NUMARUL
195-196
Odată cu înscăunarea României în fruntea Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă limitată, pe drept ...
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen ...
În ultimii ani, turismul în zona balcanică a evoluat spectaculos. De la stațiunea Belek, din ...
- România reîntregită, stat unitar pe harta lumii La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinţei ...
O informație de presă ne lămurește despre adevărata stare de lucruri care domnește în rândul ...
- Putere, avere, ereditate - Numeroase state socotite a fi modele de democrație, și nu numai ...
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul ...
Considerate un tezaur al neamului, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice ...
Triunghiul planetar al momentului: America-China-Rusia  Relațiile dintre Rusia și Statele Unite, care au monopolizat decenii de-a ...
Cei cunoscuți sub numele de „whistleblowers” sunt acele persoane care lasă să se scurgă spre ...
Oligarhii ruși, îmbogățiți cu resursele patriei-mamă Deținătorii de averi însemnate din Rusia ultimelor decenii reprezintă un ...
Cândva am găsit o cărticică despre Teatrul „Cărăbuş” al celebrului actor Constantin Tănase, care „propune” ...

Articole din categoria ‘ÎN ECLUSIVITATE’

„Serbia apreciază susținerea continuă a integrării europene din partea României”

Reporter: editura December - 18 - 2018 Comments Off on „Serbia apreciază susținerea continuă a integrării europene din partea României”

ne declară E.S. dl. Branko Branković,
Ambasador al Republicii Serbia la București

– Cum apreciaţi stadiul actual al relaţiilor economice dintre ţările noastre?
– România, în calitate de cel mai mare stat vecin, este un partener comercial semnificativ al Republicii Serbia. Comerțul bilateral se derulează în conformitate cu Acordul referitor la comerț și relațiile comerciale dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte și Republica Serbia, de cealaltă parte.

E.S. dl. Branko Branković

– Care sunt, în opinia dvs., realizările, dar şi neîmplinirile în relaţiile economice dintre cele două ţări?
– Potrivit celor mai recente date obținute de la Biroul de Statistică al Republicii Serbia, în anul 2017, valoarea totală al comerțului cu România s-a ridicat la 1,3 miliarde de euro. În același an, exporturile noastre au atins cifra de 726 milioane de euro. Pe lista statelor în care ajung produsele de export ale Serbiei, România figurează pe locul al cincilea (4,8% din totalul exporturilor). Tot în 2017, importurile din România au totalizat 570 milioane de euro, România fiind pe locul al nouălea în totalul importurilor realizate de către Republica Serbia (2,9% din totalul importurilor). Anul trecut, s-a înregistrat un surplus în comerțul exterior cu România, în valoare de 156 milioane de euro, acoperirea importurilor prin exporturi fiind de 127%.

În conformitate cu datele Biroului de Statistică din Republica Serbia, în primele șase luni ale anului 2018, comerțul cu România s-a ridicat la 724,3 milioane de euro. Exporturile au înregistrat, în acest răstimp valoarea de 424,2 milioane de euro, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. România rămâne pe locul cinci în totalul exporturilor Serbiei, cu 5,3%. Importurile, în primele șase luni ale acestui an, au însumat 300 de milioane euro, înregistrând o creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. România este pe locul nouă în totalul importurilor Serbiei. Balanța comercială a atins 141,4%.

Vizită la biserica din Clejani

Principalele produse pe care Serbia le-a exportat în România în primele șase luni ale anului 2018 sunt: porumb (altul decât semințe); conductori de până în 80 V, seturi de conductori de aprindere (cu alte destinații decât pentru vehicule); grâu (cu altă destinație decât pentru însămânțare); bitum din ulei; metanol; rezistențe electrice de încălzire; combustibil pentru motoare cu reacție (kerosen).

Principalele produse care au fost importate de Serbia din România în primele șase luni ale anului 2018 sunt: conductori de până la 80 V; părți de instalații; combustibili; fire și cabluri; papetărie; conductori pentru aprindere, seturi pentru vehicule; componente tv; produse din rapiță; componente de mașini.

– Luând în considerare faptul că cele două ţări au legături strânse de colaborare, cum vedeţi viitorul raporturilor dintre ele?
– Serbia și România vor sărbători anul viitor 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. De atunci, cele două țări au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a îmbunătăți aceste raporturi.

Relațiile politice dintre Republica Serbia și România sunt foarte diversificate. Cele două state vecine, pe lângă prietenia lor istorică, nu au fost niciodată implicate în vreun conflict, una cu cealaltă, sau angrenate în vreun episod de ostilitate reciprocă. Acest fapt este relevat de numeroasele vizite oficiale la nivel înalt – șefi de stat, prim-miniștri, miniștri ai Afacerilor Externe și alți înalți reprezentanți ai celor două țări.

Participare la Conferinţa „Actul Final de la Helsinki – de 40 de ani fundamentul securității europene”

Relațiile bilaterale între statele noastre, ca țări vecine, au la bază trei elemente principale: sprijinul acordat de România procesului de integrare al Republicii Serbia în Uniunea Europeană, poziția României în chestiunea „Kosovo” și promovarea cooperării economice.
Serbia apreciază în mod deosebit susținerea continuă pe care o primește din partea României în procesul de integrare europeană.

Experiența României din propriul parcurs de integrare, pe drumul accederii în UE este una foarte extinsă. Pe această direcție, România oferă Serbiei sprijin deplin, prin vizite de studiu, ateliere de lucru, programe de pregătire etc.
Respectând principiile de bază ale legislației internaționale și ale Cartei ONU, România nu a recunoscut declararea unilaterală a independenței provinciei autonome Kosovo și Metohia. Referitor la acest aspect, România a susținut în mod substanțial dialogul dintre Belgrad și Priștina, de la Bruxelles.

Cooperarea politică și economică dintre cele 2 țări reprezintă două părți ale parteneriatului stabilit la nivel bilateral și multilateral. Acestea nu sunt doar complementare, ci se și bazează una pe cealaltă. În condițiile în care relațiile politice dintre România și Serbia sunt la cel mai înalt nivel, este și firesc să ne așteptăm la o continuă îmbunătățire a cooperării economice dintre cele două țări.

Împliniri și deziluzii

Reporter: editura December - 18 - 2018 Comments Off on Împliniri și deziluzii

Interviu cu E.S. domnul Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova

I.C. Popa: Domnule Președinte, Dvs. sunteți binecunoscut și stimat în România, mai ales din anii aceia fierbinți 1988-1991, când s-a desenat noul destin al Republicii Moldova. Între timp, v-ați învrednicit să vă scrieți Memoriile, apărute în șase volume sub titlul Labirintul Destinului, un adevărat document viu despre primii ani de existență și afirmare a Republicii Moldova după desprinderea din componența URSS și proclamarea sa ca republică independentă. Privind în urmă, cum vedeți năzuințele din acei ani și drumul parcurs până astăzi?

Mircea Snegur

M.S.: Libertatea în gândire şi acţiuni, căpătată datorită proclamării Independenţei şi desprinderii de imperiul sovietic, ne-a permis să purcedem la edificarea statului Republica Moldova. Astăzi ne mândrim că avem un stat democratic, bazat pe drept, cu economie liberă de piaţă, recunoscut de comunitatea mondială şi devenit membru plenipotenţiar practic al tuturor organizaţiilor internaţionale (politice, economico-financiare, culturale şi de securitate). Ţara noastră păşeşte ferm pe calea integrării europene, realizând pas cu pas Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Dovadă a succeselor pe această dimensiune este şi faptul că cetăţenii moldoveni călătoresc în Europa fără vize.

Din punctul meu de vedere, reuşitele înregistrate de Republica Moldova într-o perioadă relativ scurtă a existenţei sale sunt evidente, ele contribuind la propăşirea în continuare a societăţii. La capitolul „restanţe” (pe care le conştientizăm) se resimte, mai ales, mersul greoi al reformelor în unele ramuri ale economiei, fapt ce are impact negativ asupra aspectului social şi nivelului de trai al populaţiei. Sunt probleme care treptat se soluţionează, dar tempourile în domeniul dat urmează a fi accelerate. Există dovezi clare că actuala guvernare deja îşi canalizează eforturile în această direcţie.

I.C. Popa: A vorbi românește nu este o rușine. A spune: „Eu vorbesc românește!” este un fel de a te mândri că faci parte dintr-un popor mare…”. Într-o ședință a Parlamentului, Dumneavoastră ați declarat: „A vorbi românește nu e o crimă anticonstituțională.

Proclamarea independenței R. Moldova

M.S.: Pentru mine personal n-a existat niciodată problema identităţii vorbirii pe ambele maluri ale Prutului. Mai mult, de mic copil am însuşit scrisul în grafia latină a limbii române (profesoară fiindu-mi mama mea, o simplă ţărancă). În anii studenţiei, corespondenţa cu cei de acasă o făceam anume în această grafie (neafişând, bineînţeles, acest aspect).
Ulterior, peste ani (1989), am avut onoarea, dar şi responsabilitatea, de a contribui nemijlocit la încetăţenirea limbii noastre materne române (deşi, aflaţi încă în condiţiile totalitarismului sovietic, în legile respective s-a scris “moldovenească”) în viaţa de toate zilele a societăţii. Şi cum lucrul trebuia dus până la capăt, în anul 1995, în calitatea mea de Preşedinte al Republicii Moldova, după consultări aprofundate cu savanţii de profil (filologi de marcă), am înaintat Parlamentului un mesaj cu genericul „Limba Română este numele corect al limbii noastre”, insistând asupra modificării respective în Constituţie. Oponenţii din Legislativ (care alcătuiau majoritatea absolută) au respins acea iniţiativă, dar Limba Română a continuat să fie studiată în instituţiile de învăţământ, în conformitate cu cerinţele unui Decret prezidenţial.

Această situaţie se menţine până în prezent. Chiar dacă în textul Declaraţiei de Independenţă este stipulată sintagma „Limba Română” ceea ce, conform unei decizii a Curţii Constituţionale, prevalează asupra celei fixate în Constituţie, se continuă tergiversarea introducerii modificărilor.

Până la urmă, adevărul ştiinţific va triumfa. Rămân în continuare cu satisfacţia că generaţia în creştere studiază Limba Română. Dar şi fidel dezideratelor enunţate în conţinutul întrebării.

I.C. Popa: S-a vorbit și se vorbește încă, mai ales în acest an al Centenarului făuririi României Mari, despre faptul că începutul anilor 90 ar fi reprezentat o ocazie favorabilă reunificării. Ce ne puteți spune despre acea perioadă?

Pod de flori peste Prut

M.S.: La această temă mi-am expus punctul de vedere de nenumărate ori, inclusiv (pe larg) în cărţile de memorii „Labirintul Destinului”, la care faceţi trimitere şi dumneavoastră. Astăzi pot doar să reiterez că, la începutul anilor 90 ai secolului trecut, societatea din stânga Prutului nu era pregătită pentru realizarea idealului măreţ al reunificării. Din mai multe considerente. În primul rând, faptul că timp de aproape jumătate de secol ne-am aflat sub influenţa (presiunea chiar) unei ideologii sovietice totalitariste, care şi-a pus amprenta asupta conştiinţei oamenilor. În al doilea rând, în anii puterii sovietice s-a schimbat (mai mult forţat) structura populaţiei, astfel încât, la acea etapă, alogenii alcătuiau 35 la sută, ei împotrivindu-se mişcării de renaştere naţională şi, mai cu seamă, reunirii cu România. Clasa politică a tânărului stat Republica Moldova era conştientă de existenţa acestor factori, de aceea problema în cauză n-a fost înaintată în mod oficial pe ordinea de zi. Orice încercare în contextul dat ar fi compromis din start ideea reunificării.
Iată de ce am iniţiat realizarea măsurilor concrete de integrare culturală şi economică, pe multiple planuri, în condiţiile existenţei reale a două state româneşti. Integrare care, după mine, la începuturi s-a încununat de succes. În acea bază relaţiile moldo-române se dezvoltă şi în continuare, Republica Moldova bucurându-se de susţinerea ţării-soră România pe toate dimensiunile, îndeosebi pe cea a integrării europene.

I.C. Popa: Desigur, Republica Moldova de astăzi nu este în întregime aceeași cu Basarabia care s-a unit cu România în 1918. Cei care au decis dărâmarea României Mari, în 1940, au avut grijă să complice lucrurile, modificând vechile hotare moldovenești, acordând Ucrainei teritoriile din sudul și nordul provinciei, iar RSS Moldovenești alipindu-i o parte a regiunii transnistrene. Pe parcursul a aproape cinci decenii de ocupație sovietică s-a schimbat sensibil și echilibrul demografic. Totuși, este relevat istoric faptul că românii basarabeni au rămas majoritari, nu și-au pierdut limba și obiceiurile seculare.

M.S.: Ciopârţirea Basarabiei s-a produs ca rezultat al politicii staliniste de dispersare a autohtonilor, de rupere a lor de la origini. Pe de altă parte, cum am mai spus, în mod voit s-a organizat un proces facilitat de migraţie pe plaiul nostru a persoanelor de origine rusă şi a altor rusofoni pentru a „cimenta” pe acest teritoriu orânduirea comunistă sovietică. A urmat perioada de „altoire” băştinaşilor a mentalităţii străine, pentru a ni se schimba felul nostru de a fi.

Desigur, în asemenea condiţii, a fost foarte greu să ne păstrăm identitatea, tradiţiile, obiceiurile, credinţa. Dar, cei devotaţi datinei (majoritatea) au rezistat. Mai mult chiar, aceştia au continuat să-şi educe urmaşii în spiritul conştientizării apartenenţei unui neam valoros, cu o istorie milenară încărcată de demnitate şi verticalitate.
Anume, datorită acestor eforturi, autohtonii au fost pregătiţi pentru mişcarea de renaştere şi eliberare naţională, pe care au susţinut-o fără ezitare. Ne bucurăm că am reuşit să revenim deplin la tot ce-i al nostru, la ce ne este dat de Dumnezeu.