9
November , 2017
Thursday
Evenimente comentate de reputaţi analişti Dintre personalitățile vieții internaționale din anii celui de-al Doilea Război Mondial, ...
● Revista „Balcanii şi Europa”, încă din momentul apariţiei sale, a fost o experienţă unică ...
Membră a Baroului din Valencia Andreea Rusu lucrează la un birou de avocatură spaniol. După nouă ...
În ziua în care naţionala feminină de handbal a României a urcat pe mult răvnitul ...
Prăbuşirea comunismului în Europa de Est ar fi trebuit să fie urmată de retrocedările averilor ...
Stimate domnule Florin Pogonaru, Avem bucuria de a vă aduce la cunoştinţă că redacţia revistei „Balcanii ...
ne declară dl. Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, în cadrul interviului special acordat revistei noastre. - Sunteţi ...
Destinul politic al României a fost marcat dramatic de un interval de exact cinci ani ...
Anul 2014 deschide porţile pentru emigranţii români şi bulgari, în toată Europa, inclusiv în Marea ...
O mare pierdere a culturii româneşti De-a lungul a 12 ani, doamna profesor universitar Zoe Petre, ...

Articole din categoria ‘Economic’

Repetenţi la atragerea fondurilor UE

Reporter: editura March - 13 - 2016 Comments Off on Repetenţi la atragerea fondurilor UE

Primul ministru Dacian Cioloș a declarat că România va pierde din fondurile europene alocate de Uniunea Europeană, pe exercițiul financiar 2007-2013, până la șapte miliarde de euro, iar gradul de absorbție se va situa la 60 -70 % pe fonduri structurale și la 90 % sau chiar peste acest procent pe agricultură și dezvoltare rurală. Rezultatul negativ nu aduce liniște, ci doar îngrijorare, deoarece fondurile europene au rolul de a reduce decalajul economic și social care ne desparte de Occidentul dezvoltat. Sunt bani pierduți pentru o țară ca a noastră, cu o infrastructură rutieră săracă din punct de vedere al numărului de kilometri de autostradă construiți, fără canalizări în foarte multe localități din județe sau care beneficiază de un sistem medical și de educație nedezvoltat la capitolul echipamente de specialitate și programe IT.

POSDRUReferindu-ne la alocarea Uniunii Europene către România, vom constata că blocul comunitar a contribuit cu circa 19 miliarde euro, bani destinați ridicării nivelului de civilizație a populației, inclusiv pentru mediul de afaceri, școlarizare sau pentru recalificarea șomerilor prin organizarea de cursuri profesionale în specializări diverse. Datele reieșite din contabilitatea Ministerului Fondurilor Europene relevă faptul că efortul autorităților românești depus pentru atragerea fondurilor structuale cu valori mari nu a fost suficient de susţinut, chiar neperformant, după părererea analiștilor. Din păcate, au fost cheltuiți puțin peste 11 miliarde euro, adică doar 60 % din suma alocată României, conform unui calcul făcut la termenul final de eligibilitate-decembrie 2015. E drept, nici în alte țări accesarea fondurilor UE nu este neapărat pe roze, ceea ce nu ar trebui să ne liniștească. Polonia este singura care iese în față, având investiții aproape echivalente, per total cu suma pusă la dispoziție. Polonezii au fost principalii beneficiari ai fondurilor structurale și de coeziune, cu o valoare de 67, 3 miliarde euro din totalul de 336 miliarde euro aprobate. Aceştia au știut să fructifice banii europeni destul de bine. Astfel, au construit 1.300 de kilometri de autostradă (600 km în trei ani)! Iar realizarea şoselei de mare viteză Varșovia -Berlin constituie un exemplu de urmat despre cum pot fi cheltuiți înțelept banii primiți. Este meritul Guvernului polonez, care a știut să investească cele 68 miliarde euro până la ultimul, în special în lucrări de infrastructură, adică exact în obiective care necesită forță de muncă și creează activități sociale după terminarea lucrărilor.

În Polonia, autostrăzi construite din fonduri UE

În Polonia, autostrăzi construite din fonduri UE

În cazul României, lucrurile au mers lent. De multe ori, din blocaj în blocaj, fapt ce a făcut ca peste șapte miliarde de euro să se întoarcă în visteria UE pentru că nu au fost utilizate în proiecte economice sau sociale. Practic, țara noastră a fost depășită la indicatorul absorbție și de Bulgaria. Paradoxal, o perioadă lungă, Guvernul nu a găsit finanţare pentru autostrada de 1,5 miliarde euro Comarnic – Braşov, iar astăzi POS Mediu (Programul Operațional Sectorial de Mediu), care are alocate fonduri prin program de la UE, pierde 1,66 miliarde euro, din totalul programat, de 4,4 miliarde euro! Același POS Mediu mai scapă 1,8 miliarde euro și ratează ocazia de a realiza complet sisteme de canalizare în aproape jumătate din județele țării. Lista poate continua cu fondurile pierdute în mod inexplicabil de către cei care coordonează programul pentru resursele umane, așa – numitul POSDRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), în valoare de 1,76 miliarde euro sau de POSCCE, programul pentru creșterea competitivității economice la companiile mari, în valoare de 900 milioane euro, bani pierduți. Și încă nu am relatat totul. Tranșa sumei de 1,4 miliarde de euro se întoarce la sursă de la Programul regional pentru comunicații și mici afaceri.

O nouă amânare pentru construcţia autostrăzii Comarnic- Braşov

O nouă amânare pentru construcţia autostrăzii Comarnic- Braşov

Dacă ne amintim bine, anul 2007 a fost anul aderării României la UE. Până la terminarea anului 2015, țara noastră a primit fonduri europene de 31,7 miliarde euro şi a contribuit la bugetul european cu 11,7 miliarde euro, rezultând un sold pozitiv de 19,4 miliarde euro. Nu este un rezultat rău, spun experții. A fost o provocare la care s-a răspuns, însă fără să se învețe din greșeli. Au fost diferite cauze, cum ar fi legislaţia greoaie, lipsa instituțiilor și a cofinațărilor de la guvern sau practici birocratice de natură să creeze abateri de la reguli și norme. Cei mai mulți bani erau destinați transporturilor, respectiv construcției de autostrăzi, căi ferate și drumuri de astfalt. Ce s-a construit se află sub nivelul așteptărilor. Administrația publică locală, pentru care existau fonduri pentru reducerea birocrației și cozile de la ghișee, continuă să funcționeze după vechile practici. Pentru că nu au fost făcute investiții și acești bani alocați s-au întors în seiful UE. Și totuși, este adevărat că există un salt cantitativ față de situația existentă în urmă cu 6 -7 ani, când nivelul cheltuielilor nu trecuse de 10 %. Însă dacă ne uităm în curtea vecinilor, constatăm că la ei lucrurile stau mai bine în ceea ce privește atragerea fondurilor de la Bruxelles. Ungaria se poate lăuda cu cheltuieli de 87 % din banii alocați, iar Bulgaria 77 %. Deci, se poate!

Spertăm că noua conducere a Ministerului Fondurilor Europene, instituție recent înființată de Guvernul condus de Dacian Cioloș, va ști să acorde o atenție sporită monitorizării mai eficiente a implementării programelor, dar și întăririi capacității de gestionare a autorităților de management și a organismelor intermediare. „Trebuie găsite soluții clare de sprijin al beneficiarilor fondurilor europene”, susține Corina Crețu, comisarul european pentru Politica Regională.

 

Eliade Bălan

 

 

Un proiect public de anvergură

Reporter: editura February - 6 - 2016 Comments Off on Un proiect public de anvergură

Comisia Europeană a aprobat suma de 320 milioane de euro pentru proiectul spitalelor regionale care urmează să fie construite la Iaşi, Cluj şi Craiova. Finanţarea face parte din Programul Operaţional Regional destinat investiţiilor în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate naţională, având în vedere că ţara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internaţională.

Institutul Targu Mures

Institutul Targu Mures

Spitalele româneşti sunt construite în proporţie de 70 la sută înainte de anul 1900. Multe dintre ele nu mai pot fi aduse la standardele instituţiilor similare din vest. Doar unităţi medicale precum Institutul Oncologic din Cluj şi Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş ar putea să corespundă unor norme UE. Prin urmare, este nevoie de instituţii noi, care să asigure asistenţă medicală de nivel european. „Vom continua aceste proiecte pe spitale regionale, care sunt construcţii greenfield, deci construcţii de la zero. Din câte am înţeles, există toate premisele ca aceste lucrări de investiţii să înceapă foarte curând şi avem alocate fonduri europene”, punctează premierul Dacian Cioloş. Prin comisarul european regional Corina Creţu, Ministerul Sănătăţii a primit asigurări de la CE în vederea îndeplinirii acestui obiectiv naţional, de o importanţă capitală pentru pacienţi. În prima etapă, experţi europeni în achiziţii publice urmează să acorde consultanţa tehnică în scopul urgentării lucrărilor aferente demarării construcţiei unităţilor medicale în trei regiuni ale ţării.

Institut Cluj

Institut Cluj

Despre construcţia spitalelor regionale se vorbeşte de aproape zece ani. Intrarea în familia Uniunii Europene şi aderarea la structurile euro-atlantice trebuiau urmate de rigori noi în sfera asigurării unei asistenţe medicale de calitate la nivel naţional, comparabilă cu actul medical evoluat din Occident. Spitalele de urgenţă deveneau o necesitate în sistemul medical de intervenţie pe care România era obligată să-l realizeze, beneficiind din plin de sprijin financiar european. Planul iniţial cuprindea construcţia a 28 de spitale de urgenţă, dotate cu tehnică şi aparatură medicală de înaltă performanţă. Proiectul a fost însă revizuit la puţin timp. Studiile făcute de specialişti au arătat că soluţia cea mai bună ar fi construcţia a doar opt spitale regionale şi 20 de spitale de urgenţă, toate la standarde UE.

doctoritaUn lucru este cert: la un moment dat, implementarea proiectelor privind construcţia celor opt spitale regionale a intrat în blocaj, principalul motiv fiind superficialitatea şi lipsa de responsabilitate prezente în actul decizional la nivel ministerial. Consecinţele asupra gestionării fondurilor acumulate de stat de pe urma aplicării taxei pe tutun au fost devastatoare. Presa a relatat atunci că peste două miliarde de euro s-au „topit”, licitaţiile organizate prin ordin ministerial au rămas în aer, termenul final de încheiere a proiectelor (anul 2012) fiind doar o poveste de care se vorbeşte şi astăzi. A existat un dezinteres major în rândul unor demnitari înalţi privind rata de absorbţie a fondurilor din Programul Operaţional Regional, unde alocarea pentru un proiect de secţie de spital regional este de ordinul zecilor de milioane de euro.

Pe scurt, a trebuit să treacă mai mult de cinci ani pentru ca acest program de investiţii, strategic, să fie resetat şi să reintre în atenţia autorităţilor. Este adevărat, la altă scară şi într-o nouă formulă. Actualul context politic şi economic este favorabil. Autorităţile guvernamentale par dispuse să redeschidă programul construcţiei de spitale regionale noi. Guvernul este încrezător în această generoasă asigurare dată de Comisia Europeană în privinţa alocării a 320 de milioane de euro pentru proiectul celor trei unităţi spitaliceşti de la Iaşi, Craiova şi Cluj. Însuşi ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, anunţă că repune pe agendă construcţia spitalelor regionale de urgenţă, cu precizarea că doreşte ca demararea lucrărilor la cele trei obiective să constituie una din priorităţile mandatului său. Forul european este pregătit să finanţeze obiectivele cuprinse în sistemul naţional de intervenţii, disponibilitate certificată de comisarul european Corina Creţu în discuţia avută cu ministrul Sănătăţii, la sfârşitul anului 2015.


Comisia Europeană investeşte în spitalele româneşti

De fapt, ce ar însemna ca România, beneficiind de ajutorul CE, să aibă, în doi-trei ani, primele spitale regionale la standarde europene? Ar da siguranţă şi încredere pacienţilor faţă de actul medical românesc. Apoi, ar opri în bună măsură exodul medicilor şi al personalului medical în alte ţări cu un sistem sanitar de urgenţă evoluat tehnic şi uman. Statistica arată că, în 10 ani, 14.000 de medici au plecat din ţară pentru a lucra în clinici din occident. Pentru pregătirea acestor cadre medicale, statul român a cheltuit 3,5 miliarde de euro. Prin urmare, eficienţa profesională ar fi pusă mai mult în valoare prin logistica medicală de ultimă generaţie, iar intervenţiile şi tratamentele aplicate de medici ar putea deveni virtute supremă în momentele de cumpănă a stării de sănătate prin care trec uneori oamenii.

 

Eliade Bălan

 

„Repetenţii” monedei euro

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on „Repetenţii” monedei euro

Mai este aderarea la euro, cu toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru acest demers, o prioritate pentru ţările care încă nu fac parte din acest grup? Iată întrebări pe care şi le pun mulţi europeni.

moneda unicaŢările UE care nu sunt membre ale zonei euro sunt foarte diferite şi prezintă multe contraste din perspectiva ţintei de a adopta moneda unică. Dar în aceste vremuri de criză, există un fir comun care le leagă: întrebările despre oportunitatea de a mai adera la eurozonă într-un viitor oarecare. Există state care se opun în mod deschis adoptării monedei unice – Marea Britanie, Danemarca şi Suedia – apoi cele care doresc să îndeplinească cerinţele pentru aderare – Lituania, Letonia şi Bulgaria. Mai sunt partizanii convinşi ai monedei euro, cum ar fi polonezii, care anunţă că vor să adopte moneda europeană „cât mai curând posibil”, precum şi ţări care, din cauza unei situaţii naţionale economice şi bugetare şubrezite de prelungirea recesiunii, nici nu pot lua în considerare această posibilitate – România, Ungaria. Aceasta din urmă, conştientă de limitele actuale ale economiei sale, care o împiedică să şi viseze la adoptarea euro, se ţine tare: Nu ne putem aştepta la o creştere rapidă din partea UE. Ungaria trebuie să-şi urmeze propria ei cale”, declară premierul Viktor Orbán. La polul opus, România prezintă un consens referitor la faptul că 2015 – ţintă anterioară – nu este o dată realistă, dar obiectivul rămâne printre priorităţi.

eurozonaCehia a simţit, poate, cel mai bine vântul schimbării de optică: odată cu încheierea mandatului fostului preşedinte Vaclav Klaus, care considera că moneda unică este o greşeală, a revenit în actualitate tema unui referendum privind aderarea la euro, estimându-se chiar că anul 2017 ar putea fi o dată posibilă a introducerii monedei unice, comentează cotidianul american The New York Times”. Interesant şi aici este că, potrivit sondajelor Eurobarometru, peste 80% dintre cehi sunt împotriva aderării la euro, nefiind dispuşi să salveze ţări lipsite de lichidităţi. De altfel, exiată acest tip de paradox legat de adoptarea monedei unice: în timp ce entuziasmul pentru euro este în scădere în majoritatea fostelor ţări din blocul comunist (54% dintre cetăţenii acestor state, printre care şi România, considerând că trecerea la euro va avea consecinţe negative pentru ţările lor), totuşi, ele îşi propun un asemenea tranzit.

Un pluton fruntaş

1

Intrarea Estoniei în eurozonă, efort al întregii naţiuni

Adoptarea monedei unice nu este un obiectiv simplu. Cere eforturi conjugate şi demersuri naţionale. În ciuda paradoxului menţionat, toate statele membre şi-au făcut un ţel major din accederea în eurozonă, iar unele dintre ele au transformat dezideratul în realitate. Letonia şi Lituania îşi pregătesc minuţios intrarea în clubul ţărilor cu monedă unică. Va fi această realizare una care să aducă satisfacţii sau pierderile ar putea fi, în final, mai mari decât avantajele? Pe 1 ianuarie 2014, Letonia va deveni a optsprezecea ţară care va fi trecut la euro, deşi societatea nu este prea dornică, arată publicaţia „IQ The Economist” (un sondaj de opinie comandat de către Banca Naţională a Letoniei relevă că doar 13% dintre locuitori doresc ca moneda euro să fie introdusă cât mai curând cu putinţă, iar 59% sunt puţin dispuşi să o adopte). Dar determinarea de a intra în eurozonă a fost mai mare decât orice alt efect al măsurilor draconice care au aşezat ţara pe acest făgaş: după ce a fost într-o situaţie identică cu cea a Greciei de astăzi, Letonia a implementat politici economică-financiare drastice, dirijate de către BCE şi FMI. Reducerile în salarii şi în unele prestaţii sociale au fost de ordinul zecilor de procente, guvernul a introdus noi taxe şi impozite, mărindu-le în acelaşi timp pe cele existente. Primul ministru Valdis Dombrovskis, principalul partizan al introducerii monedei euro, se bucură de o mare popularitate, chiar dacă cetăţenii au fost supuşi unei asemenea cure dure de austeritate. Are de partea sa argumentele suficient de puternice în favoarea trecerii la euro: majoritatea oamenilor de afaceri sunt favorabili monedei unice; euro va aduce economisirea costurilor de conversie şi va înlesni comerţul, va feri sectorul bancar leton de o eventuală nouă criză, prin accesul la fondurile Băncii Centrale Europene, va apropia ţara de Europa, îndepărtând-o în acelaşi timp de zona de influenţă a Rusiei, subiect sensibil, de altfel, în toate republicile baltice.

Apoi, din 2015, Lituania va deveni ultima dintre aceste state care va renunţa la propria monedă în favoarea euro (Estonia fiind deja în eurozonă din 2011). Pentru a introduce moneda euro pe teritoriul lor, lituanienii vor trebui să „ajusteze” indicii economici în conformitate cu anumite criterii, notează publicaţia pragheză „Respekt”. Ca întotdeauna în cazul proiectelor care antrenează o ţară întreagă, există şi sceptici care afirmă că Lituania se grăbeşte prea tare către acest proiect. Dar asta nu împiedică eforturile macro-economice şi fermitatea deciziei politice să îndrepte şi acest stat către o ţintă menită să-i accelereze progresul.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult