NUMARUL
195-196
Odată cu înscăunarea României în fruntea Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă limitată, pe drept ...
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen ...
În ultimii ani, turismul în zona balcanică a evoluat spectaculos. De la stațiunea Belek, din ...
- România reîntregită, stat unitar pe harta lumii La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinţei ...
O informație de presă ne lămurește despre adevărata stare de lucruri care domnește în rândul ...
- Putere, avere, ereditate - Numeroase state socotite a fi modele de democrație, și nu numai ...
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul ...
Considerate un tezaur al neamului, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice ...
Triunghiul planetar al momentului: America-China-Rusia  Relațiile dintre Rusia și Statele Unite, care au monopolizat decenii de-a ...
Cei cunoscuți sub numele de „whistleblowers” sunt acele persoane care lasă să se scurgă spre ...
Oligarhii ruși, îmbogățiți cu resursele patriei-mamă Deținătorii de averi însemnate din Rusia ultimelor decenii reprezintă un ...
Cândva am găsit o cărticică despre Teatrul „Cărăbuş” al celebrului actor Constantin Tănase, care „propune” ...

Articole din categoria ‘Interviu’

Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic

Reporter: editura May - 22 - 2016 Comments Off on Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic

– ne declară jurnalistul Octavian Andronic

Sunteţi jurnalist, publicist, director de agenţie media. Ce loc ocupă în prodigioasa dvs. carieră caricatura pe care o realizaţi sub semnătura ANDO de patru decenii?

Moment de la vernisajul „Expo ANDO XXXX”, Galeria „Orizont”

Moment de la vernisajul „Expo ANDO XXXX”, Galeria „Orizont”

Semnătura „ANDO” datează, de fapt, de vreo cinci decenii. Patru sunt doar de la prima mea expoziţie. S-a numit „Ridendo castigat mores” şi a fost găzduită de foaierul Sălii Dalles. A fost prefaţată de distinsul critic de artă Mircea Deac, cel care a trecut, recent, într-o lume mai bună. Am încercat să marchez, prin retrospectiva de la „Orizont” (cei patru X, care i-au intrigat pe cei obişnuiţi cu doar trei…) să evidenţiez etapele unei creaţii care a cunoscut faze diferite, în funcţie de momentele istorice parcurse, între care două esenţiale: cel de dinainte de Revoluţie şi cel de după. Aici este momentul să răspund întrebării dvs: în regimul totalitar, caricatura a reprezentat una dintre puţinele posibilităţi de a te sustrage cenzurii directe aplicate creaţiei publicistice. Ceea ce nu puteai sub nici o formă să scrii într-un articol devenea posibil în caricatură, unde nuanţele şi interpretările depindeau în primul rând de cititor. Nu odată, un desen putea să spună mai mult decât o mie de cuvinte, dar… fără cuvinte. Evident, mă refer la caricaturile de presă care, deşi aparent erau orientate spre aspectele neesenţiale ale contradicţiilor sociale, reuşeau adeseori să scape cenzorilor. Pentru mine, în plus, a reprezentat posibilitatea (unică, din ştiinţa mea) de a îmbina cele două modalităţi de exprimare – în cuvinte şi în imagini – într-un tot cu priză la cititor. Am inaugurat în presa românească a timpului genul de foileton auto-ilustrat care a constituit una dintre atracţiile majore ale cititorilor ziarului Informaţia Bucureştiului, la care am trudit ca redactor două decenii. Cu caricatura zisă „de şevalet”, cea dedicată expoziţiilor, era o altă problemă. Aceeaşi cenzură a generat o distilare majoră a formelor de exprimare, făcând din desenul satiric un vehicul de metafore grafice.

IMG_0006Sunt numeroşi autori care au strălucit în această direcţie şi care au făcut din „Saloanele Umorului” veritabile evenimente plastice. Şi mă bucur că am făcut parte dintr-o mişcare ce a adunat sub acelaşi „drapel” mai multe generaţii. Din păcate, momentul eliberării de totalitarism a redus substanţial determinarea creatorilor de gen, care s-au trezit în faţa unei concurenţe noloiale a realităţii satirice şi satirizabile. Revenind la sensul întrebării dvs., aş spune că domeniul satiric, caricatura a reprezentat una dintre constantele demersului meu publicistic.

Sunteţi unul dintre creatorii de marcă ai graficii satirice, cu numeroase expoziţii personale şi multe premii în ţară şi peste hotare. Care sunt resorturile care stau la baza mesajului transmis de caricatură?

IMG_0007Pornind de la dictonul antic, pot spune că satira îmbunătăţeşte moravurile. Nu atât de mult pe cât ne-am dori, dar suficient pentru ca ea să-şi găsească un loc statornic în viaţa de fiecare zi a societăţii, dovedind că este necesară. Din perspectiva personală, un argument îl constituie faptul că din 1998, când am promovat la un post de televiziune videocartoonul – sub genericul „Andografia Zilei” – acesta a funcţionat fără întrerupere în programele mai multor canale TV, începând cu PRO TV, unde a fost iniţial, până la TVR1, unde s-a poticnit în momentul declanşării actualei crize, care a lăsat postul fără conducere vreme de câteva luni. ANDOgrafia – rămasă până acum unică în analele TV, sub forma prezentării cu mijloace electronice a genezei unui desen satiric – este, poate, cea mai savurată pastilă video, de către toate generaţiile de privitori, semn că le oferă acestora posibilitatea de a se revanşa, prin râs sau zâmbet, asupra aspectelor care le amărăsc existenţa.

IMG_0008Ce ecouri a înregistrat expoziţia aniversară deschisă în această primăvară la Galeria „Orizont”, prin care s-au marcat cei 40 de ani de când sunteţi prezent cu caricaturi pe simeze?

Ecourile cred că au fost bune. Cel puţin aşa reiese din numeroasele consemnări ale evenimentului. Cel mai îmbucurător aspect rămâne, însă, pentru mine, mărturisirea pe care mi-a făcut-o angajata UAP care „gestionează” Galeria „Orizont”: bucuria şi satisfacţia vizitatorilor, care îi mulţumeau pentru „momentele bune” pe care le-au avut vizitând expoziţia şi pentru sentimentul de reconfortare pe care li l-a provocat.

IMG_0009Ca profesionist şi nume consacrat al genului, credeţi în viitorul şi popularitatea de mâine a caricaturii, ca exprimare şi atitudine socială?

Fără îndoială. Dacă n-aş crede, m-aş lăsa de desenat. Or, eu am intrat într-un soi de automatism din care simt că nu pot ieşi: ziua şi caricatura! Se întâmplă cu regularitate de cel puţin 20 ani, fără să mai pun la socoteală desenele realizate pentru ilustrarea unor cărţi sau comenzile din partea publicaţiilor. Mi-e greu să socotesc câte caricaturi am realizat de la debut, dar sunt sigur că numărul lor trece de mai multe zeci de mii. Unele au fost adunate în volumele pe care le-am publicat sau prin cataloage. Cele mai multe au rămas, însă, acolo unde au fost publicate iniţial. Cred în viitorul caricaturii, atât ca gen al graficii, cât şi ca vehicul al unor demersuri morale, iar principalul său atu stă în capacitatea de a transmite aproape instantaneu mesajul.


De-a lungul anilor, jurnalistul şi caricaturistul Octavian Andronic a fost un colaborator apropiat al revistei şi Editurii „Balcanii şi Europa”, care au găzduit în mai multe rânduri caricaturi semnate de cunoscutul grafician satiric.

Ilustraţiile „ANDO”, prevestitoare, din volumul „Bulă mon amour…”, 2007

La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa

Reporter: editura February - 6 - 2016 Comments Off on La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa

ne declară Ovidiu Miculescu, Preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune

Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane şi a societăţii româneşti, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituţia traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune şi pe o serioasă proiecţie în ce priveşte viitorul. Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activităţii SRR.

 

director Radio

Ovidiu Miculescu

Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituţie publică ce-şi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială acerbă?

Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, ştim încotro mergem. Din 2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanţi, echilibraţi, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorităţi, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puţinele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural şi Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm şi demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 şi până astăzi, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei.

 

Târg de carte „Gaudeamus”, organizat de Radio România

Târg de carte „Gaudeamus”, organizat de Radio România

Care este locul pe care îl ocupă SRR printre ceilalţi difuzori şi ce întreprindeţi pentru a menţine performanţele?

Urmare a eforturilor pe care le întreprindem, posturile noastre sunt pe locul întâi în preferinţele românilor, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Aproape cinci milioane de ascultători aleg zilnic unul dintre cele 14 posturi ale Radio România – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Radio 3Net „Florian Pittiş” şi Reţeaua Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chişinău, în Republica Moldova. În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvenţe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligaţia de a acoperi teritoriul şi populaţia. Ca urmare, avem o „direcţie” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naţionale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării şi partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua.

 

În concert, Orchestra Naţională Radio

În concert, Orchestra Naţională Radio

Ce măsuri urmează să luaţi pentru modernizarea în continuare a Radioului Public?

Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, aşa cum am amintit, la creşterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că ştim că viitorul acesta este, şi suntem decişi să continuăm procesul de modernizare. Societatea Naţională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvenţe, pe care le va pune în funcţiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualităţi a fost acordată o frecvenţă la Piteşti, pentru Antena Satelor au fost alocate trei noi frecvenţe, la Comăneşti, Zalău şi Sulina, pentru Radio Mureş – o frecvenţă la Târgu-Mureş, pentru Radio Cluj – o frecvenţă la Cluj-Napoca, pentru Radio Iaşi – o frecvenţă la Huşi, pentru Radio Constanţa – o frecvenţă la Tulcea, pentru Radio Oltenia Craiova – o frecvenţă la Râmnicu-Vâlcea, iar pentru Radio Timişoara – o frecvenţă la Petroşani. Dintre acestea, la Cluj, Radio România va emite un program pentru minorităţi. Se va folosi modelul testat cu succes la Târgu-Mureş, unde, după după separarea programului în limba română de programul dedicat minorităţilor, pe două frecvenţe distincte, audienţa a crescut cu 80%.

În ceea ce priveşte dezvoltarea online a SRR, vom construi o platformă pe care noi ne-o dorim puternică, uşor de accesat, complexă dar prietenoasă şi extrem de utilă consumatorului de media pe orice cale ar veni el, dar, în special pentru zona de online, social media ş.a.m.d., în vederea întineririi audienţei. Tot în 2016, vom continua proiectul de digitalizare a arhivei. Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deţinem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil şi pe care trebuie să-l întoarcem publicului.

 

Radio Romania CulturalCum vedeţi viitorul Societăţii Române de Radiodifuziune?

Radioul Public va continua să fie, ca şi până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil şi extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta şi în continuare exclusiv la români. În viaţa şi activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanţa. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se ştie, pe o frecvenţă analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce şi până la 18 canale. În viitor, eficienţa, calitatea, trendul industriei vor merge în această direcţie. Pentru 2016 mai intenţionăm modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituţie şi reabilitarea sediului propriu.

Per ansamblu, vrem să demonstrăm că un serviciu public poate lupta în termeni de audienţă şi performanţă cu competitorii şi partenerii din zona privată, pe care îi dorim cât mai buni, pentru că şi noi vom ţine pasul.

Ovidiu Miculescu 

„Avem cei mai buni aliaţi, nu suntem singuri în faţa furtunii”

Reporter: editura April - 18 - 2014 Comments Off on „Avem cei mai buni aliaţi, nu suntem singuri în faţa furtunii”
  • declară domnul Iulian Fota, consilier prezidenţial

fota– Se împlinesc zece ani de când România face parte din NATO. Toţi românii apreciază în mod deosebit această poziţionare a noastră în momentul în care Europa a parcurs o perioadă de instabilitate din punct de vedere al siguranţei graniţelor.

– Într-adevăr, odată cu evenimentele din Ucraina, situaţia internaţională a intrat într-un alt context, mult mai agitat, mult mai tulbure şi cu atât mai mult contează faptul că suntem în NATO, că avem cei mai buni aliaţi şi că nu suntem singuri în faţa furtunii. În continuare, lumea speră că, totuşi, raţiunea şi diplomaţia vor da rezultate şi, într-un final, chiar într-o situaţie dificilă cum e cea din Ucraina, se va găsi un compromis care să mulţumească toate părţile.

Deşi se vorbeşte doar de zece ani, de fapt relaţia cu NATO are o vechime de 20 de ani: zece ani de pre-aderare şi zece ani de când facem parte din Alianţă.

– Este adevărat. La începutul anului 1994, România semna Parteneriatul pentru Pace, fiind prima ţară din Europa Centrală care şi-a însuşit acest document. Parteneriatul pentru Pace a fost un program foarte important, a contribuit mult la pregătirea noastră pentru aderare, pentru că Alianţa constituie o organizaţie profesionistă, cu standarde înalte şi are cerinţe pe care le-am respectat de-a lungul celor 20 de ani.

Soldaţi americani în teatrele de război.

Soldaţi americani în teatrele de război.

– Sunt multe exemple pe care le avem în faţă – între care şi cel al Turciei, care s-a dezvoltat extrem de mult în perioada intrării în NATO; au fost dotaţi cu o reţea de autostrăzi modernă, construită de americani.

– Şansa economică a existat. Şi aş mai adăuga un exemplu: între 2002 şi 2008 (aderarea noastră având loc în anul 2004), pe baza acestui semnal politic receptat pe plan internaţional, în România au intrat 60 de miliarde de euro investiţii străine directe. Deci avem cifre prin care se demonstrează şi beneficiul economic pe care România îl are prin aderarea la NATO. Orice investitor serios ştie un lucru: atunci când eşti în NATO, te afli sub o umbrelă, poate cea mai sigură din lume şi ca atare, investiţiile sunt protejate. Am câştigat nu numai beneficii de securitate din aderarea la NATO, ci şi multiple beneficii economice. Faptul că nivelul de trai este în creştere în România de astăzi se datorează şi apartenenţei noastre la NATO. Iar lipsa unor autostrăzi nu ţine de NATO, ci de „talentul” nostru de a nu şti să facem planificare pe termen lung.

Soldaţi români din Baza Dracula păzesc un pod peste Eufrat (Irak).

Soldaţi români din Baza Dracula păzesc un pod peste Eufrat (Irak).

– Prin scutul de la Deveselu căpătăm mai multă securitate. Au fost unele zvonuri că s-ar amâna această construcţie, atât la noi, cât şi în Polonia…

– Zvonurile sunt nefondate, planurile merg înainte, iar ceremonia de începere a lucrărilor la instalaţia de la Deveselu a avut loc în toamnă. O ţară întreagă a putut să vadă, prin intermediul transmisiilor de televiziune, că echipamentele din America sunt pregătite să traverseze Atlanticul şi încep să fie instalate, atât în România, cât şi în Polonia. Planurile merg înainte conform graficului. Vreau să mai spun un lucru: este important că facem parte din NATO, că avem o relaţie specială cu SUA şi, de asemeni, că America a declarat întotdeauna că va fi de partea noastră dacă România se va afla la greu; dar cea mai importantă garanţie de securitate pe care o putem da ţării stă în faptele noastre. Ceea ce noi facem pentru ţară, modul în care noi o apărăm, în care o respectăm, în care o modernizăm şi o reconstruim este la fel de important.

– Au trecut zece ani de când facem parte din structurile NATO. Şapte ţări estice au intrat atunci. Este o dată pe care nu trebuie s-o uităm şi să avem tenacitatea de a beneficia de această condiţionare favorabilă a progresului ţării.

Militari români în Afganistan.

Militari români în Afganistan.

– Nu depinde decât de noi să ne dezvoltăm. Atât timp cât eşti protejat, cât ţi se garantează securitatea, cât aceste garanţii de securitate au un efect pozitiv asupra economiei şi mai ales asupra investiţiilor de care avem nevoie, restul depinde numai de noi. Aderarea la NATO a fost o decizie istorică, de mare inteligenţă politică. Eu cred că aceeaşi inteligenţă ar trebui s-o demonstrăm şi în zona economică, pentru că avem tot ceea ce ne trebuie să dezvoltăm această ţară. Rămâne să mai facem totuşi un lucru pe care, în ultimul timp, îl întâlnesc mai rar. Mă gândesc acum la Simion Bărnuţiu care cândva spunea: „Ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi”. Poate că dincolo de NATO şi de relaţiile speciale cu aliaţii noştri din Occident, este extrem de important ceea ce facem noi pentru ţară. Până la urmă, noi nu le putem cere să ne iubească ţara mai mult decât trebuie să ne-o iubim noi.

(Interviu transmis şi la radio „România Actualităţi”)

„Importante perspective de cooperare bilaterală”

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on „Importante perspective de cooperare bilaterală”
E.S. doamna Manuela Breazu

E.S. doamna Manuela Breazu

– declară E.S.doamna Manuela Breazu, Ambasadorul României în Irlanda

Noul Ambasador al ţării noastre la Dublin este, de puţin timp, Excelenţa Sa doamna Manuela Breazu. În ultima sa misiune diplomatică a reprezentat România în calitate de ambasador în Australia, Mexic şi Argentina.

Cum aţi făcut trecerea de la ţări latino-americane la o ţară nord-europeană şi un popor cu origini celtice?

– Preluarea mandatului de Ambasador al României în Irlanda, la sfârşitul anului trecut, mi-a oferit onoarea de a reprezenta interesele ţării noastre într-o ţară cu o cultură fascinantă şi o istorie bogată, un partener al României în UE, cu o economie modernă, care a depăşit cu succes una dintre cele mai dure crize financiare din istoria sa recentă şi care oferă importante perspective de cooperare bilaterală.

Pe de altă parte, pot spune că relaţiile bilaterale româno-irlandeze au cunoscut un parcurs ascendent în cei 24 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Acestea au culminat cu o serie de contacte la nivel înalt, în contextul deţinerii de către Irlanda a preşedinţiei UE (prima parte a anului 2013) şi OSCE (2012).

Iar dintre contactele strict bilaterale din ultimii ani, doresc să amintesc vizitele la Bucureşti ale ministrul irlandez al Afacerilor Externe, Micheál Martin (2010), respectiv vizita la Dublin a ministrului român al Afacerilor Externe, dl. Titus Corlăţean (2013).

– Am dori să cunoaştem câteva dintre priorităţile mandatului Excelenţei Voastre.

– Evident că o prioritate a mandatului meu ca Ambasador al României o constituie intensificarea şi diversificarea dialogului politic bilateral, atât la nivel parlamentar, cât şi guvernamental.

Pornesc de la premisa că avem deja o bază solidă a relaţiilor bilaterale, pe care doresc să construiesc în continuare. Irlanda reprezintă un exemplu de urmat pentru modul în care a reuşit să se transforme dintr-o economie eminamente agricolă, la începutul anilor ’80, într-o economie modernă, fiind în acest moment unul dintre cei mai importanţi exportatori de bunuri şi servicii la nivelul UE, valoarea acestora depăşind nivelul de 180 miliarde euro la finalul anului trecut.

Gama de bunuri şi servicii exportate include atât produse cu un grad ridicat tehnologic, aparatură şi dispozitive medicale, echipamente IT şi cu valoare adăugată ridicată, precum şi produse farmaceutice, echipamente electronice, software şi servicii financiare, dar şi produse agro-alimentare, nivelul exporturilor acestora din urmă fiind de aproximativ 10 miliarde de euro în anul 2013.

La ce nivel se situează schimburile comerciale bilaterale?

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

– Elementele economice exemplificate oferă o serie de oportunităţi de afaceri care pot fi valorificate cu succes în cadrul dialogului economic bilateral. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În anul 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora. (la 30.09.2013, valoarea schimburilor comerciale bilaterale înregistra 366 milioane de euro, din care 78 milioane de euro exporturi, iar 288 milioane de euro importuri).

Valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Îmbunătăţirea situaţiei economice, atât la nivelul UE, cât şi în cele două ţări, oferă motive de optimism privind menţinerea acestei tendinţe ascendente şi în viitor.

Cum poate fi explicată povestea de succes a Irlandei, aşa-numitul „Tigru celtic”?

– Atragerea fondurilor europene a reprezentat unul dintre elementele de bază ale „poveştii de succes” a Irlandei şi constituie unul dintre domeniile importante de cooperare ale agendei româno-irlandeze. Reluarea zborurilor TAROM pe ruta Bucureşti – Dublin, în număr de şase curse săptămânale, dar şi lansarea, începând din luna aprilie a.c., a zborurilor directe ale companiei irlandeze Ryanair între cele două ţări oferă noi perspective pentru promovarea României ca destinaţie turistică în Irlanda. Consider că România este o destinaţie deosebit de interesantă pentru turiştii irlandezi, relieful variat, clima şi trecutul istoric al României (inclusiv mitul „Dracula”, creaţia scriitorului irlandez Bram Stoker) fiind elemente de natură să stimuleze interesul acestora.

Sper ca, în anii următori, numărul turiştilor irlandezi în România să crească semnificativ. Evident, pentru înregistrarea unor rezultate concrete în acest sens este nevoie de o promovare adecvată a României ca destinaţie turistică şi dorim să putem fi prezenţi în viitor la principalele evenimente şi târguri de tursim din Irlanda, pentru a putea răspunde aşteptărilor unui public irlandez exigent şi dornic să descopere noi destinaţii de interes.

– Aţi cunoscut comunitatea românească…

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

– Unul dintre cele mai importante aspecte ale activităţii mele ca Ambasador în Irlanda îl reprezintă contactul cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Irlanda. La numai câteva zile de la sosirea mea în Irlanda, care a avut loc la sfârşitul anului trecut, am avut plăcerea să particip la mai multe evenimente organizate de diferite grupuri de români cu ocazia Zilei Naţionale a României şi mărturisesc că am fost plăcut impresionată de nivelul de mobilizare a organizatorilor, de calitatea evenimentelor şi de nivelul de participare. Membrii corpului diplomatic al Ambasadei au avut prezenţe constante la evenimentele comunităţii româneşti, contribuind major la protejarea intereselor cetăţenilor români. De asemeni, asigurăm servicii consulare de cea mai bună calitate şi mă voi implica tot mai mult în relaţia cu cetăţenii români din Irlanda.

Impresia foarte bună despre membrii comunităţii româneşti din Irlanda a fost întărită şi de contactele avute cu mai mulţi membri ai Guvernului şi parlamentari irlandezi, ce au subliniat nivelul de integrare a comunităţii româneşti şi contribuţia pozitivă a acesteia la dezvoltarea de ansamblu a societăţii irlandeze.

Pentru acest an, dorim să organizăm mai multe evenimente culturale cu participare românească, ce să permită o mai bună familiarizare a publicului irlandez cu valorile culturale româneşti, programul de manifestări „Zilele Culturii Româneşti” fiind cel mai important set de evenimente, în paralel cu organizarea, în continuare, de întâlniri la Ambasadă, la care vor fi invitaţi reprezentanţii asociaţiilor şi bisericilor româneşti.

Marian Gârleanu

Corespondenţă specială din Dublin


În 2013, valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora”.