19
August , 2017
Saturday
-Intoleranţa şi discriminarea, dificultăţi cotidiene- Le îngrijesc italienilor copiii, bătrânii şi bolnavii, le prepară pizza, le ...
Ambasador Liviu Bota - Secretar General adjunct al ONU Prestigioasa activitate internaţională a diplomatului Liviu Bota este ...
Stimate domnule Milan Petrovici, Avem bucuria de a vă aduce la cunoştinţă că redacţia revistei „Balcanii ...
Cele şapte decenii trecute de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste a readus în memoria întregii ...
Cioloş despre numirea Corinei Creţu, nou comisar european [caption id="attachment_5468" align="alignleft" width="300"] Dacian Cioloş[/caption] Redacţia „Balcanii şi ...
-Limite de viteză pentru Acordul comercial de liber schimb UE-SUA- Vom avea un Acord comercial şi ...
O adaptare după „Luceafărul” * Glasgow. O româncă venită în Scoţia acum mai bine de 10 ...
De-a lungul timpului, statul sârb a dus o neîncetată politică de deznaţionalizare în legătură cu ...
Ideea de a pedepsi creatorii şi operele acestora care nu convin unor conjucturi a intrat ...
ES Michael Schwarzinger - Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Austriei la Bucureşti - Distinsă personalitate, ...
A apărut, nu de mult, la Editura „SemnE”, într-o elegantă înfăţişare grafică, o substanţială antologie ...
Ca în fiecare an, acordarea premiilor revistei noastre constituie un însemnat eveniment mass-media, cultural și ...
-O falsă dispută, promovată de interese meschine- Intenţia anunţată de preşedintele Traian Băsescu, în plenul Adunării ...
[nggallery id=33] „Românii care sunt în Regatul Unit muncesc din greu, îşi plătesc taxele şi sunt ...

Articole din categoria ‘Compas’

Războiul mondial… cel de toate zilele

Reporter: Adrian Paradovschi November - 19 - 2011 Comments Off on Războiul mondial… cel de toate zilele

Datele conflictuale ale prezentului, similare purtării unui război continuu pentru supravieţuirea omenirii, sunt conectate la toate domeniile vieţii de zi cu zi – agresiuni armate, războaie locale, hrană, apă, ecosisteme, resurse, circuitul banilor, comunicaţii. Nimic din ceea ce trăim în fiecare zi nu rămâne neatins de starea de luptă planetară, care a încetat de mult să mai fie un eveniment, devenind un fapt cotidian.

Fronturi fumegânde. Ultimele decenii au înregistrat conflicte armate în Vietnam şi Cambodja, între arabi şi israelieni, în Angola, Etiopia, Afganistan, Iugoslavia şi Irak, în Coreea, Pakistan, Turcia, India.  Astfel, la mijlocul anilor 2000 existau pe glob circa 90 de conflicte deschise şi peste 20 caracterizate a fi „îngheţate”, dar cu potenţial de aprindere (Armenia-Azerbaidjan sau Rusia-Georgia, din 2008, care s-ar putea transforma oricând într-un conflict „fierbinte”). Faţă de anii ’70, de exemplu, numărul focarelor se triplase. După unele statistici, războaiele şi conflictele armate care au avut loc în diferite regiuni ale lumii după anul 1990 au fost, în medie, de 30 pe an. Astăzi, Columbia, India (focare de violente conflicte interne de decenii), Afganistanul şi Somalia (bântuite de războaie civile), Irakul, Pakistanul, Yemenul, Sudanul, Libia şi Siria sunt doar câteva dintre fronturile care demonstrează că mai vechi sau mai noi, închise sau deschise, războaiele numără în continuare victime şi distrugeri.

Se cunoaşte că războaiele care au loc între diverse state sunt soldate cu pierderi de vieți omenești, pagube economice, foamete, boli, genocid. Conflictele erei moderne, care au avut loc în diverse zone ale globului între anii 1955 şi 2003, au făcut aproximativ 5,4 milioane de morţi, de trei ori mai mult decât cifrele oficiale date publicităţii, arată un studiu realizat de „British Medical Journal”. Studiul apreciază că în Bangladesh, într-o perioadă de 50 de ani, şi-au pierdut viaţa 269.000 de persoane, în timp ce în Zimbabwe au murit 141.000. Pentru Sri Lanka, estimarea reală a pierderilor de vieţi omeneşti este de 215.000, faţă de 61.000 cât era oficial, iar conflictele din Bosnia, Georgia şi Laos s-au soldat cu mult mai multe pierderi de vieţi umane decât se recunoştea până în prezent. Cea mai neagră perioadă din istoria recentă este cea cuprinsă între 1965-1974, când au fost înregistrate aproximativ 205.000 decese pe an din cauza conflictelor militare.

Europa sub teroare… financiară. Criza datoriilor statelor europene ameninţă sistemele financiare din întreaga lume şi este cap de afiş în orice discuţie despre viitorul continentului şi al planetei. Interese uriaşe se învârt în jurul băncilor, al creditorilor şi debitorilor, iar oficialităţile europene vorbesc despre „un război în Europa” dacă zona euro face implozie (avertisment al ministrului de Finanţe polonez Jacek Rostowski, în Parlamentul European). Un important consultant financiar al lui Barak Obama, Aulstan Golsbee, merge şi mai departe, considerând că situaţia financiară din Europa ne poate împinge într-o nouă conflagraţie mondială.

Componenta mediatică. Globalizarea mijloacelor de comunicare în masă şi transformarea informaţiei în armă ţine lumea într-un permanent război mediatic. În era modernă, războaiele nu se mai poartă și câștigă doar pe frontul clasic de luptă, ci şi pe planul informațional. Se dezvoltă strategii de manipulare informațională atât la nivel planetar, cât și la nivel local sau chiar individual. Aceste situații nu sunt doar posibile, ci prezente în realitate. Un exemplu elocvent pentru forţa armei care a devenit tehnologia informaţiei este mesajul americanilor care au protestat pe Wall Street („Suntem conştienţi de corupţie, de minciuni, de războaie, de sistemele nedrepte care încurajează comportamentele egoiste şi anti-sociale, de violări ale drepturilor omului, de distrugerea acestei planete şi a locuitorilor săi”) şi care, postat pe o reţea informaţională, a făcut înconjurul lumii, chemând la o mişcare planetară. Mai mult, toată lumea ştie că la începutul acestui an, „revoluţia Facebook”, pornită de o mână de oameni, a schimbat faţa lumii arabe; în spatele milioanelor de demonstranţi ieşiţi pe străzile din Cairo, Tunis sau Alger s-a aflat un grup de tineri, care au aprins scânteia revoltelor cu ajutorul Internetului.

Pe de altă parte, la nivel de state, nu este cunoscut oficial cine foloseşte şi împotriva cui războiul informaţional şi uzul militar al acestui tip de conflict. Mulţi s-au întrebat dacă războiul informaţional a fost folosit în războiul din Golful Persic şi dacă C.I.A. s-a infiltrat într-o reţea fără fir a armatei irakiene, dar aceste afirmaţii nu au putut fi demonstrate. Se declară că operaţiunea „Furtună în Deşert” a fost o operaţiune militară în care arme inteligente au fost folosite pentru a distruge Cartierul General inamic…

Spectrul foametei mondiale. Foametea generează, la rândul ei, reacţii violente şi instabilitate în ţările sărace. Creşterea preţurilor la cereale, modificările climatice şi cursa pentru biocombustibili au adus criza alimentară mondială la cota de urgenţă. Orezul şi porumbul au devenit produse de lux pentru mulţi oameni, care, din cauza înfometării, încep să stârnească mişcări sociale, notează publicaţia „Der Spiegel“. Criza alimentară chinuie sute de milioane de săraci din Africa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu. „Banca Mondială a estimat că dublarea preţurilor la alimente din ultimii trei ani ar putea arunca 100 de milioane de oameni din ţările subdezvoltate într-o sărăcie şi mai mare“, avertizează secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. La rândul său, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a atras atenţia că explozia preţurilor la alimente ameninţă să conducă la instabilitate în cel puţin 33 de ţări. Cu ocazia Forumului de la Davos, de la începutul acestui an, preşedintele francez Nicolas Sarkozy arăta, referindu-se la criza alimentelor, că „viitorul război sau conflict economic ar putea izbucni din cauza penuriei de resurse”. Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) arată că indicele FAO la produsele agricole crescuse în luna decembrie 2010 la un nivel record, depăşindu-l pe cel din 2007-2008, când s-a înregistrat ultima criză alimentară mondială. Este cunoscut faptul că în perioadele de criză alimentară au loc revolte în zeci de ţări. Culmea ironiei, remarcă Joel Cohen, profesor la Columbia University, lumea civilizată preferă să-şi hrănească animalele şi maşinile decât pe semenii săraci. Din toată producţia de cereale a omenirii, mai puţin de jumătate se transformă în mâncare pentru oameni. Aproximativ o treime se duce pentru hrana animalelor pe care le consumăm, iar o altă parte devine biocombustibil. Producţia actuală de grâne este suficientă pentru o populaţie de 11 miliarde de oameni, şi totuşi un miliard din cei aproape şapte miliarde de pământeni flămânzesc… Iată tot atâtea aspecte ale instabilităţii mondiale, sinonime cu acte de agresiune anti-umană.

Duşmanul mondial: terorismul. De 10 ani, SUA şi aliaţii lor au declanşat războiul global împotriva terorismului, ca răspuns la atacurile asupra World Trade Center din New York.  Aşa-numitul „War on Terror”, pe care Pentagonul îl pune pe acelaşi plan cu „războiul convenţional” dintre state, a inclus  Operaţiunea „Active Endeavour”, începută la 4 octombrie 2001 şi care continuă şi astăzi, iar Operaţiunea „Enduring Freedom”, derulată în Afganistan (din 2001), în Filipine (din 2002), în Cornul Africii – Somalia, în Trans Sahara (din 2007), în Kîrgîzstan (2001-2004), arată că întreaga lume este prinsă în această reţea a luptei cu nevăzutul inamic terorist. La rândul său, războiul din Irak este considerat de americani şi de o parte dintre analiştii  militari ca parte integrantă din „Războiul împotriva terorismului”, care, dacă luăm în considerare declaraţii ale preşedintelui american Barak Obama şi fostului premier britanic Tony Blair, se află „la început”. Date fiind măsurile excepţionale de securitate care au fost luate de-a lungul acestei perioade, dar şi alianţele create la nivel de state, date fiind implicaţiile, numărul victimelor şi cheltuielile uriaşe (de exemplu, doar crearea unui sistem european de supraveghere a finanţării terorismului ar costa Uniunea Europeană între 33 şi 43 de milioane de euro, estimează Comisia Europeană), se poate spune că războiul împotriva terorismului este prezent zi de zi, în viaţa fiecărui locuitor al planetei. 

Falimentul eco al Terrei. Un raport al asociaţiei „Global Footprint Network” arată că până în 2030 vom avea nevoie de cel puţin încă o planetă Pământ pentru a ne satisface nevoia de consum. Ce s-ar întâmpla dacă toţi cei şapte miliarde de locuitori ai Terrei ar adopta peste noapte nivelul de trai occidental? Agenţia „Global Footprint Network” estimează că ar fi nevoie de cinci planete ca Terra pentru a le asigura consumul.

Agenţia SUA pentru Informaţii în Domeniul Energiei arată că până în 2035, consumul de energie va creşte cu 53%. Penuria de apă potabilă este, la rândul ei, o problemă majoră. Ca şi în cazul clorlalte resurse, occidentul este campion la risipă. Spre exemplu, în Marea Britanie, oamenii şi firmele consumă apă în neştire şi se arată cu degetul unii pe alţii. „Thames Water”, cel mai mare distribuitor de apă din această ţară, pierde în reţea, zilnic, aproape 670 de milioane de litri de apă, adică 32% din totalul de apă distribuit, cam cât consumă 1,2 milioane de locuitori ai Yemenului. De notat că Yemen este una dintre ţările arabe peste care se abat în valuri revoltele sociale.

Lupta pentru „aurul negru”. În directă legătură cu războiul împotriva terorismului poate fi pus războiul energetic, o pondere deosebită având-o lupta pentru „aurul negru”. Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 a avut efecte seismice asupra geopoliticilor energetice, mai ales asupra celor ale petrolului, care domină geopolitica de peste 60 de ani. Într-o lume în care „aurul negru” asigură 40% din energia lumii şi peste 90% din combustibilul mijloacelor de transport, geopolitica nu poate ignora premisa că economiile industrializate pot oricând intra în „foame de energie”, ceea ce ar declanşa competiţii cu un ridicat potenţial conflictual pentru rezervele existente. În noile condiţii, Orientul Apropiat a devenit brusc o zonă mai puţin sigură, au dobândit rapid importanţă strategică şi alte zone – cum ar fi cea caspică –  s-au declanşat alte competiţii, interesele naţionale au început să capete altă greutate în raport cu cele ale alianţelor etc. Cercetătorii afirmă că trăim în deceniul producţiilor maxime de petrol, după care urmează declinul. În aceste condiţii, geopolitica petrolului domină preocupările guvernelor lumii şi se manifestă într-o multitudine de forme, începând de la cooperare multilaterală, până la forme dominate de componenta militară, ameninţări şi demonstraţii de forţă, prezenţă militară şi chiar violenţă armată. Este suficient să ne gândim la contextul în care a apărut coaliţia militară împotriva Irakului, pe care mulţi analişti o leagă direct de geostrategia petrolului.

*

Războiul este definit ca un conflict armat între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice și politice. Alături de componenta sa denumită „război civil”, care implică tot luptă armată între două sau mai multe grupări politice de orientări diferite, dar din interiorul unui stat, se constituie, potrivit unui recent studiu al Crucii Roşii Internaţionale, în cea mai importantă cauză de îngrijorare şi de teamă la nivel mondial.

Roxana Istudor

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult