5
November , 2017
Sunday
Admis în corul „Radio France” [caption id="attachment_6074" align="alignleft" width="300"] Nicolae Hațegan[/caption] Nicolae Haţegan, student în anul IV ...
Au trecut 10 ani din momentul aderării României la Uniunea Europeană. Şi drept să fim ...
- ne declară E.S. domnul Nguyen Quang Chien, Ambasador al Republicii Socialiste Vietnam în România, la încheierea ...
Avem satisfacţia şi bucuria, deopotrivă, de a ne afla reuniţi în acest perimetru publicistic, oameni ...
Două veşti importante ne parveneau la finele anului trecut din Chişinău pentru anul 2013: (1) ...
- ne declară E.S domnul Sami Shiba, Ambasadorul Republicii Albania la Bucureşti -Am dori să ...
Editorial Anul 2014 a debutat cu o revenire la reglementările iniţiale ale Uniunii Europene privitoare la ...
După ani întregi de prosperitate, românii din Spania îşi pierd locurile de muncă unul după ...
Acum, la sfârşit de an, ne-am blocat interesul asupra unor întâmplări cotidiene aparent fără contur, ...
Discursul simpaticului domn Teodor Paleologu, plin de glumițe, voioșii și ziceri cu tâlc, de la ...

Articole din categoria ‘Continuitate şi consecvenţă’

Contribuţia Armatei Române

Reporter: editura June - 15 - 2014 Comments Off on Contribuţia Armatei Române

Continuitate şi consecvenţă

Forţele americane au găsit în România aliaţi de nădejde. România a fost un partener serios şi ferm din prima zi. Naţiunile din NATO nu sunt singure. Vreau să mulţumesc colegilor din România că sunt alături de noi” (Joe Biden, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii)

10 ani alături de NATO

Militari la Deveselu

Militari la Deveselu

România a împlinit 10 ani de când a devenit stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, după o primă tentativă nereuşită, în 1997. Depunerea instrumentului de ratificare la Washington, la 29 martie 2004, a adus României garanţia că va fi apărată de aliaţii din cadrul NATO în cazul unui conflict militar, dar şi angajamentul ţării noastre de a lupta în cadrul misiunilor NATO pentru apărarea altor state. Anul 2004 a marcat integrarea în NATO a şapte state: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Aderarea la NATO înseamnă asigurarea celor mai puternice garanţii de securitate din istoria contemporană a României şi faptul că România este parte a celei mai puternice organizaţii politico-militare din istoria contemporană. Ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, România participă, din anul 2004, la misiuni şi operaţiuni NATO, contribuind astfel la promovarea, consolidarea şi menţinerea păcii şi stabilităţii regionale şi globale. În 10 ani de NATO, 40.000 de militari români au luat parte la misiunile NATO în diverse teatre de operaţiuni. Aniversarea primului deceniu ca membru NATO a găsit România la graniţa conflictului ruso-ucrainean, ce ameninţă stabilitatea şi securitatea regiunii, dar şi în postura de a găzdui, la baza de la Deveselu, interceptori anti-rachetă, element important al arhitecturii sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO în Europa.

Activitatea desfăşurată de Armată română este apreciată în cele mai înalte foruri ale NATO. Preţul acestor participări se măsoară nu doar în resursele materiale alocate, cât mai ales în sacrificiile militarilor români: 26 de eroi căzuţi la datorie sub drapelul patriei şi peste 140 de eroi răniţi şi invalizi, potrivit ministrului Apărării. Iar costurile misiunilor internaţionale ale Armatei române în aceşti ani sunt estimate în jurul unui miliard de euro, în condiţiile în care bugetul Ministerului Apărării Naţionale a fost mai mereu condiţionat de economie. Anul acesta, MApN primeşte 1,42% din PIB, faţă de 2%, cât ar fi fost necesar conform standardelor NATO.

Exerciţii militare comune româno-americane

Exerciţii militare comune româno-americane

Cronicile militare consemnează faptul că prima şi cea mai importantă misiune la care a participat România ca membru NATO este cea din Afganistan. România a trimis până acum în Afganistan peste 24.000 de militari. Alţi aproape 10.000 de militari români au fost mobilizaţi între anii 2003 şi 2009 pentru menţinerea păcii în Irak, iar pentru misiunile din Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo – câteva sute. Trupele româneşti sunt încă prezente în Afganistan şi în Kosovo. România are peste 1.300 de militari pe aceste fronturi, cei mai mulţi dintre ei în Afganistan. Se apreciază şi faptul că militari americani şi ai altor ţări NATO se antrenează în poligoanele puse la dispoziţie de România, cum ar fi Baza de la Mihail Kogălniceanu, care serveşte drept punct de trecere pentru militarii americani care se retrag din Afganistan.

Cât priveşte Baza de la Deveselu, aceasta va găzdui interceptori anti-rachetă, o componentă a scutului american care include facilităţi în Turcia, Polonia sau Marea Mediterană. Baza din judeţul Olt va deveni operaţională, potrivit calendarului agreat, în 2015. România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, în cadrul scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Statele Unite au alocat, în bugetul pe 2014, 80 de milioane de dolari pentru construcţiile militare de la baza Deveselu. Potrivit ministrului Apărării, Mircea Duşa, statul român are misiunea de a realiza lucrări de amenajare, iar partenerii americani de dotare a bazei, care trebuie să fie operaţională de anul viitor. De asemeni, se cunoaşte că România a dat Alianţei Nord-Atlantice şi un adjunct al secretarului general, în persoana diplomatului Sorin Ducaru, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, s-a născut în România.

Un moment important l-a reprezentat Summit-ul NATO de la Bucureşti, în perioada 2-4 aprilie 2008. Reuniunea la nivel înalt a NATO a dezbătut teme semnificative, precum extinderea Alianţei, relaţiile sale cu Federaţia Rusă şi misiunea din Afganistan. S-au aflat la Bucureşti pentru a lua parte la lucrările Consiliului Nord-Atlantic 3.000 de oficiali din 49 de ţări. Printre aceştia s-au numărat preşedintele american George W. Bush, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, premierul britanic Gordon Brown, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Duaro Barroso, preşedintele rus Vladimir Putin, liderul ucrainean Viktor Iuşcenko, premierul italian Romano Prodi, premierul spaniol Jose Rodriguez Zapatero, secretarul general al ONU, Ban-Ki moon.

Participare la misiuni în anul 2014

Exerciţii militare comune româno-americane

Exerciţii militare comune româno-americane

România îşi continuă şi în acest an participarea la operaţiuni de apărare colectivă şi promovare a stabilităţii regionale şi globale, respectându-şi obligaţiile de stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice.

Planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit în misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului român în anul 2014, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) prevede că Armata României realizează două misiuni esenţiale: apărarea României şi, respectiv, apărarea aliaţilor săi prin participarea la operaţii de apărare colectivă şi promovarea stabilităţii regionale şi globale. Efortul principal îl constituie, în continuare susţinerea operaţiei „Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate” (ISAF) din Afganistan şi menţinerea angajării în teatrul de operaţiuni din Balcani.

În anul 2014, Armata României dislocă la misiuni şi operaţiuni din afara teritoriului statului român un număr de 1.311 militari. Comparativ cu anul 2013, numărul acestor forţe este diminuat cu 725 de militari. În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele care vor participa în anul 2014 la misiuni sub egidele NATO, Uniunii Europene, OSCE şi ONU vor fi de 791 de militari şi poliţişti. Faţă de anul 2013, numărul acestora este mai mare cu 301 persoane.

Contribuţia Armatei Române

Misiunea Crucişătorului USS Monterey , este de a intări cooperarea şi interoperabilitatea cu ţările partenere SUA din zona Mării Negre. 

Misiunea Crucişătorului USS Monterey , este de a intări cooperarea şi interoperabilitatea cu ţările partenere SUA din zona Mării Negre.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie, format din 405 militari provenind din Batalionul 26 infanterie „Neagoe Basarab”, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). Aceasta a reprezentat prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) reprezintă prioritatea operaţională cea mai importantă a NATO şi, în acelaşi timp, este cea mai amplă operaţiune aliată din istoria Alianţei Nord-Atlantice. A fost lansată în 2001, prin rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 1386, după îndepărtarea de la putere a regimului taliban. Iniţial a reprezentat o forţă multinaţională sub egidă ONU, limitată la asigurarea securităţii capitalei Kabul şi a împrejurimilor sale. După preluarea de către NATO a operaţiei ISAF, în 2003, România şi-a sporit gradual contribuţia la efortul Alianţei, în paralel cu continuarea participării la operaţia „Enduring Freedom”, condusă de SUA

logo_10_ani_natoŢara noastră este unul dintre contributorii importanţi la ISAF. Participarea României la ISAF este fundamentată prin Hotărârea nr. 38, din 21 decembrie 2001, a Parlamentului României, care acordă Guvernului împuternicirea de a stabili forţele, mijloacele, finanţarea şi condiţiile în care se va asigura această participare.

În prezent, militari români contribuie la realizarea obiectivelor NATO în Afganistan, de sprijinire a extinderii şi exercitării autorităţii guvernului afgan pe tot teritoriul ţării şi de furnizare a climatului de securitate necesar pentru activităţile de stabilizare şi reconstrucţie. De asemeni, ţara noastră contribuie la instruirea armatei afgane, în vederea conferirii afganilor abilitatea de a-şi apăra singuri propria ţară, în scopul creării unei stabilităţi durabile în Afganistan. Procesul de tranziţie, care vizează preluarea în întregime de către autorităţile de la Kabul a responsabilităţilor pentru asigurarea securităţii ţării, se desfăşoară gradual, până la sfârşitul anului 2014, când misiunea ISAF se va încheia, potrivit deciziilor luate la Summit-ul de la Chicago.

În cei peste 10 ani de prezenţă a unor trupe româneşti în teatrele de operaţiuni şi-au pierdut viaţa 26 de militari, alţi peste 140 fiind răniţi.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult