6
November , 2017
Monday
Imigranţi performanţi Un document official care prezintă în mod clar calitatea profesională a imigranţilor români din ...
La doar câteva zile după ce Luminița Huțupan-Dinu fost aleasă cel mai valoros portar din ...
declară d-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri Doamnă ministru, aţi făcut, la nivel ...
Când Traian Băsescu era ales preşedintele României, la finalul anului 2004. vremurile erau ceva mai ...
În 2012 se împlinesc 200 de ani de când teritoriul dintre Prut şi Nistru ...
Destinul politic al României a fost marcat dramatic de un interval de exact cinci ani ...
Datele conflictuale ale prezentului, similare purtării unui război continuu pentru supravieţuirea omenirii, sunt conectate la ...
  La 1 Decembrie 2016 se împlinesc 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei ...
  Respectabila doamnă Merkel a străbătut un an plin de istorice fapte, apreciate mai cu seamă ...
Voi începe editorialul cu o veche istorioară, urât mirositoare. Prin `45, la Bucureşti era animat ...

Articole din categoria ‘Deceniul incluziunii romilor’

Strategii mari, reuşite mici

Reporter: editura April - 15 - 2015 Comments Off on Strategii mari, reuşite mici

Prima iniţiativă majoră care a reunit numeroase organizaţii naţionale şi europene pentru rezolvarea problemelor unei etnii, „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”, se apropie de final. Cu ce rezultate?

Participanţi la Olimpiada de Limbă Romă, cu concursul „NIRO Investment Group” (Târgovişte - Dâmboviţa)

Participanţi la Olimpiada de Limbă Romă, cu concursul „NIRO Investment Group” (Târgovişte – Dâmboviţa)

Odată cu extinderea Uniunii Europene cu România şi Bulgaria, în 2007, minoritatea romă devenea cea mai însemnată (şi din păcate cea mai săracă) minoritate etnică trans-naţională din Europa: 12-14 milioane de oameni, reprezentând circa 2% din populaţia lărgită a Uniunii Europene.

Se cunoaşte faptul că romii au suferit mereu din cauza problemelor sociale şi economice în aproape toate statele europene. La o privire succintă, cele mai importante (dar nu singurele) dificultăţi cu care se confruntă minoritatea sunt starea de sănătate precară, nivelul educaţional scăzut, condiţiile locative deficitare, ratele scăzute ale ocupării profesionale şi, ca o consecinţă, lipsa veniturilor, toate acestea fiind combinate cu multiple forme de discriminare care generează marginalizarea şi excluderea socială. Un singur exemplu: în anul 2000, statisticile Băncii Mondiale arătau că 40% din romii din Ungaria erau constrânşi să subziste cu mai puţin de 0,3 dolari americani pe zi!

Manifestaţie anti-segregare a romilor din Ungaria

Manifestaţie anti-segregare a romilor din Ungaria

De la aceste realităţi pornea mega-iniţiativa intitulată „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”. Ambiţiile erau mari: efortul urma să ridice nivelul public de conştientizare asupra situaţiei romilor şi să coordoneze acţiunile guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, în parteneriat cu societatea civilă romă. Era, de asemeni, o încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei romilor din statele Europei Centrale şi de Est şi de a combate comportamentele segragaţioniste şi discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori publici (guverne naţionale şi instituţii financiare), privaţi (organizaţii ne-guvernamentale internaţionale şi ong-uri), reprezentanţi ai romilor. Iar la nivel concret, finanţarea urma să presupună realocarea resurselor existente ale bugetelor naţionale şi alinierea acestor planuri bugetare cu finanţarea internaţională, inclusiv din partea UE.

Proiecte pentru elevii romi din Serbia

Proiecte pentru elevii romi din Serbia

Aşa se face că guvernele din Croaţia, Cehia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Slovacia Ungaria, Bulgaria şi România şi-au anunţat intenţia de a adopta proiectul Deceniului Incluziunii. Ce au reuşit să realizeze aceste state în aceşti ani? Croaţia a făcut paşi importanţi, punând accent pe educaţia minorităţii rome. „Tot mai mulţi copii romi îşi continuă studile după clasa a opta şi tot mai puţini părinţi se opun acestui lucru”, arată profesorul Branko Susic, din regiunea Medjemurje. Cehia a alocat o bună parte din cei 27 miliarde euro primiţi pentru dezvoltare în perioada 2007-2013 către sprijinirea familiilor de romi, prin acordarea de ajutoare financiare, construcţia de locuinţe şi dezvoltarea unei infrastructuri şcolare moderne. Şi romii din Macedonia, în număr de câteva zeci de mii, au fost beneficiari ai strategiilor Deceniului, prin combaterea eficientă a discriminării (romii figurează în Constituţia ţării cu drepturi egale cu ale albanezilor, turcilor, sârbilor şi bosniacilor). În plus, tot mai mulţi reprezentanţi tineri şi educaţi ai minorităţii se implică în palierul politic decizional. Un exemplu concret de acţiune urmată de rezultate vine din Serbia. La începutul anilor 2000, în condiţiile unei grave discriminări a romilor (61% dintre sârbi refuzau să accepte romi ca membri ai familiei), programele de incluziune au curs unul după altul (proiecte educaţionale, campanii publice masive etc), fiind urmate de o lege specială care interzice discriminarea romilor. Rezultatele s-au văzut în 2011, când s-a constatat că numărul celor care s-au declarat ca aparţinând etniei crescuse cu 40%! Iar în Muntenegru, programele pentru romi s-au concentrat pe rezolvarea unei mai vechi probleme a minorităţii: înregistrarea acestor cetăţeni şi obţinerea unor documente legale, care să le asigure asistenţă socială, servicii de sănătate şi educaţie. Pe de altă parte, Slovacia întâmpină încă multe dificultăţi în combaterea discriminării şi şcolarizarea copiilor romi. Totuşi, Deceniul Incluziunii a consemnat, la nivelul anului 2012 (când s-au făcut evaluări în mai multe state) câteva progrese în lupta contra şomajului din rândurile etniei şi în sprijinul acordat pentru construcţia de locuinţe sociale pentru romi. La rândul ei, Ungaria „luptă” şi ea pentru atingerea unor ţinte în procesul de incluziune a romilor. Fără prea mult succes, însă. „În 2011, doar un sfert dintre romii cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani aveau un loc de muncă, iar în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, condiţiile pentru etnia romă sunt mult mai proaste decât pentru ceilalţi cetăţeni ai Ungariei”, arată un Raport de monitorizare a realizărilor Deceniului de Incluziune, elaborat de societatea civilă. În plus, discriminarea este la ea acasă în ţara vecină, formaţiunea extremistă Jobbik provocându-i şi ameninţându-i constant pe romi, astfel că aceştia nu mai îndrăznesc să se declare ca aparţinând etniei (conform ultimelor recensăminte, în Ungaria trăiesc puţin peste 200.000 de romi, dar numărul real al reprezentanţilor acestei etnii este estimat între 700.000 şi 1.000.000 de persoane!). Nici strategiile Bulgariei nu par să dea roade. În ciuda unei legislaţii anti-discriminare avansate, cu prevederi ferme, numărul romilor bulgari care se declară discriminaţi a crescut an de an. În plus, peste jumătate dintre romi trăiesc în condiţii mizere, în aşa-numite „ghetouri” din oraşe, iar în ce priveşte şomajul, acelaşi studii derulate în 2012 arătau că doar o treime dintre romii bulgari erau angajaţi.

Case noi pentru romi în Muntenegru

Case noi pentru romi în Muntenegru

Şi România a elaborat strategii în cadrul Deceniului de Incluziune a Romilor. Ca în celelalte cazuri, există şi aici deopotrivă progrese şi paşi înapoi. Dat fiind faptul că romii din România sunt cel mai mare grup dintre ţările menţionate (pe baza datelor Consiliului Europei, se estimează un număr de 1.850.000 de romi), autorităţile române şi Comisia Europeană au convenit asupra unor principii pentru programarea şi implementarea proiectelor care au ca beneficiari romii. Au urmat valuri de proiecte – Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei 2012-2015, Programul Naţional de Reformă 2011-2013, legi specific ş.a. Chiar în prezent, la finalul Deceniului Incluziunii, România se află în plin proces de stabilire a altor direcţii de dezvoltare a incluziunii, pentru perioada 2014-2020. Ce s-a reuşit concret? Majoritatea studiilor demonstrează că problemele au cam rămas pe loc. Şcolile nu au strategii eficiente de prevenire a abandonului, analfabetismul afectează peste un sfert din adulţii romi, doar 53% dintre bărbaţii romi şi 23% dintre femeile rome realizează muncă plătită, aproape jumătate dintre angajaţi fiind necalificaţi. „Din punct de vedere al stării de sănătate, bolile asociate cu sărăcia şi speranţa scăzută de viaţă sunt mult mai răspândite în cazul romilor decât în cazul populaţiei majoritare, iar condiţiile locative ale romilor sunt mult mai proaste decât cele ale populaţiei majoritare (70% din gospodăriile romilor din mediul urban nu sunt racordate la apă, canalizare sau gaze, în comparaţie cu 20% sau chiar 10% în cazul celorlalţi cetăţeni)”, arată un studiu al Fundaţiei Soros. În faţa unor asemenea lipsuri majore, realizările sunt puţine şi disparate, constând mai ales în programe de acordare de burse pentru studenţi, de încurajare a păstrării tradiţiilor sau sprijin punctual pentru educaţia copiilor.

A reuşit Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015 să schimbe în bine viaţa romilor, aşa cum şi-a propus? Din datele de mai sus, rezultă că prea puţin. De cealaltă parte, cu atât mai notabile sunt cazurile când romii se dovedesc capabili nu doar să se integreze, ci şi să performeze, nu doar în ţările lor, ci şi în exterior – de la elevi olimpici la medici, profesori sau oameni de cultură – atunci când sunt sprijiniţi de iniţiative aplicate şi eficiente. Problema romilor se poate rezolva printr-o colaborare între autorităţile europene şi cele naţionale”, sintetizează europarlamentarul român Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult