5
November , 2017
Sunday
E bună migraţia românilor sau nu? Verdictul pluteşte, încă, în incertitidine, dar sigur este că ...
Ca în multe alte state europene, în Germania, Belgia şi Olanda trăiesc şi lucrează români ...
[caption id="attachment_4601" align="alignleft" width="300"] Alexandru Averescu[/caption] Militar de carieră, legându-şi numele de marea epopee naţională a ...
„Vocaţia Acţiunii pentru Libertate şi Justiţie” Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” Ideea de a reuni toate ...
Suplimentul „Români peste hotare” al revistei „Balcanii şi Europa” încearcă să reunească sub cupola unor ...
Evoluţiile din Republica Moldova par să cunoască în ultimul timp o întorsătură neaşteptată. Într-o primă ...
Fără certificare minoritară Cu un secol în urmă, în 1914, în Bulgaria, în zona Vidin, erau ...
Demontarea unei gogoriţe [caption id="attachment_4411" align="alignleft" width="300"] Unde este „invazia”?...[/caption] Un mit populist. Cei care sunt de ...
Foştii preşedinţi de state, în marea majoritate a cazurilor, continuă să rămână conectaţi, într-un fel ...
Recunoaştere pentru valoarea, efortul şi profesionalismul unor importante personalităţi ale vieţii publice Unul dintre evenimentele de ...

Articole din categoria ‘Ecouri’

În Republica Moldova domneşte o stare de spirit incertă

Reporter: editura July - 24 - 2012 Comments Off on În Republica Moldova domneşte o stare de spirit incertă

Corespondenţă specială

Ecourile manifestărilor comemorative (după alţii, aniversare!), organizate în mai 2012 cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la raptul Basarabiei şi alipirea acesteia la imperiul ţarist, s-au stins parcă mai repede decât se anticipa. Din fericire, disputele şi controversele, inevitabile în astfel de momente, s-au manifestat preponderent în spaţiul universitar, academic (o amplă conferinţă internaţională s-a derulat, la Chişinău şi Iaşi, sub auspiciile Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi ale Academiei Române), cu implicarea directă şi în număr mare a specialiştilor, în timp ce politicienii au preferat să apară mai rar la rampă. Relativa discreţie privind organizarea manifestărilor şi exprimarea în spaţiul ştiinţific a opiniilor despre actul funest de acum două secole nu au putut să ascundă însă un element fundamental: divizarea în tabere opuse a abordărilor acelor evenimente şi a consecinţelor acestora. De o parte, am reţinut poziţia categorică a specialiştilor din Republica Moldova, România, Finlanda, republicile baltice sau Italia în taxarea raptului din 1812 ca un act contrar dreptului internaţional, circumscris unei politici expansioniste promovată de ţarism şi continuată de regimul sovietic. De cealaltă parte, o tabără extrem de vocală de istorici ruşi sau rusofoni care, nu s-au abătut nici-un moment de la teza istoriografiei ruse şi apoi sovietice privind rolul eliberator al Rusiei pentru popoarele aflate anterior sub stăpânire otomană.

Chestiunea identităţii moldovenilor, mereu actuală. Două acţiuni recente ale preşedintelui Nicolae Timofti au reţinut atenţia opiniei publice moldoveneşti: vizita efectuată de noul şef al statului moldovean la Bucureşti (3 mai 2012) şi participarea sa la şedinţa de încheiere a anului de studii de către cursanţii care învaţă limba română la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău (12 iunie), prima prezenţă oficială la acest nivel în cei 14 ani de la înfiinţarea instituţiei menţionate (1998). Pe timpul vizitei în România s-a vorbit pe larg despre Parteneriatul strategic, dar şi despre relaţiile de fraternitate dintre cele două state. La Casa Limbii Române, Nicolae Timofti a criticat dezbaterile sterile şi speculative legate de limba oficială, desfăşurate în ultimii 20 de ani, apreciind că s-a făcut totuşi prea puţin ca aceasta să fie însuşită şi respectată. Şeful statului moldovean s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea şi actualizarea legislaţiei cu privire la limba oficială, la timpul cuvenit.

Discuţiile de la Bucureşti şi opţiunile evidente ale noului preşedinte al Republicii Moldova în relaţiile cu România au provocat un şir de reacţii în lanţ în mass-media, dar şi în rândul unor politicieni din spaţiile ex-sovietice de la graniţa de est. Într-un amplu comentariu din 8 mai 2012, ziarul rusesc Pravda.Ru l-a acuzat pe Nicolae Timofti că nu şi-ar apăra suveranitatea Republicii Moldova şi chiar că ar fi negat existenţa „naţiunii moldoveneşti”. De fapt, comentatorul rus era îngrijorat de faptul că autorităţile române au decis majorarea de la 5 000 la 10 000 a numărului de burse pentru studenţii moldoveni în universităţile româneşti, precum şi de o donaţie de un milion de cărţi în limba română.

Într-o formă sau alta revine cu obstinaţie întrebarea, cu totul inutilă, privind chestiunea identitară: sunt moldovenii o naţiune separată sau sunt români? Politicienii moldoveni trebuie să se decidă – sunt moldoveni sau români, a declarat tranşant vicepremierul rus Dmitri Rogozin, desemnat de noul preşedinte Vladimir Putin ca reprezentant al său pentru regiunea transnistreană. Înaltul reprezentant rus nu s-a mulţumit doar cu această întrebare, nu s-a putut abţine şi a formulat şi o ameninţare: Dacă (moldovenii, n.n.) se consideră români, apoi graniţele vor fi altele! O ameninţare fără perdea, cu totul inacceptabilă, chiar dacă oficialul moscovit o încearcă, ulterior să-şi nuanţeze poziţia, într-un interviu acordat publicaţiei ruse Kommersant: în cazul în care pe teritoriul României va spori infrastructura militară, iar Republica Moldova se va cununa civil cu România, situaţia se va schimba şi va avea consecinţele sale. Mai diplomatic, dar nu mai puţin tranşant, Vladimir Putin, a cerut MAE rus, într-unul din primele decrete semnate în calitate de şef al statului, să continue eforturile pentru soluţionarea diferendului transnistrean, pe baza respectării suveranităţii, integrităţii şi asigurării statutului de neutralitate a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special pentru Transnistria. Deci, în continuare, aceeaşi placă…

Declaraţiile, condiţionările şi avertismentele emise periodic de la Moscova au reverberaţiile lor succesive în zona geopolitică a Nistrului. De pildă, fostul premier ucrainean Anatol Kinah, originar din Moldova, în prezent deputat în Rada Supremă de la Kiev şi conducător al grupului pentru relaţii interparlamentare cu Chişinăul, vorbea nu demult despre o aşa-zisă românizare artificială a Moldovei, care, în opinia sa, prezintă riscul unei destabilizări serioase a situaţiei din republică şi chiar al pierderii Transnistriei. Comentând favorabil declaraţiile lui Kinah, ziarul Moldova Suverană din 21 mai a.c., cândva o publicaţie care îşi onora titulatura dar transformată făţiş într-o foaie publicitară pentru comuniştii rusofoni din Republica Moldova, încerca să le explice moldovenilor de ce nu ar fi ei români şi sunt,de fapt, cetăţeni moldoveni de naţionalitate sovietică moldovenească. O monstruozitate conceptuală şi lingvistică, pe care -să recunoaştem-, nici sovieticii nu au utilizat-o, deoarece sovietismul nu genera şi naţionalitate, iar URSS s-a considerat întotdeauna un stat multinaţional.

Opţiunea proeuropeană, obstrucţionată de Transnistria, ca şi de divizarea internă. Fireşte, disputele mai sus amintite şi-au găsit ecoul lor şi la Tiraspol. Tânărul Evgheni Şevciuk, succesorul lui Igor Smirnov la conducerea administraţiei transnistrene, a cerut organelor din subordine să elaboreze un nou concept al politicii externe a enclavei separatiste care să consfinţească independenţa „Republicii Moldoveneşti Nistrene” şi integrarea sa în Uniunea Vamală Euro-Asiatică. În opinia sa, renaşterea Transnistriei nu este posibilă decât în cadrul structurilor euro-asiatice, iar o eventuală unificare economică între regiunea separatistă şi Republica Moldova ar putea fi avută în vedere doar în cadrul unor astfel de structuri şi pe baza unor forme noi de participare. Evident, că asemenea planuri sunt atât fanteziste cât şi iresponsabile în faţa istoriei.

Să mai notăm că, în paralel cu noile directive ce pun sub semnul întrebării dialogul moldo-transnistrean privind reintegrarea într-un stat comun, autorităţile separatiste desfăşoară o intensă campanie pentru racolarea cetăţenilor din cele câteva localităţi moldoveneşti din stânga Nistrului, aflate sub jurisdicţia Chişinăului, şi trecerea lor sub jurisdicţie transnistreană. Se foloseşte drept pretext acordarea drepturilor de pensie acestor locuitori doar în condiţiile în care solicită paşaport transnistrean cu scoaterea din evidenţa Republicii Moldova.

Dincolo de o serie de condiţionări şi presiuni externe, opţiunea proeuropeană a Republicii Moldova este afectată în mod evident şi de unele evoluţii în plan intern. Din păcate – îmi spunea cu amărăciune un vechi prieten de la Chişinău – lipsa de unitate a principalelor forţe politice aflate la conducerea statului, existenţa concomitentă a mai multor grupuri sau centre de putere şi interese induc o stare de confuzie, de incertitudine în rândul populaţiei, slăbesc forţa de reacţie şi coeziune din partea autorităţilor. Într-adevăr, chiar şi în cazul statelor mari, dar cu atât mai mult în cazul ţărilor mici, divizarea şi dihonia internă pot avea consecinţe grave. O idee afirmată cu mult înainte de un mare om politic şi lider militar, mareşalul Gustav Mannerheim, fost preşedinte al Finlandei în mai multe perioade critice ale existenţei sale: discordia dă lovituri mai puternice decât sabia inamicului…, disensiunile interne deschid calea agresiunilor externe. Sfatul său către tânăra generaţie: Un popor unit, chiar dacă este mic, este capabil să dea dovezile unei combativităţi de nebănuit şi prin aceasta să deturneze cele mai grele încercări pe care i le rezervă soarta. Un sfat înţelept, valabil şi pentru toţi românii, oriunde s-ar afla.

Ioan CPopa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult