25
April , 2018
Wednesday
● Eugen Tomac (secretar de stat, Departamentul pentru românii de pretutindeni, din cadrul Guvernului ...
Interviu O destinaţie atrăgătoare [caption id="attachment_5062" align="alignleft" width="300"] E.S. Sami Shiba, ambasadorul Albaniei la Bucureşti[/caption] Într-un interviu acordat ...
În exclusivitate Cu ce gânduri pentru ţara dumneavostră, pentru Balcani, pentru întreaga Europă întâmpinaţi anul ...
Sunt grele timpurile în care justiţia este târâtă în stradă. Timpurile în care magistraţii, persoane ...
Se desfășoară intens pregătirile pentru cel de-al 15-lea Summit Economic Eurasia organizat de către ...
În numărul viitor vom publica un interviu special, acordat revistei noastre de către dl. Nicolae ...
Un ghid al noului venit În Olanda a găsi de lucru înseamnă mult mai mult decât ...
Îmbătrânirea populaţiei lumii este un proces ce ar putea fi calificat drept perfid – ...

Articole din categoria ‘Brexit’

Cum „protejează” Anglia forța de muncă românească

Reporter: editura February - 22 - 2018 Comments Off on Cum „protejează” Anglia forța de muncă românească

Potrivit unor estimări, în Marea Britanie sunt aproximativ 3,2 milioane de imigranţi din țări membre ale Uniunii Europene. Cei mai mulți provin din Polonia- 916.000, din Irlanda-322.000, iar din România-230.000 de cetățeni cu forme legale, dar și circa 100000 fără acte. După votul Brexit, imigrația a devenit o problemă importantă nu doar pentru autoritățile guvernamentale londoneze, ci și pentru forța de muncă românească afectată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Efectele se vor simţi cu siguranță nu doar în cazul românilor care lucrează sau studiază în Anglia, ci și pentru cei care intenționează să plece la muncă sau să călătorească în Regatul Unit. Se așteaptă ca soarta românilor aflaţi acolo să se schimbe, iar statutul rezidenților să fie modificat. Nenumăratele întrebări formulate după Brexit se referă la posibilitatea impunerii vizelor, dacă românii vor mai avea dreptul să rămână sau nu în Anglia peste doi ani sau ce se întâmplă cu „temporarii” și rezidenții aflați în Regat. 

Rezultatul Brexit-ului a fost un șoc general, care continuă să fie resimțit de români chiar dacă negocierile de ieșire din UE, fără rezultate deocamdată, au ca termen de finalizare anii 2019-2020. Cei mai vulnerabili sunt românii care stau în Anglia fară acte și fără ocupație, întrucât regula expulzării după șase luni aplicată acelora fără loc de muncă ar putea să fie strictă. De asemenea, se vorbește de faptul că românii, la fel ca toți cetățenii europeni care vor să rămână în Anglia după Brexit, vor fi nevoiți să ceară un act special – măsura ce li se aplică și celor care au solicitat deja statut de rezident permanent. Necunoscându-se amănunte despre acest „statut” creşte îngrijorarea românilor de a nu fie obligați să părăsească regatul.

Boris Johnson

Declarația „le apărăm drepturile” pentru europenii, inclusiv români, stabiliți în UK, făcută de premierul Theresa May, cu ocazia unei reuniuni la care a participat și președintele Klaus Iohannis, pare lipsită de garanții pentru forța de muncă românească după ce presa din Regat a dezvăluit existența unui plan secret, care crează o stare de incertitudine și nesiguranță. Planul presupune introducerea pe etape a unui nou sistem de imigrație menit să pună capăt dreptului de a se stabili în Marea Britanie pentru majoritatea migranților europeni, deci și pentru români, concomitent cu impunerea de restricții noi asupra drepturilor lor de a aduce membrii familiei. În afară de cei fără serviciu, măsurile îi vizează pe lucrătorii din UE cu o slabă pregătire profesională, excepție făcând forța de muncă de înaltă calificare. Autoritațile engleze susțin că pentru a fi considerată un avantaj pentru întreaga țară, imigranția nu ar trebui să fie numai în beneficiul migranților, ci să fie profitabilă din punct de vedere financiar locuitorilor britanici.

Încercarea premierului Theresa May de a clarifica o situație extrem de sensibilă, făcută la o reuniune în prezența liderilor europeni, pare a fi lipsită de temeinicie dacă o raportăm la prevedereile planului Brexit de a descuraja imigranții UE. Iată ce declara premierul britanic: „Vreau să îi asigur pe toţi cetăţenii UE care sunt în Marea Britanie, care şi-au făcut case în Marea Britanie, că nimeni nu va trebui să plece. Nu vom vedea familii împărţite. Totodată, dorim garanţii similare pentru persoanele britanice care locuiesc în statele Uniunii Europene”. Poziția șefului guvernului britanic părea să aducă o oarecare liniște pentru imigranții români. Pe moment, a fost apreciată ca fiind „o ofertă corectă”, „un bun început”, cum s-a exprimat cancelarul Angela Merkel. Totuși, scepticismul în rândul concetățenilor noștri nu a dispărut. Mai ales după ce au aflat că într-un document de lucru al guvernului englez elaborat de Ministerul de Interne, publicat de cotidianul The Guardian și citat de AFP, se prefigurează cu totul altceva şi anume că Londra ar urma sa limiteze drastic dreptul cetățenilor europeni, inclusiv români, la reîntregirea familiei pe teritoriul său, concomitent cu reintroducerea obligației prezentării unui pașaport biometric la intrarea în țară, în locul cărții de identitate, cum se practică în prezent. Presa consemnează faptul că documentul cu 82 de pagini, datat din august 2017, propune rezidență pentru o perioadă de maxim doi ani imigranților care au o pregătire profesională scăzută. În schimb, cei cu „ocupații cu înaltă calificare” vor primi autorizații de muncă pentru o perioadă până la cinci ani. 

Potențial, măsurile restricționare ar putea produce divizare în rândul unor familii de români cu membrii stabiliți în Martea Britanie-copii și dependenți adulți. În prezent, un britanic căsătorit cu cineva din afara UE nu poate să-și aducă soțul în Marea Britanie dacă nu câștigă 18.600 de lire sterline, un prag descris ca „deosebit de dur, dar legal”. Pentru prima dată, acest lucru se va aplica și cetățenilor UE, care vor pune capăt unei anomalii îndelungate, scrie Alen Travis, editorul de la publicația The Guardian pentru afaceri interne. Propunerile care au drept scop principal descurajarea imigranților din UE ar urma sa fie „supuse negocierii cu UE” și să intre în vigoare după o perioadă de tranziție de doi ani.

Un răspuns optimist la întrebarea dacă forța de muncă românească din Anglia trebuie să fie îngrijorată pentru ce o așteaptă după 2020, l-a dat ministrul britanic de externe, Boris Jahnson, într-un interviu acordat agenției Agerpres: „Nu cred că ar trebui să fie deloc îngrijorați. Nu ar trebui să își facă griji, deoarece sunt membri extrem de valoroși ai societății noastre. Îi iubim. Au o contribuție uriașă la economia Regatului Unit, la cultura britanică. Am fost primar al Londrei. Când mergi prin Londra, vezi o mulțime de magazine românești, români care lucrează în toate domeniile. Credem că sunt jumătate de milion de români în Regatul Unit. Am fi nechibzuiţi să îi lăsăm să plece înapoi în România. Vrem să îi păstrăm, vrem să ne asigurăm că se simt în siguranță și că drepturile lor sunt protejate”.Se speră ca aceste vorbe să fie întrutotul adevărate. Rămâne de văzut în ce măsură drepturile resortisanților români vor fi protejate și dacă măsurile restricționare vor avea un impact nefast pentru milioanele de imigranți europeni. 

Eliade Bălan

Un nou destin pentru românii din Marea Britanie?

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Un nou destin pentru românii din Marea Britanie?

Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, după 43 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, a trimis o undă de şoc în toată lumea şi în toate sectoarele vieţii publice, de la politică la pieţele financiare. O atenţie specială este manifestată în interiorul comunităților de români care muncesc în Regatul Unit și care brusc se găsesc pe „teritoriu necunoscut”.

1Care sunt efectele principale pe termen mediu şi lung derivate din această despărţire a UE de un stat membru? În primul rând, este în cumpănă coeziunea europeană. Acest pilon al unității continentului este unul fundamental și pentru muncitorii străini care se află pe teritoriul Marii Britanii și care consideră că vor fi afectați de ieșirea țării din blocul comunitar. O altă temă majoră la nivel european pe care a acutizat-o votul britanic este reformarea Uniunii Europene. Dar și aici există numeroase necunoscute pentru lucrătorii străini, inclusiv români: noua UE, prevăzută a fi „mai flexibilă”, va avea relații economice cu Marea Britanie de natură să le permită celor care încearcă să-și construiască un viitor în Regatul Unit să și poată face acest lucru?

Opinia publică și specialiștii estimează că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană îi va afecta pe români. Mai precis, pe cei care vor să plece la muncă în Regatul Unit, pe cei care studiază acolo şi posibil chiar şi pe cei care vor să călătorească într-acolo. În esență, de negocierile care vor începe în perioada următoare între Londra și Bruxelles depinde situația românilor din Marea Britanie. Deocamdată, sunt vehiculate unele ipoteze în legătură cu ce s-ar putea schimba pentru cei circa 400.000 de români care muncesc pe teritoriul britanic, dintre care aproximativ 15% îndeplinesc condiţiile pentru a putea fi beneficiari de ajutoare sociale din partea statului britanic. Un alt exemplu: simpla călătorie în Regatul Unit s-ar putea complica; acum românii au nevoie doar de buletin, însă e posibil să devină obligatoriu paşaportul, poate chiar şi viza. De asemenea, dreptul la muncă ar putea fi restricţionat; românii vor avea din nou nevoie de permise de muncă? Totodată, studiile s-au putea scumpi. Pentru studenții români ar putea deveni tot mai greu accesibile granturile de studii, în primul rând prin restricționarea împrumuturilor.

Restricţii ar putea să fie impuse şi în ceea ce priveşte drepturile sociale. După cum se cunoaşte, în prezent, în Marea Britanie primesc ajutoare sociale 3.430 de români, potrivit datelor oficiale, ceea ce îi poyiționează pe compatrioții noștri abia pe locul 13 în rândul europenilor care solicită ajutoare din partea Departamentului pentru muncă și pensii. Din toate aceste motive, printre românii din Marea Britanie au crescut temerile legate de viitor după vestea privind „Brexit”. „Românii au primit rezultatul cu stare de şoc. Au venit la noi la noi întrebări de genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu… Toată lumea este foarte îngrijorată, pentru că în momentul acesta aşteptăm să vedem ce va decide guvernul britanic”, sintetizează Cristina Irimia, de la organizația „Români în UK”, care atrage atenția că românii care nu au statut legal ar trebui să rezolve această problemă cu prioritate. „Ieşirea Marii Britanii din UE nu se va produce de azi pe mâine. Specialiştii evaluează la doi ani timpul în care se va negocia şi pot să vă asigur că România va negocia în aşa fel încât să avem gijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie”, dă asigurări președintele Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, UE plănuiește să nu se lase afectată de „Brexit”. Cât priveşte agenda extinderii, rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană nu va opri procesul, anunţă comisarul european pentru Politica europeană de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn: „Uniunea Europeană încă este angajată faţă de extindere, nu există nici un dubiu legat de asta. În ultimii ani, în Balcani s-au realizat multe lucruri şi nu ar trebui să fim obosiţi sau disperaţi în urma referendumului din Marea Britanie”. Iată, aşadar, un apel direct la statele din Balcanii de vest, să-şi păstreze speranţele şi să continue reformele pe calea integrării în familia europeană.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult