28
June , 2018
Thursday
A fost o vreme când, la începuturile sale, ziarul „Scânteia tineretului” (1950-1960) era vizitat – ...
Un caz flagrant de discriminare Muncitorii români sunt plătiţi şi cu de trei ori mai puţin ...
Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, după 43 de ani de apartenenţă la ...
Dacă ar fi să analizăm politica externă a Turciei în ultimile decenii, am surprinde aspecte ...
Fără nici o îndoială, în rândul marilor bărbaţi de stat ai românilor, Voievodul Mihai Viteazul ...
Sfârşitul anului 2010 aducea o declaraţie a cancelarului german Angela Merkel care spunea că multiculturalismul ...
Născut la Craiova, în 1871, după studiile efectuate în străinătate şi un stagiu în diplomaţie ...
În prezent, americancele conduc bombardiere, norvegienele submarine, belgienele devin geniste, iar canadiencele activează în trupe ...
Lovitura de stat din Turcia, din luna iulie a.c., ne dă prilejul să trecem în ...
Mai este aderarea la euro, cu toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru acest demers, o ...
Cele mai numeroase minorităţi etnice din România sunt maghiarii şi romii. Din totalul populaţiei stabile ...
Într-o actualitate în care şi cele mai serioase lucruri capătă abordări umoristice, este aproape firesc ...
Citeam zilele trecute cartea lui Andrew Morton, cunoscut autor de biografii ale unor celebrităţi contemporane, ...
● Eugen Tomac (secretar de stat, Departamentul pentru românii de pretutindeni, din cadrul Guvernului ...

Articole din categoria ‘File de istorie’

Centenar România 100 – Participarea populaţiei evreieşti la războiul de reîntregire

Reporter: editura April - 20 - 2018 Comments Off on Centenar România 100 – Participarea populaţiei evreieşti la războiul de reîntregire

La început de an al Centenarului reîntregirii României moderne, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Aurel Vainer, a primit titlul de cetăţean de onoare al Bucureştiului, în prezenţa unor personalităţi de seamă ale vieţii publice ale ţării. În alocuţiunile rostite cu acest prilej, atât noul cetăţean de onoare al Capitalei, dr.Aurel Vainer, cât şi ceilalţi distinşi vorbitori au evocat şi un aspect mai puţin cunoscut al primului război mondial, şi anume, participarea la conflict a populaţiei de origine evreiască din România. Iar această rememorare nu a fost una singulară. În zilele următoare, laMuzeul Municipiului București a avut loc lansarea filmului documentar „Evrei eroi în Primul Război Mondial”, scenariul și regia Sorin Avram, producător executiv Mihai Vișinescu, iar apoi Muzeul Naţional al Literaturii Române a organizat, la rândul său, un simpozion literar pe tema «Scriitori evrei in primul război mondial».

Regele Ferdinand îl decorează pe Marcu Goldstein

Aniversarea centenară a marelui eveniment istoric al reîntregirii statului român modern prilejuieşte, pe lângă cinstirea memoriei celor ce au participat la acest măreţ eveniment, şi cunoaşterea, rememorarea şi omagierea unor episoade mai puţin ştiute sau evocate până nu demult, precum participarea tuturor locuitorilor de bună credinţă din ţinuturile istorice locuite de români, indiferent de etnie sau religie, la opera de interes comun a reîntregirii ţării.

Un lider de seamă al comunităţii evreilor din acea vreme, dr. Wilhelm Filderman, personalitate marcantă a vieţii politice interbelice şi care a luptat în primul război mondial, fiind decorat cu ordinele Coroana României şi Virtutea Militară, declara la 4 iunie 1926: „Recunoştinţa noastră cuprinde sutele de mii de eroi care au framântat cu sângele lor pământul marilor lupte şi care ne-au lăsat ca moştenire a jertfei lor o patrie mărită şi întregită. Datoria cetăţenească, ei, eroii marelui război, şi-au făcut-o pe deplin. Au făcut jertfa supremă. Şi-au dat viaţa. Au înscris cu sângele lor o pagină glorioasă în istoria ţării. Au înfăptuit dreptatea unei cauze mari. 

Wilhelm Filderman, decorat cu ordinele Coroana României şi Virtutea militară

Unitatea de neam şi ţară – statul naţional unitar român – a fost desăvârşită, de fapt, prin jertfa de sânge din anii primului război mondial. La pregătirea făuririi României Mari, un rol important l-au avut intelectualii români aflaţi dincolo de graniţele ţării: Octavian Goga, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, părintele Vasile Lucaciu, Constantin Mille, Traian Vuia şi, alături de ei, numeroşi intelectuali evrei, ca rabinul şi filosoful Moses Gaster, avocatul Rosenthal, ziariştii Emil Fagure si Albert Honigman. Nicolae Iorga, în volumul „Războiul nostru în note zilnice”, scrie: „Nu oricine ca eminentul nostru concetăţean şi confrate Emil Fagure are chemarea firească de a culege de pe buzele lordului Milner si ale lui Lloyd George asigurări pentru acea patrie pe care o iubeşte aşa de mult şi a servit-o totdeauna aşa de nobil”.

Dintre combatanţii evrei care s-au distins în armata româna în primul război mondial sunt de amintit, între mulţi alţii, colonelul Mauriciu Brociner, comandant al Cartierului regal, veteran în războaiele din 1877 şi 1913; maiorul Sami Rider, decorat cu Crucea Regina Maria şi David Asckenazi, ultimii doi decedaţi în timpul pogromului din Bucureşti, precum şi fruntaşul Ida Segal, care a luat parte la luptele din Carpaţi, Ardeal, Mărăşti, Mărăşeşti şi în Basarabia. Trebuie amintite şi nume ale medicilor evrei care au participat pe front cu curaj şi putere de sacrificiu: Avram Rosen, Andrei Brociner si alţii. Amintirea acestor eroi se perpetuează în conştiinţa generală exprimându-se şi prin monumentele ridicate în cinstea lor în cimitirele evreieşti din Piatra Neamţ, Brăila, Ploieşti, Panciu, Fălticeni.

Colonel Mauriciu Brociner, decorat cu Steaua României cu Spade, Virtutea Militară de aur, veterean al campaniei din 1913.

Aşa cum remarca într-un studiu documentat Teodor Wexler, în primul război mondial, la o populaţie de 230 000 de evrei, au participat în rândurile combatanţilor 23 000 de soldaţi şi ofiţeri. Câteva date statistice sunt concludente privind participarea la marea conflagraţie a poporului român a populaţiei evreieşti din România antebelică. Autorul menţionat remarca faptul că la o populaţie românească de 7 457 311, au fost mobilizaţi 745 731 de oameni. La 230 000 de evrei prezenţi la 15 august 1916 în România, au fost mobilizate 23 000 de persoane. Din numărul de 745 731 mobilizaţi din rândul populaţiei româneşti, conform datelor publicate în Monitorul Oficial, un număr de 37 853 şi-au jertfit viaţa în primul război, ceea ce reprezintă un procent de 5,07% din numărul mobilizaţilor. Din cei 23 000 de mobilizaţi evrei au făcut sacrificiul suprem 935, ceea ce reprezintă un procent de 4,06%. Conform datelor cuprinse într-un studiu, 23.000 de evrei au făcut parte din armata română în timpul primei conflagraţii mondiale, adică unul din zece evrei care locuia în Regatul României. 

Un studiu al profesorului de istorie Emanuel Bălan (liderul comunităţii evreilor din Târgu Neamţ) arată că înainte de prima conflagraţie mondială, aproape întreaga populaţie evreiască din Regatul României se afla în afara corpului cetăţenesc al statului român, dar această situaţie nu i-a împiedicat să participe la război în uniforma armatei române. 

«Participarea acestei minorităţi la război a respectat procentajul valabil pentru întreaga populaţie a României: 10 la sută din evrei au îmbrăcat atunci uniforma. Proporţiile se păstrează şi în cazul morţilor, răniţilor şi dispăruţilor. Iar în cazul medicilor care au pierit în război, proporţia evreilor este de 25 la sută».

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult