii grafice deosebite a fost abordată problematica foarte complexă a compatrioţilor noştri care trăiesc şi muncesc peste hotare. Suplimentele revistei „Balcanii şi Europa” dedicate în mod special Diasporei au contribuit la reflectarea vieţii de zi cu zi a românilor, accentuându-se regulile legislaţiei acestor state, ale pieţei muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reuşit să ne constituim într-un ghid util pentru conaţionalii noştri, alăturându-ne demersului naţional de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidenţa autorităţilor române, acţiune necesară deopotrivă lor şi ţării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă.

De asemeni, am publicat un Supliment destinat românilor din jurul graniţelor României, minorităţilor româneşti din ţări ca Serbia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Macedonia sau Ungaria, cărora le-am dedicat o preocupare specială şi constantă şi în paginile revistei „Balcanii şi Europa”.

Editarea şi distribuirea Suplimentelor au avut un larg ecou în Diaspora. Românii de peste hotare au remarcat sprijinul primit, mulţumindu-ne pentru atenţia acordată şi pentru implicarea în problematica lor.

supliment-GBO3supliment-franta-2supliment-anglia-6supliment-balcanii-si-europa_italiasupliment-vecinisupliment-spania-6

 

 

Revista „Balcanii şi Europa” a primit „Distincţia Culturală” a Academiei Române

Reporter: editura December - 23 - 2014 Comments Off on Revista „Balcanii şi Europa” a primit „Distincţia Culturală” a Academiei Române

Academia Română, cel mai înalt for de consacrare culturală şi ştiinţifică, a acordat revistei „Balcanii şi Europa” Diploma „Distincţia Culturală”, în linia premierii  creativităţii performanţei româneşti în diferite domenii ale vieţii economice, sociale şi culturale. Academia Română a ţinut astfel să onoreze parcursul meritoriu al unei publicaţii unicat în peisajul mass-media româneşti, prin abordarea cu precădere a tematicii zonei Balcanilor, realizată în condiţii profesioniste, la un înalt standard al demersului jurnalistic, slujind interesul naţional şi susţinând activ integrarea României în structurile euro-atlantice.

DSCN6923

Publicaţie a societăţii civile, susţinută de NIRO Investment Group, de-a lungul anilor şi-a păstrat independenţa, obiectivitatea şi profesionalismul. Revista a continuat neabătut proiectul iniţial de a servi interesele României, precum şi integrarea firească în cadrul Uniunii Europene şi NATO, de la primul număr, din anul 2000, şi până la cel aniversar, numărul 150, din decembrie 2014.

Mai pot fi consemnate galele organizate cu prilejul acordării în fiecare an de Premii onorifice unor remarcabili reprezentanţi ai societăţii româneşti, cu realizări notabile în diverse domenii.

Diploma „Distincţia Culturală” conferită revistei „Balcanii şi Europa” a fost înmânată de acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei Române scriitorului Carol Roman, director general al revistei, în ziua de vineri, 19 decembrie 2014, în sesiune solemnă a Adunării Generale a Academiei. Referindu-se la revista premiată, preşedintele înaltului for a apreciat reuşitele publicistice de-a lungul celor 15 ani de existenţă- iniţiativele, articolele de analiză, diferitele contribuţii ale unor eminente personalităţi din ţară şi de peste hotare, precum şi interesul acordat românilor din diaspora.

Diploma Academia Romana

15 ani împreună

Reporter: editura December - 5 - 2014 Comments Off on 15 ani împreună

Încă de la începuturile sale, revista „Balcanii şi Europa”, care apărea, în anul 2000, sub titulatura „Balcanii”, s-a constituit într-o voce media deosebită de celelalte. Îşi făcea debutul într-un moment de răscruce, la începutul unui mileniu în care întreaga naţiune română îşi punea speranţele în integrarea în structurile euro-atlantice, când concentrarea de valori şi eforturi naţionale era direcţionată spre obţinerea calităţii de membru NATO şi spre apartenenţa la Uniunea Europeană. În aceste repere, poziţionarea revistei pe problematica zonei balcanice venea să îmbogăţească tematica media din România şi să lărgească semnificativ spectrul de abordare a demersurilor politice, diplomatice, a evoluţiilor sociale şi culturale din interiorul ţării. Cu acest ţel profesional, o exigentă redacţie, alcătuită din jurnalişti de prestigiu, cărora li s-au alăturat, în timp, colaboratori de renume şi specialişti reputaţi, a pornit, cu 15 ani în urmă, la a consemna, a sintetiza, a detalia şi a opina în legătură cu drumul României prin noul mileniu şi evoluţia ţării în tabloul geopolitic contemporan – zonal, continental şi mondial.

Balcanii si Europa_22-23În cei 15 ani, „Balcanii şi Europa” a trecut prin încercări, a înregistrat reuşite şi a depăşit cu succes adevărate teste de rezistenţă jurnalistică, izbutind să rămână aceeaşi voce distinctă care a fost încă de la început în peisajul mediatic. Publicaţia şi-a păstrat independenţa, neutralitatea, obiectivitatea şi profesionalismul, datorând tot acest parcurs notabil sprijinului constant primit din partea uneia dintre cele mai cunoscute şi performante companii din România: „NIRO Investment Group”. Sub egida acestui grup de firme, din care „Balcanii şi Europa” face parte, ediţiile revistei au continuat neîntrerupt în tot acest răstimp. Remarcabil rămâne faptul că, spre deosebire de restul tabloului mass-media din ţară, susţinerea „NIRO”, a preşedintelui său, dl. Nicolae Dumitru, pentru publicaţia noastră a rămas necondiţionată de partizanate şi s-a desfăşurat fără ingerinţe în politica redacţională, făcând astfel posibil un fenomen tot mai rar în publicistica românească a ultimilor ani: independenţa editorială deplină.

Întregul suport moral şi financiar pe care revista „Balcanii şi Europa” l-a primit şi care i-a permis verticalitatea profesională este doar o parte din activitatea „NIRO Investment Group”. Compania clădită pe principiul investiţiei în oameni are la activ nenumărate alte contribuţii la binele comun în societatea românească.

Premianţii noştri

Reporter: editura December - 5 - 2014 Comments Off on Premianţii noştri

15 ani cu „Balcanii şi Europa”

Revista a premiat personalităţi de înalt prestigiu din domeniul politic, diplomatic, economic, social, cultural, sportiv

sigla BE 15 ani

Chiar din primul an al apariţiei, revista BALCANII şi-a propus să acorde Premii anuale de referinţă. În toţi cei 15 ani au fost acordate distincţii unora dintre cele mai remarcabile personalităţi, cu realizări notabile în diverse domenii, care s-au aflat alături de revista noastră cu diferite prilejuri, ne-au susţinut şi încurajat.

În primul an al apariţiei, 2000, între laureaţii revistei s-a aflat Voislav Kostuniţa, preşedintele Iugoslaviei, căruia i s-a decernat Premiul „Vocaţia libertăţii”. Au mai fost premiaţi Jelio Jelev, preşedintele Bulgariei, Adrian Severin, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, Angela Eugenia Nicolae, procuror şef în Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Marius Vorniceanu, director general adjunct în Ministerul Finanţelor şi alţii.

Pentru anul 2001, între laureaţii revistei au fost Boris Trajcovski, preşedintele Macedoniei, care a demonstrat „Vocaţia concordiei interbalcanice”. Au mai fost premiaţi Ion Iliescu, preşedintele României, şi Eugen Simion, preşedintele Academiei Române.

În anul 2002, au primit Premiile noastre Ilir Meta, viceprim-ministru, ministru de Externe al Albaniei, pentru „Vocaţia libertăţii”, Aurel Sorin Encuţescu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Cengiz Bektaş, preşedintele Sindicatului Scriitorilor din Turcia, Nicolae Dumitru, preşedintele „NIRO Group”, Pedrag Balaşevici, secretar general al Asociaţiei pentru cultura vlaho-românilor „Ariadnae Filum” din Serbia, Valea Timocului.

În anul următor, 2003, a fost declarat laureat al revistei Costas Simitis, prim-ministru al Greciei, pentru „Vocaţia integrării europene”. Ca preşedinte în exerciţiu al Consiliului European, a jucat un rol important în promovarea candidaturilor României şi Bulgariei la UE. Au mai fost premiaţi Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Yalcin Cakici, directorul „Centrului SECI”, Ali Ergun Ergen, directorul general al „MALL” Bucureşti, Ivo Filipov Gheorghiev, preşedinte al „AVE – Uniunea Tinerilor Etnici Români din Bulgaria”.

Printre laureaţii anului 2004 ai revistei, devenită „Balcanii şi Europa”, s-a aflat E.S. Xu Jian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, care a primit distincţia „Zou chu qu” („Îndreptaţi-vă spre exterior”). Au mai fost premiaţi E.S. Leonidha Mertiri, ambasadorul Albaniei, Ion Antonescu, secretar de stat în Ministrul Culturii şi Cultelor, Risto Vasilievski, scriitor sârb.

În 2005, printre laureaţii revistei s-a aflat Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe, pentru „Vocaţia integrării europene” şi E.S. Ahmed Rifat Okcun, ambasadorul Turciei. De asemeni, printre laureaţii din spaţiul cultural s-au numărat Angela Similea, doamna cântecului românesc, Sergiu Nicolaescu, cineast de renume internaţional şi Gheorghe Zamfir, celebru artist român.

Anul 2006 i-a numărat printre laureaţii revistei „Balcanii şi Europa” pe E.S. Eldar Hasanov, ambasadorul Azerbaidjanului la Bucureşti, pentru „Vocaţia colaborării bilaterale”. Au mai primit distincţii E.S. Konstantin Andreev, ambasadorul Bulgariei şi Marin Constantin, directorul corului naţional „Madrigal”.

20072007 a fost anul în care unul dintre Premiile revistei „Balcanii şi Europa” a revenit E.S. Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei, pentru „Vocaţia spiritului balcanic”. Au mai fost laureaţi Mihai Maxim, directorul Institutului Cultural Român de la Istanbul, Eva Iova Şimon, redactor şef al revistei „Foaia Românească” din Gyula, Ungaria, Mariana Nicolesco, artist de renume mondial, Ivan Patzaikin, multiplu campion olimpic.

În anul 2008, revista „Balcanii şi Europa” a instituit o distincţie aparte: OMUL ANULUI. Atunci i-a revenit guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru politica economică bine concepută şi aplicată, precum şi pentru aportul deosebit la menţinerea unu regim de echilibru financiar favorabil dezvoltării ţării. Printre ceilalţi laureaţi s-au aflat Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism şi E.S. Alexandr Anatolievici Churilin, ambasadorul Rusiei.

Anul aniversar 2009 a reprezentat un bun prilej de a celebra cele 100 de apariţii ale revistei Balcanii şi Europa” în 10 ani fructuoşi, plini de eforturi jurnalistice pe deplin răsplătite.

Titlul „Omul Anului” pentru 2010 i-a revenit E.S. Ilham Aliyev, Preşedinte al Republicii Azerbaidjan. Premiul „Vocaţia Diplomatului de Carieră”, pentru realizări deosebite în misiunea de reprezentare a României de pe poziţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, i-a revenit lui Bogdan Lucian Aurescu. Printre laureaţi s-au mai aflat Uniunea Interregională „Comunitatea românească din Ucraina”, Cristian Gaţu, preşedinte al Federaţiei Române de Handbal, care a declarat că una dintre cele mai importante realizări ale anului a fost semnarea parteneriatului Federaţiei cu „NIRO Investment Group”, Raed Arafat, iniţiatorul sistemului unic de urgenţe SMURD şi jurnalistul Milan Petrovici, decanul de vârstă al Asociaţiei Corespondenților Străini de Presă, care a făcut ample referiri apreciative la adresa revistei.

Festivitatea de premiere a unor personalităţi de marcă din societatea românească a stat sub aceleaşi auspicii şi în anul 2011. Astfel, printre laureaţi s-au aflat Eugen Tomac, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, E.S. Michael Schwarzinger, Ambasador al Austriei la Bucureşti, Andreea Marin, Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, inginerul chimist Ştefan Manea, director general al companiei româneşti „Hofigal”. Pentru colaborarea încununată de succes cu revista „Balcanii şi Europa” în anul 2011 au primit Diplome de Onoare Ioan C. Popa,  cunoscut publicist, Chen Jin, corespondent al Agenţiei „Xinhua” la Bucureşti şi graficianul Ovidiu Zanfir.

2012Gala Premiilor „Balcanii şi Europa” 2012 a distins din nou personalităţi române şi străine de prim rang: E.S. Mark Henry Gitenstein, Ambasador al SUA, E.S. Huo Yuzhen, Ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, E.S. Aleksandar Filipov, Ambasador al Bulgariei. O altă distincţie i-a fost acordată Ambasadorului George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii. De asemeni, au fost premiaţi George Potra, director al „Fundaţiei Europene Titulescu”, Anton Caragea, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale și Economice, Damian Drăghici, Ambasador pentru minoritatea romă, Marilena Stoian, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural „ANTREC”, Miguel Fonda Ştefănescu, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania – „FEDROM. Gala acordării Premiilor „Balcanii şi Europa” s-a bucurat de atenţia altor importante personalităţi ale vieţii publice, care au transmis mesaje – Teodor Meleşcanu, director al Serviciului de Informaţii Externe, Natalia Intotero, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi mulţi alţii.

Anul 2013 a marcat aceeaşi configuraţie a meritelor şi performanţei ca bază a acordării distincţiilor „Balcanii şi Europa”. Diplomaţia a fost şi de această dată bine reprezentată. Astfel, printre laureaţii noştri s-au aflat Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe, care, în mesajul transmis, a punctat faptul că revista „Balcanii şi Europa” reprezintă „un exemplu a ceea ce trebuie să însemne adevăratul jurnalism informativ”, E.S. Oleg S. Malginov, ambasador al Federaţiei Ruse, E.S. Omur Şolendil, ambasador al Republicii Turcia, ambasador Liviu Bota, fost Secretar General adjunct al ONU. Scriitorul şi jurnalistul Alexandru Bantoş, director al „Casei Limbii Române” din Chişinău, R. Moldova, a fost distins cu Premiul „Vocaţia menţinerii spiritului românesc”.

Toate ediţiile Galei de acordare a Premiilor revistei s-au bucurat de prezenţa a numeroase personalităţi ale vieţii publice, invitaţi de certă notorietate, care au onorat o manifestare ce şi-a câştigat un binemeritat renume. În fiecare an, evenimentul a fost pe larg prezentat în mass-media scrise şi audiovizuale, din ţară şi de peste hotare, care au relatat despre importanţa şi anvergura decernării Premiilor revistei „Balcanii şi Europa”, afirmată printr-o activitate ziaristică de calitate, apreciată pentru analizele publicate şi obiectivitatea punctelor de vedere susţinute în paginile sale.

Confluenţe politice

Reporter: editura December - 4 - 2014 Comments Off on Confluenţe politice

15 ani cu „Balcanii şi Europa”

Dezbateri, puncte de vedere, atitudini, sugestii făcute de importanţi oameni politici în decursul anilor

1În numărul de început din primele zile ale anului 2000, ne-au onorat cu prezenţa oameni politici importanţi, cu mesaje încurajatoare şi opinii inserate în rubrica „Răsărit de speranţe”, printre care menţionăm pe Suleyman Demirel, preşedintele Turciei, primul ministru turc Bulent Ecevit, primul ministru grec Costas Simitis, ministrul de Externe grec George Papandreu, ministrul de Externe român Petre Roman. Aceşti oameni politici s-au aflat printre semnatarii „Cartei Bunei Vecinătăţi, Stabilităţii, Securităţii şi Colaborării în Sud-Estul Europei”, apreciată atunci ca fiind cel mai important document comun pentru zona Balcanilor şi semnat la Reuniunea la nivel înalt din 11-12 februarie 2000, la Bucureşti.

Cea de-a patra sesiune a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est s-a aflat de asemeni în atenţia revistei noastre. Cu acest prilej, preşedintele Comisiei Dunării, Hellmuth Strasser, participant, în Bucureşti, la Summit-ul pentru mediu, s-a ocupat de procesul de curăţare a şenalului navigabil al Dunării, blocat în zona Novi Sad de bombardamentele NATO din 1999.

Mihai Razvan Ungureanu

Mihai Razvan Ungureanu

Într-un amplu editorial, revista marca faptul că oameni politici de afiş din zona balcanică – Suleyman Demirel, regele Simion al Bulgariei, Ion Iliescu, Peter Stoianov – au dat curs, la Bucureşti, propunerii fostului preşedinte al Bulgariei, Jelio Jelev, de a se pune bazele unui „Club al Înţelepţilor pentru Balcani”. O cheie pentru enigma balcanică ne-a oferit-o, în rubrica „Invitatul lunii”, Mihai Răzvan Ungureanu, emisarul regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, într-un amplu interviu, în care aprecia că Pactul „este un megaproiect” la care contribuie ONU, NATO, OSCE şi G-7. Paginile revistei au găzduit, în septembrie 2002, un interesant interviu cu acad. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, în rubrica „Invitatul lunii”, în care distinsul om de cultură a relatat despre unele probleme balcanice şi sud-est europene.

Într-un „tur de orizont” al anului 2003 consemnam „necesara bivalenţă Europa-Balcani şi SUA” prin declaraţii ale unor importanţi oameni politici europeni, precum Javier Solana, reprezentat al UE pentru politica externă şi securitate comună, Gunther Verheugen, comisar pentru extinderea UE, Alexandr Kwasniewski, preşedintele Poloniei şi Anders Fogh Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei. În acelaşi an, în interviul cu ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus, publicam opinia acestuia despre războiul permanent cu crima organizată transfrontalieră.

Anul 2004 a consemnat schimbări esenţiale în configuraţia politică a zonei Balcanilor: România şi Bulgaria au intat în NATO, iar primele zece state din valul de 12 candidate au aderat la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, consemnam, într-un amplu interviu, opiniile ministrului Apărării Naţionale de atunci, Ioan Mircea Paşcu, legate de aderarea României la NATO, ca urmare a recunoaşterii contribuţiei ţării noastre în plan regional şi internaţional la demersurile pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii şi la evoluţia ca membru de facto al Alianţei, dovedită prin participarea la operaţiunile internaţionale din Afganistan şi Balcani. Începând din acel an, revista a înţeles să dezvolte aria sa de cuprindere tematică, devenind „Balcanii şi Europa”. Într-un prim număr sub noua sa denumire se publica interviul cu Vasile Puşcaş, negociator şef al României la UE.

nato

NATO

Din lumea oamenilor politici îl găsim în ediţiilor revistei apărute în 2005 şi pe Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, care declara, în interviul dat publicaţiei, că acest Minister a imprimat un ritm accelerat procesului de armonizare legislativă cu UE în domeniu. În numărul din iunie 2005, sub titlul „Natura nu se răzbună, ci omul se autodepăşeşte” a apărut interviul ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Sulfina Barbu, în perioada când inundaţiile făcuseră ravagii în zone extinse ale ţării. Un alt interviu publicam, în anul următor, cu Mădălin Voicu, despre „chestiunea romă”.

Repoziţionarea strategică a Mării Negre a constituit de asemeni un subiect de care ne-am ocupat frecvent în paginile revistei. În acest context, menţionam cea de-a 7-a întâlnire la vârf, în cadrul „Economic Eurasian Forum”, organizată la Istanbul de Fundaţia „Marmara”, şi la care revista „Balcanii şi Europa” a susţinut un referat despre resursele ţărilor din regiune şi contextul globalizării economice.

În dialogul cu miniştrii guvernului României a venit rândul, în 2007, interviului cu Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Comerţului, ulterior şi al Finanţelor, în care acesta destăinuia uriaşul efort de modernizare ce trebuia făcut după aderarea la UE.

Coperta supliment AZER

Coperta supliment AZER

În planul relaţiilor prieteneşti dintre România şi Azerbaidjan a avut loc, în iunie 2007, un eveniment important – aniversarea a 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, consemnată de revista noastră printr-un Supliment special dedicat legăturilor istorice de prietenie dintre popoarele azer şi român. În acest context, a fost publicat un amplu interviu acordat de preşedintele Azerbaidjanului directorului general al revistei.

Anul 2008 l-am deschis cu declaraţia primului ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, despre importantul obiectiv al relaţionării UE cu NATO. Totodată, a fost rezervat în paginile revistei un spaţiu adecvat amploarei şi importanţei evenimentului ce a avut loc la Bucureşti – Summit-ul NATO – istoric prin participare, desfăşurare şi deciziile luate.

Revista a dedicat pagini speciale şi altor evenimente, prin intermediul unor importante interviuri cu personalităţi din zona politicii externe. Astfel, am publicat declaraţiile comisarului european Leonard Orban, referitoare la integrarea imigranţilor români. În alt număr al revistei inseram afirmaţiile ministrului român de Externe Lazăr Comănescu, cu privire la rolul şi importanţa relaţiilor externe ale ţării. În paginile noastre am marcat şi evenimentul verdictului de la Haga, prezentând echipa României, în frunte cu Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE, la procesul de delimitare a spaţiilor maritime în Marea Neagră cu Ucraina.

Am continuat şi în 2010 să ilustrăm reperele politice româneşti în context european şi am început prin a consemna numirea, de către preşedintele de atunci al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a românului Dacian Cioloş pentru a gestiona portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în noul executiv comunitar. Paginile revistei au inclus şi un amplu interviu cu Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, care îşi propunea ambiţiosul plan de a alinia sistemul sanitar românesc la normele majore europene. A fost, de asemeni, abordată şi implicarea României în scutul american antirachetă, mutare geopolitică majoră în context regional.

Kelemen Hunor

Kelemen Hunor

Aspectele integrării europene a României au fost reliefate în cadrul unui interviu special acordat revistei de Niculae Idu, şef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care accentua conexiunea tot mai profundă dintre cetăţenii României şi tematica europeană, în toată complexitatea ei. Locul culturii româneşti în context continental a fost ilustrat de interviul acordat revistei de către Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. La rândul său, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, era prezent în paginile „Balcanii şi Europa”, abordând unele puncte sensibile ale chestiunii romilor şi declarându-se convins că această minoritate, prin elitele ei, „poate să aducă progres societăţii”. Pe aceeaşi linie a efortului în direcţia incluziunii sociale a romilor a oferit revistei câteva consideraţii şi Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Revista noastră a rezumat, de asemeni, împlinirile din cei 20 de ani de politică externă românească – reorientarea pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, parteneriatele solide şi contribuţia românească la obiectivele euro-atlantice.

Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici

În contextul anului 2011 poate fi amintit interviul realizat cu E.S. Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, cu prilejul inaugurării Consulatului onorific al ţării sale la Bucureşti. Importanţa interconectării României cu transportul modern european a fost reliefată în paginile revistei de Anca Boagiu, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii. O amplă privire asupra evoluţiilor europene punea în discuţie, într-unul din editorialele revistei, conceptul de federalizare europeană, temă care a stârnit dezbateri aprinse. Locul şi rolul politicii externe româneşti în peisajul diplomatic zonal complex a fost sintetizat de Teodor Baconschi, ministru al Afacerilor Externe, care a răspuns în paginile revistei la întrebarea generică „Unde ne aflăm?” din perspectiva evoluţiei diplomaţiei româneşti.

„Balcanii şi Europa” deschidea anul 2012 cu o importantă evoluţie în proximitatea României: enclava separatistă transnistreană (regiunea de est a Republicii Moldova) avea o nouă conducere, după două decenii. Se spera atunci la reaşezarea tuturor chestiunilor care blocau restabilirea integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova asupra întregului teritoriu naţional. O altă temă considerată relevantă de „Balcanii şi Europa” a fost cea a şedinţelor comune ale Guvernului român cu cele ale Ungariei, Bulgariei, Moldovei şi Italiei, pe care le-am reflectat în paginile publicaţiei.

Despre măsurile necesare pentru a se menţine securitatea „uneia dintre cele mai lungi şi dificile frontiere externe ale Uniunii Europene”, mai exact graniţa României, a relatat, în cadrul unui amplu interviu acordat revistei, chestorul Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului român de Interne.

Anul politic 2013 a debutat în paginile „Balcanii şi Europa” cu marcarea, într-un amplu editorial, a jaloanelor împlinirii a 150 de ani de diplomaţie românească. Tot în acel an debuta una dintre cele mai apreciate rubrici ale revistei, „Prim-miniştrii României Mari”, sinteză a ideilor politice care au animat iluştri înaintaşi şi care se dovedesc, în acelaşi timp, de o mare actualitate. De-a lungul anilor, în această rubrică au fost prezentate activitatea şi opţiunile politice ale lui Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, George G. Mironescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Vintilă I.C. Brătianu, Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Gheorghe Tătătăscu.

Iulian Fota

Iulian Fota

Aniversarea a 23 de ani de existenţă a Serviciului Român de Informaţii a prilejuit revistei abordarea E.S. Ambasador George Cristian Maior, directorul instituţiei, care a subliniat că „din punct de vedere al securităţii naţionale, cel mai important aspect a fost că nu am fost surprinşi, la nivel strategic, de nici o evoluţie negativă la adresa securităţii naţionale a României”. În acelaşi sens, revista a prezentat, în cadrul rubricii „Tribună liberă”, punctul de vedere al lui Iulian Fota, consilier prezidenţial, reputat specialist în probleme de securitate, care a opinat că „pentru ţările mici sau mijlocii ca România, investiţia în inteligenţă este mai importantă decât pentru cele mari, este chiar vitală”.

Pentru a răspunde uneia dintre cele mai stringente probleme ale României în relaţia cu UE – absorbţia fondurilor europene – revista s-a adresat ministrului de resort Eugen Teodorovici. äBalcanii şi Europa” a consemnat, de asemeni, un alt moment politic important: la Bruxelles s-a parafat, sub egida UE, un acord de principiu de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo. Pe acelaşi coordonate s-a situat şi parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, survenită la Vilnius, şi care creiona direcţia europeană a statului moldovean.

Şi problemele interne au fost abordate punctual. „De felul în care gestionăm pădurile depinde, până la urmă, calitatea vieţii noastre”, declara, în cadrul unui interviu special, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri. Iar despre Strategia Naţională în Domeniul Tineretului a relatat în paginile noastre Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretului şi Sportului.

bogdan aurescu

Bogdan Aurescu

În anul 2014, în „antecamera” alegerilor europarlamentare, am realizat o trecere în revistă a scrutinurilor din toată lumea şi a implicaţiilor lor. „Balcanii şi Europa” s-a aflat, totodată, în prima linie a dezbaterilor publicistice ale unor teme de cea mai mare actualitate. Astfel, am consemnat împlinirea a zece ani de apartenenţă a României la NATO şi contribuţia ţării noastre în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Înăsprirea politicii Rusiei faţă de Ucraina a fost detaliată prin intermediul unui articol semnat de Prof. Dr. Zoe Petre, care a opinat că intervenţia Moscovei în Crimeea „încalcă nu doar legea internaţională generală, ci şi, în speţă, termenii Acordului de la Budapesta, din 1994, semnat de preşedinţii SUA, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, împreună cu primul ministru britanic”. În acest context regional şi internaţional complicat, apartenenţa României la NATO a căpătat valenţe sporite, sintetizate de Joe Biden, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii, care a declarat că „forţele americane au găsit în România aliaţi de nădejde. România a fost un partener serios şi ferm din prima zi”. În acelaşi timp, revista a consemnat şi sacrificiile Armatei române în cei peste zece ani de prezenţă a unor trupe româneşti în teatrele de operaţiuni ale NATO. Revista şi-a făcut o datorie de onoare în a aloca un spaţiu amplu comemorării militarilor români căzuţi în teatrele de operaţiuni.

De asemeni, publicaţia noastră s-a oprit asupra altei teme de importanţă majoră: proiectul care a reaprins o veche polemică internă, totodată şi zonală – autonomia pe criterii etnice, solicitată de reprezentanţii minorităţii maghiare, aflaţi la guvernare în România de peste două decenii, pentru aşa-numitul „ţinut secuiesc”. Am arătat faptul că această cerere ilegală, susţinută periodic şi prin intervenţii ale unor oficiali de rang înalt de la Budapesta, vine în contradicţie cu Constituţia României şi cu normele europene referitoare la atributul fiecărui stat membru de a-şi gestiona problematica minorităţilor.

Demers publicistic notabil

Am parcurs împreună evenimente politice de primă importanţă care au avut loc în perioada de 15 ani trecuţi de la apariţie, consemnând opiniile şi atitudinile a numeroşi oameni politici români şi străini, preluate în „Balcanii şi Europa”, în încercarea de a schiţa problematica zonei balcanice şi sud-est europene într-un mediu politic şi geo-strategic aflat în permanentă schimbare. Ne face o deosebită plăcere să amintim şi contribuţia altor personalităţi, cu diferite prilejuri, în paginile publicaţiei noastre: Glafcos Clerides, preşedintele Republicii Cipru, Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, Cecilia Malmstrom, ministru de Externe al Suediei, Teodor Atanasiu, ministrul Apărării Naţionale, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Adrian Cioroianu, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Apărării Naţionale, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, Vasile Popescu, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Victor Chiujdea, consilier de stat pentru probleme de politică externă, integrare şi apărare, Aurel Sorin Encuţescu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Călin Tesio, director general la Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Brigitte Schulte, membră a Grupului Parlamentar de Prietenie Germano-Român, Alexandru Radu Timofte, directorul SRI, Ştefan D. Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele Uniunii Elene din România, Liviu Mureşan, director interimar al Centrului Regional pentru Combaterea Infracţiunilor Transfrontaliere – SECI, Gheorghe Prisăcaru, preşedintele Comisiei Externe a Senatului României, Mihai E. Ionescu, directorul Institutului de Studii de Apărare şi Istorie Militară, Jivko Jivkov, directorul Serviciului Naţional de Jandarmerie din Bulgaria, Aurel Neagu, şeful Departamentului General al Poliţiei de Frontieră, Aytac Yalman, comandantul general al Jandarmeriei Turce.

Lumea diplomatică alături de revista noastră

Reporter: editura December - 4 - 2014 Comments Off on Lumea diplomatică alături de revista noastră

15 ani „Balcanii şi Europa”

Ambasadori, oameni de stat, reputaţi analişti

Alexander Churilin

Alexander Churilin

Încă din primul număr al revistei, ambasadori şi oameni de stat din ţările balcanice au trimis mesaje de felicitare pentru iniţiativa de a edita o revistă consacrată Balcanilor, după cum aprecia atunci ambasadorul Turciei la Bucureşti, E.S.Volkan Bozkir, precum şi la apropierea ţărilor balcanice, după cum opina ambasadorul Bulgariei, E.S. Kosio Kitipov. Apariţia revistei era considrată „un eveniment deosebit” de către ambasadorul Albaniei, E.S. Marko Bello.

Numărul doi al revistei, din anul 2000, a fost consacrat „României, ca pivot diplomatic al Balcanilor”. Cu titlul „Conciliul balcanic”, ambasadorul Marcel Dinu comenta reperele „Reuniunii şefilor de stat şi de guvern din ţările Europei de sud-est”, eveniment din cadrul Procesului de Cooperare din Europa de sud-est, care a avut loc la Bucureşti.

Diferitele iniţiative care au prins contur în sud-estul Europei după prăbuşirea regimurilor comuniste au fost preluate de revistă prin intermediul interviului acordat de ambasadorul american la Bucureşti, E.S. James Rosapepe, cu prilejul Zilei Naţionale a SUA, la un an după intervenţia NATO în Kosovo: „Acţionăm intens, împreună cu România şi alte state din Europa, să menţinem Dunărea deschisă, astfel încât comerţul să repornească în flux”, publicam atunci.

Cu prilejul îmbogăţirii tematice a publicaţiei, care din anul 2004 a devenit „BALCANII ŞI EUROPA”, am publicat gândurile unor personalităţi din lumea diplomatică. E.S. Leonidha Mertiri, noul ambasador al Albaniei la Bucureşti, saluta şi această iniţiativă a revistei, motivând că ţările zonei Balcanilor nu pot rămâne în afara Europei. Pentru a intra de jure şi de facto în marea familie europeană, ele trebuie să străbată o cale lungă şi doar colaborarea dintre aceste ţări va putea scurta şi facilita cursul acestei căi.

Dusan Crnogorcevic

Dusan Crnogorcevic

În toamna anului 2004, când s-a hotărât că România va intra în UE la 1 ianuarie 2007, revista a fost parte a acestui proces, pe care l-a susţinut publicând declaraţii ale unor importanţi diplomaţi, implicaţi direct în această evoluţie. Gunther Verheugen, comisarul european pentru extindere, declara că „România este pregătită pentru aderare în 2007”. La rândul său, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, a subliniat progresele României pentru aderare într-un moment în care se cereau asigurări ale evoluţiei viitoare. Solicitat, E.S. Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, ne declara: „România şi oamenii ei au realizat enorm în ultimii ani, în efortul de pregătire pentru aderarea la UE, ţintă ce poate fi acum atinsă”.

La rubrica „Ambasdori acreditaţi la Bucureşti”, publicam, în numărul 52 din 2005, sub titlul „În relaţiile reciproce româno-ruse au loc schimbări pozitive”, un interviu cu ambasadorul Federaţiei Ruse, E.S. Alexandr Tolkaci. Semnarea, în 2003, a Tratatului privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări a devenit un important eveniment pozitiv în relaţiile bilaterale, spunea diplomatul rus, apreciindu-l ca pe un document echilibrat, care răspunde nevoilor Rusiei şi României şi pune bazele unei colaborări stabile între statele noastre, ale dezvoltării unor relaţii de lungă durată.

Despre poziţionarea Turciei faţă de Uniunea Europeană, revista noastră, care a susţinut poziţia guvernului român de a sprijini aderarea Turciei la blocul comunitar, a publicat un amplu interviu cu ambasadorul Turciei la Bucureşti, E.S. Ahmed Rifat Okcun, în pragul deschiderii negocierilor de aderare a acestei ţări la UE.

Georgios Poukamisas

Georgios Poukamisas

Extinzând aria de interes nu doar la Balcani şi Europa, revista şi-a pus, adesea, paginile la dispoziţia lumii diplomatice din alte zone importante ale lumii, prezente la Bucureşti, publicând interviuri şi reportaje. Amintim interviul cu ambasadorul Republicii Populare Chineze, E.S. Xu Jian, un foarte bun cunoscător al limbii române. În convorbirea publicată la rubrica „Ţări prietene”, ambasadorul chinez reamintea că România a fost a treia ţară din lume care a stabilit relaţii diplomatice cu R. P. Chineză, la 5 octombrie 1949.

Relaţiile României cu SUA, deosebit de importante, s-au aflat frecvent în atenţia revistei noastre. O viziune americană asupra viitorului economic al României a fost prezentată în „Balcanii şi Europa” prin publicarea unor extrase din conferinţa ţinută la Academia de Studii Economice din Bucureşti de către ambasadorul SUA la Bucureşti, E.S. Nicolas Taubman, care transmitea asistenţei faptul că preşedintele George W. Bush şi secretarul de stat Condolezza Rice consideră România un prieten şi un aliat apropiat.

Mai amintim interviul revistei cu E.S. Duşan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti, publicat în 2007, sub titlul „Intrarea României în UE deschide noi perspective de colaborare economică”. „România a rămas un partener economic important al Serbiei, declara diplomatul. Intrarea României în UE este un stimulent puternic pentru economia sârbă pe piaţa românească.

James Rosapepe

James Rosapepe

La rândul său, Ferenc Bogar, consilier economic în cadrul Ambasadei Ungariei, a subliniat că ţara sa se află „printre cei mai importanţi 10 parteneri de comerţ exterior ai României”. Valenţele sociale ale relaţiilor româno-bulgare au fost subliniate de către E.S. Valentin Radomirski, ambasadorul acestei ţări, care a arătat că „la baza proiectelor de cooperare stau iniţiative lansate de populaţie” şi, de asemeni, că România ocupa locul 4, în 2009, ca partener comercial al Bulgariei. Şi E.S. Ayşe Sinirlioglu, ambasadorul Turciei, a apreciat stadiul relaţiilor economice dintre cele două ţări ca fiind o dimensiune foarte importantă a colaborării cu statul român. Relaţiile între popoarele român şi albanez se dezvoltă în modul cel mai firesc în toate domeniile – economic, social, politic, relata, în cadrul unui interviu special acordat revistei noastre, Luan Topciu, Însărcinatul cu Afaceri al Republicii Albania la Bucureşti.

Împlinirea a 65 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial a fost marcată în paginile revistei prin diverse articole şi fotografii, precum şi prin două intervenţii importante: E.S. Alexander Churilin, Ambasador al Federaţiei Ruse în România, care a punctat faptul că „anul 1945 a intrat în istorie ca anul Marii Victorii asupra forţelor fascismului” şi E.S. Liu Zengwen, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, care a arătat că „victoria în războiul de rezistenţă al poporului chinez, precum şi victoria în războiul mondial antifascist sunt surse de învăţăminte deosebit de profunde şi importante”.

Jonathan Scheele

Jonathan Scheele

O menţiune specială se cuvine unuia dintre constanţii prieteni ai revistei de-a lungul timpului, E.S. Eldar Hasanov, Ambasador al Republicii Azerbaidjan. Este autorul lucrării „Diplomaţie cu suflet în România”, adevărat jurnal al unui diplomat prieten al ţării noastre.

O prezenţă remarcată în paginile revistei, în anul 2011, a fost cea a E.S. Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, care a amintit câteva dintre punctele de convergenţă ale relaţiilor bilaterale: Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, ca şi acţiuni conjugate în cadrul Parteneriatului Estic, al Strategiei Dunării, al Strategiei 2020 a UE, al securităţii energetice, ca şi în lupta pentru depăşirea efectelor crizei economice.

De asemeni, câteva consideraţii asupra evoluţiilor viitoare, a situaţiei din Balcani şi din întreaga Europă au oferit revistei mai mulţi reprezentanţi diplomatici ai unor state din zona balcanică. Astfel, E.S. Zoran Popovic, ambasadorul Serbiei în România, îşi exprima speranţa confirmării acordării pentru ţara sa a statutului de candidată la UE. E.S. Ljupco Arsovski, ambasador al Republicii Macedonia în România, considera că prioritatea ţării sale era obţinerea statutului de membru NATO şi UE. Şi E.S. Sami Shiba, ambasador al Albaniei, a ţinut să sublinieze că ţara sa este un stat renăscut, angajat spre progres, „aducându-şi contribuţia la eforturile de instaurare a păcii şi stabilităţii în regiune”. De asemeni, E.S. Georgios Poukamisas, ambasador al Greciei, a reliefat că unul dintre obiectivele majore ale ţării sale, greu încercată de criza economică, este păstrarea coeziunii sociale în cadrul zonei euro.

Nicolas Taubman

Nicolas Taubman

Cât priveşte forţa şi complexitatea relaţiilor bilaterale româno-turce, acestea au reieşit din interviul special acordat revistei de E.S. Omur Şolendil, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti. Domnia sa a vorbit despre geografia și istoria comună, ca și despre interesele politice și economice comune ale celor două ţări. Un accent special a fost pus de diplomatul turc pe buna integrare în societatea românească a minorităţilor turcă şi tătară. În acelaşi context, al îmbunătăţirii climatului economic între state partenere în cadrul UE, în lumina noilor reglementări ale pieţei muncii, s-a înscris şi convorbirea redată în paginile revistei cu E.S. Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda, care a anunţat cu satisfacţie că această ţară occidentală a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români, o decizie deosebit de importantă pentru comunitatea românească din Irlanda şi pentru relaţiile româno-irlandeze în general.

În anul 2014, revista a consemnat o dată în plus parcursul ascendent al relaţiilor româno-irlandeze, prin intermediul interviului exclusiv acordat de E.S. Manuela Breazu, ambasadorul României în Irlanda. Domnia sa a accentuat trendul crescător al schimburilor comerciale dintre cele două state, subliniind, de asemeni, omogenitatea comunităţii românilor din Irlanda, factor decisiv de păstrare a identităţii şi tradiţiilor româneşti.

Demers publicistic notabil

Alăturăm, în continuare, şi numele altor diplomaţi care au contribuit cu interviuri şi declaraţii în paginile revistei noastre: E.S. Hidetaka Mitsuhashi, ambasasorul Japoniei, E.S. Niko Bezmanilovic, ambasadorul Croaţiei, E.S. Blagoj Zasov, ambasadorul Macedoniei, E.S. Dimitris I. Koustas, ambasadorul Greciei, E.S. Nikulai Milkov, ambasadorul Bulgariei, E.S. Omer Zeitinoglu, ambasadorul Turciei, E.S. Tihomir Ilievski, ambasadorul Macedoniei, E.S. Zelisko Kupresak, ambasadorul Croaţiei, E.S. Ioan Donca, ambasadorul României în Federaţia Rusă, E.S. Teodor Paleologu, ambasadorul României în Danemarca, E.S. Dashnor Dervichi, ambasadorul Albaniei, E.S. Branko Neskovic, ambasadorul Bosniei-Herţegovina, Blorehardt Bernd, ministru consilier al Ambasadei Gemaniei, Petru Sofronie, ministru consilier la ambasada României la Belgrad, Dragomir Radenkovic, însărcinat cu afaceri al Iugoslaviei la Bucureşti, Todor Nanev, Însărcinat cu Afaceri al Macedoniei, Cătălin Ghenea, consulul general al României în SUA, Donato Chiari, preşedintele Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Wang Tienshan, consul general al Chinei la Constanţa, Constantin Gîrbea, fost ambasador al României în Rusia.

Mulţi dintre apreciaţii ambasadori enumeraţi în rândurile noastre au devenit de-a lungul anilor colaboratori şi chiar prieteni ai revistei, pe care au onorat-o, adesea, şi prin vizite.


Doresc să-mi exprim aprecierea pentru revista «Balcanii şi Europa», care ne oferă posibilitatea de a cunoaşte opinii, analize şi comentarii privind evoluţia evenimentelor recente din regiune şi din lume. Cred că este singura revistă care reflectă în mod realist, profesionist şi nepărtinitor evenimentele din ţările balcanice şi perspectiva lor euro-atlantică”

E.S. Sami Shiba,
ambasador al Republicii Albania la Bucureşti

Prezenţa aromânilor în Peninsula Balcanică

Reporter: editura September - 26 - 2013 Comments Off on Prezenţa aromânilor în Peninsula Balcanică

interviu cu profesorul Tănase Bujduveanu, cercetător şi realizator al unor importante studii în acest domeniu

1Publicistul, istoricul şi profesorul Tănase Bujduveanu şi-a dedicat numeroşi ani studiului civilizaţiei şi culturii aromânilor. Pe linia unor preocupări constante se înscriu lucrările sale, pentru cei interesaţi de problema extrem de serioasă şi pasionantă a prezenţei aromânilor în Peninsula Balcanică, din cele mai vechi timpuri până în prezent. Demersul acestuia este lăudabil nu doar pentru consecvenţa cu care îşi caută identitatea între volutele nebuloase ale istoriei neamurilor din preistoria Peninsulei Balcanice, ci şi pentru invitaţia pe care o face fiecare carte a sa la aprofundarea unei dimensiuni a spiritualităţii noastre arhaice, puţin cunoscute şi cel mai adesea neglijate.

– Ce aţi creat în ultima vreme?

– În perioada anilor 2012-2013 am realizat şi publicat patru studii referitoare la Peninsula Balcanică. „Tradiţii alimentare la aromâni şi meglenoromâni” dezvoltă o temă din activitatea pastorală a aromânilor şi meglenoromânilor. Cartea prezintă mărturii referitoare la tradiţii alimentare din perioada veche şi până în zilele noastre, cu referire la tradiţia creşterii animalelor, cultivării pământului, alimentaţiei. Facem precizarea că vocabularul din acest domeniu este majoritar latin, având în vedere originea acestor populaţii în romanitatea orientală la fel cu a românilor din nordul Dunării.

2.ibrahim-themoAl doilea studiu se intitulează „Ibrahim Themo, personalitate a lumii balcanice” şi este conceput pentru a oferi date despre viaţa şi activitatea unui politician revoluţionar şi om de cultură. Tematica lucrării atinge diferite planuri, având ca scop cunoaşterea evoluţiei acestui patriot balcanic, influenţa exercitată în plan spiritual, politic, social, posibilităţile de adaptare la noile conjuncturi şi dorinţa aplicării unor schimbări majore.

Un simbol al credinţei creştine – Crucea în frunte” este cel de-al treilea studiu. În straie cusute cu fireturi din aur şi argint, cu părul strâns în frizuri înalte sau cu cosiţe împletite, mers vioi, legănat, femeile aromânce au un semn distinct, anume semnul crucii, realizat între sprâncene ca o insignă de foc.

De la sfârşitul secolului al XIX-lea până după primul război mondial – când Imperiul Otoman se retrage din Balcani – obiceiul tatuării crucii în frunte scade în intensitate. Fetele aflate în zonele rurale îl fac ca semn de podoabă, iar astăzi este întâlnit mai rar, la femeile în vârstă. După cel de-al doilea război mondial, datorită noilor condiţii sociale, obiceiul tatuări crucii în frunte nu se mai practică.

Romanitatea Balcanică şi Civilizaţia Aromânilor” prezintă aromânii din Peninsula Balcanică, formarea şi evoluţia lor istorică în acestă zonă sud-europeană. Aromânii, ca parte integrantă a spaţiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmaşi ai tracilor romanizaţi, au supravieţuit vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea şi prăbuşirea unor imperii), deseori sprijiniţi de românii din stânga Dunării.

Aceste studii beneficiază de versiuni în limbile franceză şi engleză, iar cartea referitoare la Ibrahim Themo are versiuni şi în albaneză şi turcă.

– Ce aveţi pe masa de lucru?

– Lucrez la două studii referitoare la legăturile României cu lumea scandinavă, despre prezenţa suedezilor şi a finlandezilor în zona spaţiului carpato-danubiano-pontic şi chiar în Balcani, dar şi despre prezenţa românilor în aceste ţări. Legăturile complexeromâno-scandinave – economice, politice şi culturale – reprezintă un argument al relaţiilor permanente existente între popoare care au luptat pentru valori umane eterne – libertatea, independenţa, democraţia – şi între care au existat şi există multiple conexiuni.

3Prezentăm vechi şi profunde legături între naţiuni atât de îndepărtate geografic, dar atât de apropiate prin valorile culturale şi de civilizaţie pe care le promovează. Reprezentanţii lor au conferit, de-a lungul timpului, entităţilor cărora le aparţin acea dimensiune europeană mai mult decât oricând şi care înseamnă un spaţiu şi un sistem comun de valori.

Lucrările în limba română au versiuni în limbile franceză şi engleză, accesibile cercetătorilor străini specializaţi în cultura, civilizaţia scandinavă şi a legăturilor cu Europa de sud-est.

– Proiecte?

– Am primit invitaţia de la Departamentul de limbi şi literaturi romanice de la Facultatea de Filologie „Blaze Koneski”, din Skopje, Macedonia, de a participa la realizarea unui volum aniversar dedicat unui mare lingvist balcanic şi european, meglenoromân, cu numele Petar Atanasov, de altfel prieten al poporului român. Voi onora acest volum cu o temă adecvată, balcanică.

Din sumarul revistei pe anul 2010

Reporter: Adrian Paradovschi December - 11 - 2010 Comments Off on Din sumarul revistei pe anul 2010

Strădania noastră redacţională din acest an este reflectată şi în acest sumar tematic:

Interviuri cu personalităţi

  • Niculae Idu, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România:“Tematica europeană devine o constantă a vieții de zi cu zi…”(nr. 103)
  • Ionel Haiduc, președintele Academiei Române: “Menirea Academiei Române” (nr. 104-105)
  • Bogadan Lucian Aurescu, secretar de stat pentru afaceri Strategice: “Continuitatea politicii externe românești-o necesitate de prim ordin” (nr.106)

În dialog cu miniştri ai Guvernului României

  • Teodor Baconschi – ministrul Afacerilor Externe: “Trebuie să avem un punct de vedere și să negociem interesul național la masa comunitară…” (nr.101)
  • Cseke Attila – ministrul Sănătății: “Vreau să aduc sistemul sanitar într-o normalitate” (nr. 102)
  • Vasile Blaga – ministrul Administrației și Internelor: “Aderarea țării noastre la spațiul Schengen aduce avantaje, dar și responsabilități” (nr. 103)
  • Bogdan Lucian Aurescu – secretar de stat pentru afaceri Strategice: “Continuarea politicii externe românești o necesitate de prim ordin” (nr. 106)
  • Kelemen Hunor – ministrul Culturii și Patrimoniului Național: “Realizarea Codului patrimoniului cultural național, o prioritate a mandatului meu” (nr. 107)
  • Iulian Fota –consilier prezidențial pentru securitate națională: “Strategia Națională de Apărare a Țării – în actualitate” (nr. 108-109)

Ambasadori / Diplomaţi

  • E.S dl. Zoran Popovic, Ambasadorul Serbiei la Bucureşti: “Schimburile zonale comerciale, pe un trend ascendent” (nr. 103)
  • Dl. Ferenc Bogar, Consilier economic in cadrul Ambasadei Ungariei la Bucureşti: “Relațiile economice dintre țările noastre devin mult mai valoroase” (nr. 103)
  • ES. Ayșe Sinirlioglu, Ambasadorul Turciei la Bucureşti: “Spre 10 miliarde dolari-volumul comerțului bilateral” (nr.104-105)
  • E.S. dl. Valentin Radomirski, Ambasadorul Bulgariei la Bucureşti: Țările noastre se pot ajuta, pentru ca împreună să iasă din criză”(nr. 104-105)
  • E.S dl. Alexander Ciurilin, Ambasadorul Federației Ruse la București: “Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial” (nr. 106)
  • E.S dl. Ljupco Arsovski, Ambasadorul Macedoniei la București: “Republica Macedonia, pe drum euro-atlantic” (nr. 107)
  • E.S dl. Liu Zengwen, Ambasadorul Chinei la București: “Marea victorie a poporului chinez(65 de ani de la victoria în războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze și a războiului mondial antifascist)” (nr. 107)
  • Dl. Luan Topciu, Însărcinat cu afaceri în cadrul Ambasadei Albaniei la București: “Pași importanți în pogresul consolidării relațiilor bilaterale la nivel economic” (nr. 108-109)

Problematica europeană – la ordinea zilei

  • Un “nou model” economic posibil… (nr. 101)
  • Prioritățile noii echipe (nr. 101)
  • Un raport ne arată cu degetul (nr. 101)
  • O eficentă reprezentanță a Comisiei europene la București (nr 102)
  • Nou serviciu diplomatic (nr 102)
  • Romi în Europa- între integrarea și desconsiderare(nr 102)
  • “Europa 2020”, un calendar prea ambițios? (nr 103)
  • Între unicameral și bilateral… (nr 103)
  • Coordonare, nu guvern economic (nr 104-105)
  • Pachet de intervenție (nr 104-105)
  • Europa are o singură voce (nr 106)
  • Subvenții UE fraudate(nr 106)
  • Comentarii dicutabile ale ziarului “Le Figaro” (nr 106)
  • UE nu este o apă lină (nr 107)
  • Extindere strategică (nr 107)
  • Lobby maghiar (nr 107)
  • Europa centrală vine la cârma UE (nr 108-109)
  • Vize pentru Balcanii de Vest (nr 108-109)
  • Lungul drum al Serbiei (nr 108-109)

Pe teme social – politice

  • Români și Aromâni, frați de sânge (nr. 101)
  • Dunărea, extremă urgență (nr. 102)
  • Forumul Social Mondial – o uriașe mișcare contemporană (nr. 102)
  • Între cruce și semilună (nr. 103)
  • Ziua Victoriei, Ziua Europei (nr. 104-105)
  • Între stânga și dreapta (nr. 104-105)
  • România salvează aurul polonez (nr. 106)
  • Nu avem voie să uităm 23 August în istoria românilor (nr. 106)
  • În Timoc continuă jalea (nr.106)
  • Serbia și Kosovo în perspectivă europeană (nr. 107)
  • Lumea peste 50 de ani (107)
  • 20 de ani de politică externă (nr. 108-109)
  • O vizită cu cântec…(nr. 108-109)

Economic

de Florea Ţuiu, Corneliu Vlad

  • Convulsiile zonei euro (nr. 102)
  • Podul Vidin-Calafat (nr. 103)
  • Marea ispravă de după 1989 (nr. 104-105)
  • Banca Națională a României-130 de ani de la înființare (nr. 106)
  • Scenarii inspirate de volatilitatea monedei euro (nr 106)
  • Trei competitori concurenți: AGRI, Nabucco, South Stream (nr. 107)
  • Între impozitul progresiv și cota unică (nr. 108-109)

Perimetru cultural – ştiinţific

  • Viitorul începe azi-Anul 2010 debutează tumultuos (nr. 101)
  • Eminescu-un simbol (nr. 101)
  • Locuri memorabile pentru eternitate (nr. 103)
  • Zona satelor sârbești intră în actualitate (nr. 103)
  • Mitropolitul Andrei Șaguna (nr 106)
  • Relații culturale de tradiție între România și Austria – Festivalul Internațional “Johann Strauss”(nr. 107)

România peste hotare

  • Un român deține chei ale visteriei europene- Dacian Cioloș (nr. 101)
  • Jertje românești în lupta împotriva terorismului internațional (nr.102)
  • Românca Oana Lungescu, noul purtător de cuvânt al NATO (nr. 108-109)

Editoriale

de Carol Roman

– Șansa Cioloș (nr.91)

– Reîntoarcere la doctrine?(nr.92)

– Trei…dintr-un foc(nr.93)

– “ZERO probleme cu vecinii”(nr.94-95)

– Un vecin dificil…(nr.96)

– Metamorfoze… (nr.97)

– O mamă bună pentru nemți… (nr.98-99)

Puncte de vedere

de prof.univ.dr. Zoe Petre

  • De la Cuza citire…(nr 101)
  • Globalitate și națiune (nr. 102)
  • Tragedia din martie 1990 (nr. 103)
  • Știm să ne asumăm trecutul? (nr. 104-105)
  • Suveranitate perimată (106)
  • Democrația și minoritățile (nr. 107)
  • Fagașul culturii americane (nr. 108-109)

Văzut de departe

de Eugen Uricaru

  • Iarnă grea în presă (nr. 101)
  • “Numele bun” al țării (nr. 102)
  • Două radiografii subiective (nr. 103)
  • Cărți mai multe-cărți mai bune? (nr. 104-105)
  • Amprenta influenței franceze (nr. 106)
  • Amprenta influenței ruse (nr.107)
  • Amprenta influenței germane (nr. 108-109)

Adevărul integral despre subiecte ignorate

de Victor Ionescu

  • Alianța României cu Germania nazistă (nr. 103)
  • Alianța României cu Rusia sovietică (nr. 104-105)

Bibliotecă balcanică

  • “Frații Manakia și imaginea Balcanilor”(nr. 102)
  • O carte sinceră despre Revoluția Română (nr. 106)
  • Eldar Hasanov-Jurnalul unui ambasador prieten (nr 107)
  • Forilegiu de poezie (nr 108-109)
  • O biografie impresionantă (nr. 108-109)

Ca la noi la nimenea…

de Carol Roman

  • Oameni și pietre (nr.101)
  • Prigoană la palat (nr.102)
  • Pățaniile unora de muncesc de se rup…(nr. 103)
  • Cum am evitat o greșeală fatală… (nr.104-105)
  • Trai pe vătrai, neneacă… (nr. 106)
  • Muzica limbii românești (nr. 107)
  • Bun venit, frate extraterestru! (108-109)

Alte rublici permanente

  • Implant în presa străină
  • Dintre sute de… scrisori
  • Spectacolul lumii
  • No comment
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult