NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Articole din categoria ‘In memoriam’

Zoe Petre

Reporter: editura December - 18 - 2018 Comments Off on Zoe Petre

Mi-este greu să cred că o persoană atât de plină de viaţă, strălucind de inteligenţă şi umor ca Zoe Petre a intrat în rândul „oamenilor care au fost”. Mă reazem în speranţa că atunci când societatea românească, atât de divizată în împrejurările actuale, va fi pregătită să se reunească în jurul unor autentice repere intelectuale şi morale, Zoe Petre se va regăsi printre „oamenii care vor fi”, marcând acele borne ale drumului spre un viitor mai înalt şi mai bun, în care nu vom înceta să credem. 


Descendentă a unor ilustre familii de istorici şi matematicieni, Condurachi şi Moisil, cu rădăcini în Moldova şi Maramureş, Zoe Petre şi-a desfăşurat viaţa în mediul academic parcurgând toate treptele ierarhiei universitare în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, unde a fost pe rând preparator, asistent, lector, profesor, şef al Catedrei de Istorie Antică, decan şi până în ultimele zile profesor emerit şi director al Şcolii doctorale. Studiile şi cărţile publicate în România şi în străinătate, încă din anii ’80, i-au construit o solidă reputaţie internaţională ilustrată de poziţiile pe care a fost chemată să le onoreze ca profesor invitat al Universităţii Harvard, profesor asociat la „Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales”, Universitatea Sorbona şi Universitatea „Jules Verne” din Amiens, visiting researcher la Universitatea Columbia, din New York, şi cercetător asociat la Centrul „Louis Gernet d’études comparées sur les sociétés anciennes”.

În primele zile de după Revoluţia din decembrie 1989, când studenţii şi-au evaluat în cadru organizat profesorii, a fost aleasă prin votul Consiliului profesoral şi al Ligii Studenţilor şef de Catedră, decan al Facultăţii de Istorie şi apoi membru al Senatului Universităţii din Bucureşti. În Senatul Universităţii, devenit în acel timp una din principalele forţe care a contribuit la construirea opoziţiei democratice faţă de tentativele de continuare sub diferite forme ale regimului comunist, vocea profesoarei Zoe Petre s-a remarcat prin ideile inovatoare şi intransigenţă. Şi-a extins activitatea în spaţiul civic şi apoi politic, ca membru fondator al Solidarităţii Universitare şi al Alianţei Civice, membru fondator şi vicepreşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie şi coordonator al campaniilor prezidenţiale ale candidatului CDR în 1992 şi 1996. 

În edificarea posterităţii academice, politice şi umane a profesoarei Zoe Petre, de la mine se aşteaptă în primul rând o mărturie asupra perioadei 1996 – 2000 în care, conform fişei postului, a coordonat toate activităţile de politică internă şi externă ale Administraţiei Prezidenţiale. Zoe Petre a îndeplinit funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme de politică internă şi externă, coordonator al Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României. A fost inspiratoarea unor strălucite iniţiative de politică internaţională care au dus la întărirea poziţiei României în sud-estul Europei, pe plan european şi mondial şi promotoarea unor reforme pe plan intern care au contribuit la construcţia statului de drept. A avut un rol deosebit în pregătirea şi apoi consolidarea Parteneriatului strategic România – SUA, în cadrul căruia a servit ca preşedinte al Comisiei mixte însărcinate cu punerea în aplicare a prevederilor acestuia în plan politic, economic şi militar. 

După terminarea mandatului de consilier prezidenţial şi-a continuat activitatea în mediul academic prin publicarea unor cărţi şi studii de istorie veche şi istorie recentă, a continuat să fie activă în spaţiul civic, ca director al Institutului de Cooperare Regională şi Prevenire a Conflictelor, membru-fondator al Forumului Academic Român, membru în Board-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi publicistic, prin colaborarea la revistele „Secolul 20”, „România Literară”, „Contemporanul”, „22”, „Dilema”, „Dilema Veche”, „Historia”, „Magazin Istoric”, „Observator Cultural”. 

Puţini dintre oamenii pe care i-am cunoscut au întrupat mai bine ca Zoe Petre idealul servirii patriei mai presus de orice interese, personale sau de grup. Viaţa şi munca sa exemplară ne îndeamnă acum, la despărţirea de o personalitate care a marcat istoria democratizării României în ultimul sfert de veac, să ducem mai departe gândurile şi proiectele sale vizionare. Sper că memoria ei va rămâne în conştiinţa publică pentru a ne ajuta să fim mai înţelegători, mai buni, mai curajoşi, mai oneşti cu noi înşine şi cu ceilalţi.

Cu peste un secol în urmă, Nicolae Iorga afirma, într-un panegiric la moartea Regelui Marii Britanii, că „oamenii de stat trebuie judecaţi prin folosul pe care l-au adus statului în serviciul căruia au fost, prin consolidarea interioară şi prin ridicarea prestigiului dar, mai presus decât aceştia sunt cei care asigură şi după dânşii viitorul ţării lor”. Prin natura funcţiei, consilierul prezidenţial nu ia decizii dar este de datoria mea să reafirm un fapt de altfel binecunoscut: Zoe Petre a fost profund implicată în toate deciziile majore de politică internă şi externă într-o perioadă dramatică a României.

Cade în sarcina celor care vor scrie istoria recentă a României să analizeze aceste decizii şi impactul lor. Eu mă voi limita la evocarea finalului consideraţiilor marelui istoric asupra oamenilor de stat: „Aceştia se nasc nu din orice tovărăşie omenească ci numai din acelea pe care fără să le vadă nimeni, Dumnezeu le-a miruit cu sfântul şi rarul mir al divinităţii sale”. Darul cel mai de preţ primit de Zoe Petre la naştere şi cultivat într-o familie cu rădăcini profunde în pământul strămoşesc a fost simţul datoriei faţă de ţara sa. De aici izvora tăria de caracter a unei persoane care nu a cerut niciodată ceva pentru ea, funcţii, bani sau onoruri, care a trăit sub semnul respectului de sine şi a trudit pentru demnitatea neamului românesc. 

Datoria mea de recunoştinţă faţă de Zoe Petre se întinde de-a lungul a aproape trei decenii şi ea priveşte sprijinul pe care l-am primit ca rector al Universităţii din Bucureşti din partea decanului Facultăţii de Istorie, apoi cel din cadrul Solidarităţii Universitare, Alianţei Civice, Fundaţiei Române pentru Democraţie, Forumului Academic Român şi al tuturor celorlalte asociaţii civice în care Zoe Petre a fost membru fondator sau vicepreşedinte şi în cadrul cărora am luptat împreună pentru aceleaşi idealuri morale. În decembrie 2000, odată cu promulgarea Legii nr. 29 privind sistemul naţional de decoraţii al României, prin care s-au reinstituit ordinele din perioada regalităţii, în scopul reconstruirii elitei profesionale şi civice a societăţii româneşti, am avut onoarea să îi decernez Ordinul naţional „Serviciul Credincios” în cel mai înalt grad – Mare Cruce.

Am avut o şansă uriaşă să beneficiez de excepţionala ei erudiţie şi îmi este foarte greu să realizez că discuţiile noastre animate de o nesfârşită iubire pentru cultură s-au oprit atât de brusc şi neaşteptat. I-am recitit recent cărţile pe care le-a scris şi pe care mi le-a dăruit de-a lungul timpului. Cea care a scris despre Practica nemuririi la geţi după o lectură critică a izvoarelor greceşti a înţeles poate cel mai bine drama geţilor care, deşi iscusiţi meşteşugari şi buni luptători, fiind lipsiţi de o scriere proprie, au lăsat propria istorie la mâna autorilor greci şi romani. Cărţile sunt modul în care cei care au harul scrisului caută nemurirea. Lectura lor şi amintirile gravate în memoria noastră le-o pot dărui. Cel mai profund omagiu pe care îl putem aduce fiinţei minunate de care ne-am despărţit anul trecut e să-i citim cărţile şi să povestim celor care n-au cunoscut-o ceea ce a înfăptuit, de-a lungul vieţii sale, generoasa dăruire ca profesor, ca mamă şi ca prieten minunat pe care niciodată nu-l vom uita.

Emil Constantinescu
 

* Prof. univ. Zoe Petre a fost un prestigios colaborator al revistei „Balcanii ?i Europa” timp de aproape doua decenii

George G. Potra, istoric de prestigiu

Reporter: editura February - 6 - 2016 Comments Off on George G. Potra, istoric de prestigiu

Scriu aceste rânduri evocatoare cu o mare durere în suflet. A plecat dintre noi în călătoria fără de sfârşit un prieten bun al redacţiei „Balcanii şi Europa”, care adesea ne vizita redacţia purtând pe chip nelipsitul său zâmbet cald.

George G. Potra la Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, împreună cu Georgeta Filitti, Ştefan Andrei şi Ion Brad

George G. Potra la Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, împreună cu Georgeta Filitti, Ştefan Andrei şi Ion Brad

Colectivul redacţional al revistei „Balcanii şi Europa” consemnează cu tristeţe trecerea în nefiinţă a unei personalităţi importante e cercetării istorice româneşti: George G. Potra. Totodată, ne facem o datorie de onoare în a evoca marea contribuţie a istoricului, care şi-a dedicat întreaga viaţă adevărului şi documentelor de cunoaştere mai profundă a unor importante personalităţi istorice, şi îndeosebi ne referim la viaţa strălucită a omului politic Nicolae Titulescu.

Binecunoscut şi reputat istoric şi cercetător, ziarist şi autor al unui mare număr de lucrări ştiinţifice, George Potra a fost unul dintre reperele cercetării istorice româneşti. Activitatea sa prodigioasă în cadrul Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO, la Comisia Naţională pentru Publicarea Documentelor Diplomatice, a fost adesea apreciată.

Cu ocazia primirii Premiului „Vocaţia Cercetării Istorice”, în anul 2012, din partea revistei „Balcanii şi Europa”

Cu ocazia primirii Premiului „Vocaţia Cercetării Istorice”, în anul 2012, din partea revistei „Balcanii şi Europa”

Îşi amintea cu stăruinţă de punctul de cotitură al vieţii profesionale, datorită cooptării lui de către acad. Mircea Maliţa într-o echipă a Ministerului de Externe care a pregătit şi editat primul volum de documente diplomatice Titulescu, în anii ‘60. De atunci, cercetătorul ştiinţific de calibru George Potra s-a dedicat unei impresionante munci de restituire şi punere în valoare a personalităţii şi operei marelui diplomat român, pe care l-a considerat „un precursor al Europei unite de azi”: „Titulescu mi-a deschis ochii spre Europa visurilor noastre”, îşi mărturisea George Potra profesiunea de credinţă care a durat o viaţă. În paralel cu coordonarea Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu, sub egida „Fundaţiei Europene Titulescu”, în cadrul căreia a depus o muncă titanică, scriind adesea texte şi lucrări semnate de alţii, istoricul a publicat circa 50 de volume de mare importanţă pentru cercetarea românească: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, lucrări de istorie politico-diplomatică, volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri.

Activitatea sa susţinută în domeniul cercetării i-a adus o largă recunoaştere, concretizată într-un mare număr de distincţii, printre care Premiul „Ion Ghica” al Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric”, Diploma „Honoris Causa” oferită de „Lega culturale per l’unita dei romeni nel mondo”, Roma, Premiul „Nicolae Titulescu’” pentru Diplomaţie şi Politologie, din partea Academiei Române, acordat în 2015 pentru remarcabila lucrare „Titulescu — după 50 de ani din nou acasă. Pentru valoroasa sa contribuţie la patrimoniul studiilor istorice şi culturale, George Potra a fost, de asemeni, distins de revista „Balcanii şi Europa” cu Premiul „Vocaţia Cercetării Istorice”, în anul 2012.

Şi nu putem încheia aceste rânduri fără a aminti de competenţa şi dăruirea cu care a condus, în calitate de director executiv, din anul 2003, Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, de care nu cu mult timp în urmă s-a despărţit cu regrete în suflet şi cu suferinţa de a fi fost îndepărtat într-un mod „diplomatic”, nemeritat.

R.

 

 

 

Ștefan Petrescu

Reporter: editura July - 12 - 2015 Comments Off on Ștefan Petrescu

Stefan PetrescuDin păcate, în acest anotimp răsucit a plecat dintre noi, după o lungă suferință, celebrul artist fotograf Ștefan Petrescu, colaborator și sfătuitor al revistei nostre la începuturile sale, prieten al nostru și al multor ziariști împreună cu care a conlucrat cu seriozitate, competență și amiciție.

Lasă în urmă, împreună cu inegalabilele sale fotografii purtătoare de suflet, imaginea unui om dedicat profesiunii sale și care niciodată nu a uitat că înainte de toate, a fost român.

Dumnezeu să-l odihnească!


…Ștefan Petrescu a trăit 32 de ani în Germania, unde ar fi putut să rămână definitiv, pentru că avea o carieră strălucită în presa germană. A ales să revină acasă, în ROMÂNIA. S-a reîntors ca fotograf în 1989, în timpul Revoluției române, și atunci s-a hotărât să se restabilească în țara sa natală ca cetățean german și român.

Zburând deasupra unei Românii inedite, Ștefan Petrescu a realizat fotografiile care au dat viață acestui album spectaculos ce vorbește despre un vis împlinit, respectiv acela de a prezenta lumii țara în care s-a născut Ștefan Petrescu, acea Românie frumoasă, curată, cu forme de relief minunate și cu vestigii istorice unice în lume, văzută cu ochii minții în lungile zile și nopți petrecute printre străini.


Coperta albumAlbumul „Revoluția Română în imagini fotografice”

Ilustrează momente din primele zile ale Revoluției române. Album realizat de Ștefan Petrescu (fotografii) împreună cu Carol Roman (concepția și textul), publicat în Germania, în cadrul Editurii „BELTZ”, în ianuarie 1990.


IMG_0001Albumul «România, o perspectivă aeriană» are meritul de a ne face să ne descoperim țara dintr-un unghi inedit. Este un album în premieră, în egală măsură pentru români și pentru străini. Pe cei din urmă îi îmbie la cunoaștere, fiind unul dintre cele mai convingătoare argumente pro-România, iar românilor are menirea de a le redeștepta mândria națională….”.( Dr. Ing. Cosmonaut General-maior de aviație (r) Dumitru –Dorin Prunariu)


IMG_0003Albumul «România, o perspectivă inedită» de față constituie o provocare și o invitație de a vedea România de la o relativă altitudine, de a o contempla prin intermediul unor fotografii aeriene. O încercare a unui maestru fotograf, Ștefan Petrescu, de a vedea întregul, nu detaliul, ceea ce a învins timpul, ceea ce a rămas – înfăptuirea, cum ar spune Lucian Blaga, dar nimic de zbucium, un efort ce amintește sau imită pirvirea istoricului: detașată, obiectivă, dincolo de întrebări, dureri, temeri și aspirații”. (acad. Augustin Buzura


Fotoreporter internațional, un talent autentic atunci când în mâinile sale se afla aparatul de fotografiat pe care îl mânuia cu îndemânarea celui ce cioplește în piatră sau în lemn.

Ștefan Petrescu, s-a născut la data de 27.09.1934 în Fălticeni, județul Suceava. A urmat studii de filologie și inginerie mecanică. A trăit de-a lungul vieții sub mirajul imaginii:

  • corespondent foto din Suceava pentru Agenția Română de Presă și apoi operator de imagine la Televiziunea Română;
  • din anul 1968 devine operator de imagine la Programul 2 (ZDF) al Televiziunii Germane;
  • fotoreporter independent al unor publicații germane ca: „Stern”, „Der Spiegel”, „Quik”, „Wirtschaft Magazin”, „Frankfurter Rundschau”, „Burda” și de asemeni, fotoreporter independent la Protocolul de stat german;
  • fotoreporter special de război în conflictele din Nigeria, Kurdistan, Liban, Israel, Iran.

După 1989, revenit în România, pe care nu a uitat-o niciodată în acest răstimp, a învățat să piloteze aparate de zbor. Reporter frenetic, în cele peste 600 de ore de zbor cu propriul avion a realizat mii de fotografii. Era materializarea unei pasiuni târzii, izvorâtă dintr-un patriotism încăpățănat și exemplar, acela de a fotografia România din avion și de a arăta astfel locul țării sale pe harta Europei.

IN MEMORIAM

Reporter: editura June - 15 - 2014 Comments Off on IN MEMORIAM

Căzuţi la datorie în misiunile internaţionale de menţinere a păcii

Revista noastră socoteşte că este de datoria sa să cinstească memoria acestor militari, avansaţi p.m. în grad şi distinşi cu înalte ordine militare.

1. 17.09.1996 – Slt. BRÂNZAN Remus – Bosnia Herţegovina

2. 11.11.2003 – Slt. SAMUILĂ Mihail Anton – Afganistan

3.11.11.2003 – Slt. FOGORAŞI Iosif-Silviu – Afganistan

4. 24.04.2005- Slt. ŞONEI Narcis – Afganistan

5. 27.04.2006 – Slt. HÂNCU Bogdan Valerian – Irak

6. 20.06.2006 – Slt. DRĂGUŞANU Ionel Gheorghiţă -Afganistan

7.06.09.2007 – Slt. MARCU Aurel – Afganistan

8.21.09.2007 – Slt. GROŞARU Ioan – Irak

9. 20.03.2008 – Slt. SANDU Ionuţ Cosmin – Afganistan

10. 13.06.2008 – Slt. COVRIG Claudiu Marius – Afganistan

11. 31.08.2008 – Slt. ALEXANDRESCU Dragoş Traian – Afganistan

12. 26.02.2009 – Slt. CHIRA Claudiu – Afganistan

13.03.04.2009 – Mr. PETRE Tiberius-Marcel – Afganistan

14. 07.04.2009 – Mr. UNGURAŞ Iuliu-Vasile – Afganistan

15.23.02.2010 – Slt. BĂDICEANU Florin – Afganistan

16. 12.05.2010 – Slt. LEU Valerică – Afganistan

17. 23.06.2010 – Slt. CIOBOTARU Dan – Afganistan

18. 23.06.2010 – Slt. CARACUDA Paul – Afganistan

19.01.10.2010 – Slt. SFECHEŞ Marius Florin – Afganistan

20. 01.10.2010 – Slt. FILIP Cristian-Petru – Afganistan

21. 05.05.2011 – Slt.LIXANDRU Claudiu Laurenţiu – Afganistan

22. 09.05.2012 – Slt. MARINESCU Cătălin-Ionel – Afganistan

23. 09.05.2012 – Slt. LEUŞTEAN Ion-Lucian – Afganistan

24. 22.09.2013 – Slt POSTELNICU Adrian – Afganistan

25. 22.09.2013 – Slt. Popa Vasile Claudiu – Afganistan

26.30.03.2014 – Plt.-maj. VULPOIU Claudiu Constantin – Afganistan

Gheorghiţă Ghinea („Uriaşu”)

Reporter: editura November - 2 - 2011 Comments Off on Gheorghiţă Ghinea („Uriaşu”)

S-au împlinit trei ani de la dispariţia, într-o noapte de sfârşit de octombrie, a artistului-caricaturist-jurnalist Gheorghiţă Ghinea, supranumit „Uriaaşu”.

Gheorghiţă Ghinea nu s-a mulţumit niciodată doar cu statutul de caricaturist, trecând frecvent pragul graficii de şevalet, al ilustraţiei de carte şi al picturii. Dispariţia sa prematură a însemnat, tocmai de aceea, o mare pierdere multiplă. Redacţia „Balcanii şi Europa” îşi aminteşte cu nostalgie de  perioada în care „Uriaşu” a colaborat cu revista, punându-şi inconfundabila amprentă asupra conţinutului publicaţiei.

Caricaturiştii şi cititorii publicaţiilor în care apăreau desenele lui umoristice, dar şi pictorii şi graficienii comemorează harul lui Gheorghiţă Ghinea, rămas peren prin talentul său.


Pentru cei care nu l-au uitat, site-ul www.uriasu.com găzduieşte munca de o viaţă a unui caricaturist de excepţie.