15
December , 2017
Friday
În urmă cu decenii, celebrul Constantin Tănase neliniștit de fărădelegile la care asista a montat ...
În Capitală bântuie frigul nedorit şi nepoftit de nimeni. În acest răstimp multă lume aleargă ...
Episoadele, demne de un scenariu hollywoodian, cu vameșii noștri căutați acasă, prin sertare, prin wc-uri, ...
Revista „Balcanii şi Europa” a celebrat 15 ani de apariţie neîntreruptă, reunind foşti şi actuali redactori, ...
[caption id="attachment_3880" align="alignleft" width="300"] Baza militară de la Deveselu, pe care va fi amplasat scutul ...
1. Reducerea arsenalului nuclear 2. Scutul antirachetă 3.„Donaţia” F16 pentru România În plină epocă de luptă „pentru pace”, ...
Politică La începutul lunii octombrie, alegerile din Portugalia s-au încheiat cu un rezultat care reflectă în ...
De la momentul integrării euro-atlantice și europene a României s-au scurs mai bine de 10 ...
Mai mulţi cititori ne-au adresat scrisori în care se referă la dezbaterea care premerge revizuirea ...
Republica Moldova În acestă țară se estimează că trăiesc 2.800.000 de moldoveni/români reprezentând 64,5% ...

Articole din categoria ‘Interviul nostru’

„Este necesară definitivarea Strategiei Naţionale în Domeniul Tineretului 2014-2020”

Reporter: editura November - 3 - 2013 Comments Off on „Este necesară definitivarea Strategiei Naţionale în Domeniul Tineretului 2014-2020”

– afirmă dl. Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretului şi Sportului –

România nu a avut până în prezent o strategie în politica de tineret. În condiţiile integrării în Uniunea Europeană şi armonizării structurilor instituţionale şi a legislaţiei, care sunt obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune stabilite la nivelul Ministerului?

Nicolae Banicioiu

Nicolae Banicioiu

– Pentru a crea „Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020”, am decis să iniţiem o consultare largă a mediului civic în România, a ONG-urilor, structurilor de tineret, sindicatelor, structurilor studenţeşti şi a tuturor celor care se ocupă de mediul organizaţiilor neguvernamentale. Este necesară definitivarea acesteia în termen cât mai scurt, deoarece România este deficitară la acest capitol. În acest sens, am decis constituirea unui grup de lucru inter-ministerial, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi Ministerului Sănătăţii, pentru a avea o imagine completă asupra tuturor aspectelor ce marchează evoluţia şi dezvoltarea tinerilor. Pe 12 august, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, Ministerul Tineretului şi Sportului a lansat în dezbatere publică documentul Strategiei.

La deschiderea anului şcolar

La deschiderea anului şcolar

– Care sunt elementele principale ale Strategiei?

– Pilonii Strategiei prin care ne dorim să combatem problemele cu care se confruntă tinerii (şomajul, marginalizarea în societate şi lipsa oportunităţilor) sunt: cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate, sport şi recreere, toate acestea având ca obiectiv principal incluziunea socială a tinerilor. Printre obiectivele Strategiei se numără asigurarea accesului tinerilor la educaţie non-formală şi cultură, formarea unui stil de viaţă sănătos prin practicarea unui sport, crearea unui mediu favorabil voluntariatului şi creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă.

Ce ne puteţi spune despre liniile de acţiune prezente ale Ministerului pe problematica de tineret?

– Printre direcţiile de acţiune pe care Ministerul le are în vedere prin „Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020” se numără diversificarea ofertei de educaţie non-formală, formarea tinerilor în meserii tradiţionale, combaterea obezităţii prin consiliere şi activităţi sportive, măsuri de prevenţie în vederea reducerii consumului de tutun şi droguri, creşterea numărului orelor de sport în şcoli şi licee, reglementarea voluntariatului şi stimularea dezvoltării de start-up-uri în domeniul antreprenoriatului.

În dezbatere, Strategia Naţională în Domeniul Tineretului

În dezbatere, Strategia Naţională în Domeniul Tineretului

– Ce alte programe aveţi în derulare?

– Anul acesta, Ministerul Tineretului şi Sportului a organizat, în premieră, Tabăra Tinerelor Talente şi Tabăra Olimpicilor, proiecte la care au participat tineri din toată ţara, tineri cu talente artistice deosebite, respectiv tineri olimpici naţionali şi internaţionali. Scopul a fost de a încuraja talentul creator şi de a răsplăti reuşitele tinerilor de excepţie din România. De asemenea, am organizat tabere speciale pentru tinerii instituţionalizaţi şi tinerii cu dizabilități.

Un alt proiect apreciat de participanţi a fost „Şcoala de Vară 2013”, dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi care a constat în seminarii pe teme precum: dezvoltarea aptitudinilor de antreprenoriat, a competenţelor civice, interpersonale şi sociale, informarea corectă cu privire la modalităţile de obţinere a unei finanţări din fonduri europene, diferite activităţi privind protecţia mediului, creşterea toleranţei prin cunoaşterea valorilor culturale, a obiceiurilor şi tradiţiilor specifice altor etnii şi, nu în ultimul rând, promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a mişcării fizice.

Îmi propun ca anul viitor să continuăm şi să dezvoltăm lucrurile bune pe care le-am făcut anul acesta.

„România are planuri de apărare împotriva inundaţiilor”

Reporter: editura September - 26 - 2013 Comments Off on „România are planuri de apărare împotriva inundaţiilor”

declară d-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri

Doamnă ministru, aţi făcut, la nivel naţional, o radiografie, pentru a cunoaşte când s-au făcut ultima dată lucrări de îndiguire, de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile, despre care ştim că în fiecare an, cel puţin de două ori, se inundă?

D-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri

D-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri

Sunt 300 de astfel de investiţii în Minister, unele dintre ele începute chiar de pe vremea comunismului. Eu am făcut o prioritizare: lucrările care sunt cu grad de realizare 80% trebuie finalizate, iar celelalte, care sunt cu grad de finalizare 50%, trebuie, şi ele, finanţate, astfel încât în doi, trei ani, să le putem finaliza. Mai avem, totodată, o listă cu investiţii care trebuie promovate pentru punctele critice. Dar am luat o decizie şi pe termen mediu, de schimbare radicală de politică, şi anume: nu mai facem lucrări doar punctual, acolo unde, într-adevăr, sunt situaţii din acestea critice în caz de ape mari, ci trebuie să facem amenajări strategice ale bazinelor hidrografice, începând de la împăduriri, începând de la combaterea torenţilor, acolo sus, la munte, acumulări, baraje, în care să ţinem apa în caz de ape mari şi, apoi, zone umede şi îndiguiri, astfel încât să-i apărăm pe cetăţeni.

Întâlnire de lucru cu primarii din judeţul Tulcea

Întâlnire de lucru cu primarii din judeţul Tulcea

Conform strategiei de management a riscului la inundaţii, pentru a asigura un grad de apărare pentru cetăţeni de 70%, până în 2020 ne-ar trebui 17 miliarde de euro pentru aceste lucrări, un necesar investiţional foarte mare. De aceea, pregătim proiectele pentru a lua o parte din bani în perioada 2014 – 2020, din fonduri europene, şi ceilalţi vor fi finanţări de la bugetul de stat şi din alte surse.

Din păcate, s-a acţionat numai la efect. Îndiguim cursuri de apă, decolmatăm, facem lucrările din acestea de consolidare ale cursurilor de apă, dar trebuie să umblăm la cauze. Şi cauza este aceea că s-a despădurit o bună parte din suprafaţa României, s-au făcut tăieri ilegale, s-au făcut defrişări necontrolate – 80 de milioane de metri cubi au fost tăiaţi ilegal în perioada 1990-2011, România pierzând 5 miliarde de euro pentru aceste tăieri ilegale. Principala cauză a inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a colmatării lacurilor şi cursurilor de apă sunt tăierile ilegale de păduri.

Un alt motiv, pe lângă tăierile acestea necontrolate, sunt construcţiile în zone inundabile şi România acum are planuri de apărare împotriva inundaţiilor şi în acele planuri de apărare sunt trecute extensiile de inundabilitate, dar sunt trecute oarecum ca urmare a unor situaţii trecute în care au avut loc inundaţii, nu după nişte calcule precise. Am demarat nişte studii în toată România pentru a face aceste zone inundabile. Studiile sunt finalizate şi pe baza lor trebuie făcute hărţile de risc. Apoi, noi, ca autorităţi, trebuie să punem pe fiecare casă o etichetă că este zonă inundabilă sau nu.

Verificând lucrările de regularizare a râului Coşuştea, Mehedinţi

Verificând lucrările de regularizare a râului Coşuştea, Mehedinţi

Va fi din ce în ce mai greu să stăpânim fenomenele acestea meteorologice extreme. Ce putem însă să facem este să intervenim rapid pentru limitarea efectelor acestora. Pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, investiţiile sunt majore. Ce putem să facem este, pe de o parte, să fim vigilenţi şi să acţionăm rapid, iar pe de altă parte, să delimităm foarte clar aceste zone supuse riscului, prin acele hărţi de inundabilitate şi hărţi de risc.

Autorizaţii de construcţii se dau cu toate că zonele, cum ziceţi dvs, sunt inundabile. Controale se fac la tăieri de lemne, cu toate acestea ne-aţi oferit o cifră de 80 de milioane de metri cubi…

Prin modificarea Codului Silvic, vom schimba radical modul de gestionare a pădurilor din România. Vom înăspri pedepsele, vom introduce reguli stricte, astfel încât să nu se mai permită jaf naţional asupra pădurilor. Principala modificare a Codului Silvic se referă la interzicerea vânzării lemnului «pe picior», cu alte cuvinte, se trece de la vânzarea lemnului estimat la vânzarea lemnului măsurat. Din păcate, am constatat în teritoriu că există situaţii în care angajaţii silvici la ocoale private sau de stat păzeau ziua pădurea, iar după cele opt ore de program aveau firme de exploatare de transport a lemnului şi, practic, tăiau pădurea. Eu îmi asum acest risc, dar sunt decisă să duc această bătălie pentru că avem copii şi trebuie să ne pese de viaţa lor, de condiţiile în care trăiesc şi, de asemenea, de bunurile oamenilor. De felul în care gestionăm pădurile depinde, până la urmă, calitatea vieţii noastre.

„Perfecţionăm întregul proces de absorbţie a fondurilor europene ”

Reporter: editura August - 9 - 2013 Comments Off on „Perfecţionăm întregul proces de absorbţie a fondurilor europene ”

declară domnul Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene

Ce măsuri aveţi în vedere pentru fluidizarea sistemului de accesare a finanţării nerambursabile şi pentru majorarea ratei de absorbţie?

Deja am eliminat şi continuăm să eliminăm toate etapele inutile din întregul proces de absorbţie a fondurilor europene, adică din momentul în care este depus un proiect şi până când ajung banii la beneficiar. În prezent, eforturile mele şi ale Ministerului Fondurilor Europene, dar şi toate resursele disponibile, se concentrează în direcţia implementării tuturor măsurilor care susţin creşterea ratei de absorbţie. Pe segmentul abrobţiei fondurilor europene România a înregistrat deja progrese substanţiale. Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană a reluat plăţile pe trei programe în prima parte a acestui an: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Transport. Ca urmare a reluării plăţilor pe aceste trei programe, dar şi datorită altor măsuri implementate, valoarea fondurilor rambursate de Comisie a ajuns la peste 3,3 miliarde de euro. Mult mai important, valoarea sumelor solicitate Comisiei a ajuns la aproape 3,9 miliarde de euro, iar rata de absobţie curentă a depăşit 20%, la data de 12 iulie a.c.

Ce măsuri aveţi în plan pentru evitarea, pe viitor, a sincopelor în finanţarea proiectelor?

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa „Creșterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune” care a avut loc la Piteşti

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa „Creșterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune” care a avut loc la Piteşti

Guvernul României a aprobat în ultimele luni contractarea de împrumuturi substanţiale de la Trezoreria Statului care au asigurat resursele necesare pentru plata beneficiarilor, fapt care a avut efecte pozitive pentru aceştia, pentru angajaţii lor, dar şi pentru economie. Aceasta este măsura cu adevărat cea mai importantă de pe acest segment. Până în prezent valoarea acestor împrumuturi în valoare de aproximativ 4,4 miliarde de lei, bani care vor fi rambursaţi României de către Comisia Europeană. Vom continua să asigurăm fonduri pentru plata beneficiarilor, acest mecanism accelerând totodată şi rata de absorbţie. Totodată, a fost implementat şi mecanismul decontării directe a facturilor emise de furnizorii beneficiarilor de fonduri europene, o altă măsură extrem de importantă care asigură resursele financiare pentru continuare implementării proiectelor. Iniţial, acest mecanism s-a aplicat doar în cazul beneficiarilor publici şi, recent, l-am extins şi în cazul beneficiarilor din mediul privat. Nu ne oprim aici, ci căutăm toate măsurile care pot fluidiza fluxurile financiare.

La întâlnirea cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

La întâlnirea cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

Din punctul dumneavoastră de vedere, care este explicaţia ratei mici de absorbţie a fondurilor europene, de până acum?

Au fost mai mulţi factori care în trecut au menţinut rata de absorbţie la un nivel extrem de redus. Printre aceştia se număra capacitatea administrativă scăzută, lipsa de viziune, o centralizare excesivă a unor activităţi, lipsa asumării răspunderii atât la nivel executiv cât şi la nivel de conducere, lansarea cu întârziere a achiziţiilor publice în cazul marilor proiecte. În prezent rata de absorbţie curentă a ajuns la peste 20%, însă nivelul este în continuare scăzut dacă ne gândim la rata la care s-ar fi putut ajunge dacă nu am fi bătut pasul pe loc în trecut şi mai ales dacă ne raportăm la nevoile României.

Aplicanţii la fonduri europene acuză exces de birocraţie, atât pentru întocmirea proiectelor, cât şi în derularea lor. Ce măsuri concrete aveţi în plan pentru eliminarea acestor dificultăţi?

Unul dintre obiectivele mele este debirocratizarea sistemului şi, din acest punct de vedere, soluţia constă în simplificarea la maximum a tuturor proceselor. Acum, din păcate, avem unul dintre cele mai stufoase sisteme pe fonduri europene din Europa. În primul rând, vreau ca beneficiarii să nu mai depună aceeaşi hârtie de mai multe ori şi ca treptat procesele să fie informatizate. Totodată, vreau să implicăm băncile în procesul de evaluare a proiectelor pentru ca din momentul în care banca a spus că un proiect este eligibil acesta să intre imediat în circuit pentru a obţine finanţarea din fonduri europene fără a mai sta prin sertarele unui funcţionar public câteva luni sau chiar doi ani, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Subliniez că vreau să elimin toate procesele care se dublează sau se suprapun pentru ca sistemul să devină eficient şi să prindă viteză în utilizarea fondurilor europene.

Care sunt impedimentele pe care dumneavoastră le resimţiţi cel mai mult în procesul de reformare a sistemului de fonduri europene?

Cel mai mare impediment este în continuare inerţia sistemului, care persistă şi din acest motiv unele procese se derulează foarte lent. Evident, sistemul este rezistent la schimbare şi se opune reformei. O altă problemă la fel de importantă este că sistemul nu este orientat către obţinerea de rezultate.

3Din perspectiva dumneavoastră, ce domenii ar trebui să obţină cele mai mari finanţări în perioada 2014-2020?

Analizele socio-economice aprobate la nivelul Comitetelor Tehnice Consultative au evidențiat atât vulnerabilitățile existe pe majoritatea domeniilor de dezvoltare urmate la nivel național, cât și zonele cu potențial real de dezvoltare. Pe baza acestora am ajuns la concluzia că prin sprijinirea IMM-urilor, a mediului de afaceri și printr-o investiție consistentă în dezvoltarea infrastructurii vom putea susține într-un mod sustenabil atât dezvoltarea la nivel regional cât și competitivitatea regională. În acelaşi timp, Strategia Națională pe competitivitate va identifica acele sectoare ale economiei românești care au în mod real potențial de competitivitate și ne va pune la dispoziție o analiză solidă pe baza căreia să ne putem ulterior focusa investițiile, incluziv investițiile din domeniul formării profesionale și al educației. Cercetarea și domeniile care dezvoltă tehnologii inovatoare, dată fiind valoare adăugată pe care acestea o pot aduce procesului de dezvoltare, reprezintă sectoare către care vor fi canalizate  investițiile în viitoarea perioadă de programare.

Ce programe operaţionale vor fi în perioada viitoare de programare şi care vor fi ministerele coordonatoare de autoritati de management?

Potrivit documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat transmis Comisiei la începutul lunii iunie a.c., vor fi patru programe operaţionale sectoriale în subordinea Ministerului Fondurilor Europene: Infrastructura mare, Competitivitate, Fond Social şi Asistenţă Tehnică. În acelaşi timp, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor fi două programe operaţionale: Regional şi Capacitate Administrativă. Totodată, Ministerul Agriculturii va avea în subordine două programe şi plăţile directe.

În viziunea dumneavoastră, cum ar trebui reorganizat sistemul fondurilor europene, în contextul regionalizării României?

Prin delegarea acestor atribuţiilor la nivel de regiune vor fi mult mai uşor de implementat proiectele, iar verificările la faţa locului vor fi înlesnite. Aceasta deoarece factorii de decizie vor fi mai aproape de cei care au nevoie de finanţare sau faţă de cei care beneficiază deja de finanţări. Totodată, pentru o implementare eficientă a fondurilor este necesară stabilirea unui sistem de coordonare a politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu strategia de competitivitate la nivel naţional.

Aţi declarat că vă menţineţi obiectivul atingerii unei rate de absorbţie de 50% în acest an. Pe ce anume vă bazaţi în atingerea acestei ţinte?

Măsurile pe care le-am implementat deja şi cele în curs de implementare în scopul simplificării şi eficientizării sistemului vor avea efecte în cascadă şi vor duce la creşterea accelerată a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Pe măsură ce sistemul va fi simplificat va deveni şi mai eficient, iar procesul de absorbţie a fondurilor europene va avea o viteză din ce în ce mai mare. Aşa cum am spus, rata de absorbţie curentă a ajuns la peste 20% la data de 12 iulie.

„Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on „Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

ne declară ES Talgat Kaliyev, Ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucureşti

Am dori să ne expuneţi câteva consideraţii referitoare la relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Kazahstan şi, îndeosebi, la colaborarea dintre ţările noastre în cei peste 20 de ani de relaţii diplomatice. (V-am ruga să vă referiţi la importanţa vizitelor reciproce la cel mai înalt nivel, dintre preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev şi preşedintele României, Traian Băsescu).

ES Talgat Kaliyev

ES Talgat Kaliyev

– 2012 a fost un an cu profunde semnificaţii – am sărbătorit cea de-a 20-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Kazahstan şi Romania. În acest scurt răstimp, ţările noastre au realizat progrese notabile în relaţiile politice, comerciale, culturale, în domeniul umanitar, precum şi în cel al cooperării în cadrul multor forumuri.

Nucleul solid al strângerii relaţiilor bilaterale îl reprezintă menţinerea dialogului politic la cel mai înalt nivel. Bucureştiul acordă o importanţă strategică relaţiilor cu Kazahstanul, afirmaţie repetată în mai multe rânduri de preşedintele Traian Băsescu. Trebuie să menţinem dinamica acestor întâlniri şi să intensificăm dialogul. Astana este pregătită să primească vizita primului ministru Victor Ponta şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în acest an, cu ocazia Forumului Economic din luna mai. Aceasta, fără îndoială, va constitui o bază solidă, în perspectiva vizitelor la cel mai înalt nivel şi la Bucureşti şi la Astana.

Sunt de notorietate succesele pe care Kazahstanul le-a înregistrat în cei 20 de ani de independenţă; unul dintre cele mai preţuite este edificarea unor bune relaţii cu toate statele, cu vecinii şi cu toţi cei interesaţi de dezvoltarea cooperării cu ţara noastră. În acest context, aş dori să accentuez cu mare satisfacţie ridicarea la rang de Ambasadă a Reprezentanţei noastre la Bucureşti, în anul trecut.

Cum apreciaţi stadiul actual al cooperării economico-comerciale dintre Kazahstan şi România, reprezentată în primul rând în domeniul energetic; Republica Kazahstan este acum cel mai important partener economic al României în Asia Centrală şi nu numai.

– Contextul favorabil al dialogului politic dintre ţările noastre are un impact pozitiv asupra cooperării economice. Una dintre cele mai eficiente materializări este Comisia Bilaterală Interguvernamentală de Cooperare Economico-Comercială şi Tehnico-Ştiinţifică. Trebuie să menţionez că volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre s-a ridicat, în anul 2012, la 3.097 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în anul 2010.

Principalele domenii ale cooperării economice dintre ţările noastre sunt cel al energiei, ingineriei mecanice, metalurgiei, transporturilor şi industriei uşoare. Un număr de 13 companii mixte activează în România şi alte 38 sunt înregistrate în Kazahstan. Acest lucru a devenit posibil în mare parte datorită achiziţionării de către „KazMunayGaz” a companiei „Rompetrol”. Ca urmare a acestui proiect, România a devenit o poartă de intrare a Kazahstanului spre piaţa europeană. Sprijinim, de asemeni, extinderea afacerilor româneşti în Kazahstan, în special în agricultură, energie, infrastructură şi comunicaţii.

O altă prioritate o constituie întărirea legăturilor culturale şi în domeniul umanitar dintre ţările noastre. Aş dori să subliniez că Astana a creat toate condiţiile pentru dezvolatrea diasporei româneşti din Kazahstan; există peste 20.000 de cetăţeni de origine română în ţara noastră, care îşi aduc contribuţia deopotrivă la prosperitatea ţării în care trăiesc, Kazahstanul şi la întărirea prieteniei kazaho-române.

– În acest cadru, cum estimaţi evoluţia investiţiilor kazahe în România?

– Uniunea Europeană are o poziţie ferm stabilită, de lider în parteneriatul comercial cu Kazahstanul. În prezent, UE însumează 50% din comerţul exterior al Kazahstanului, fiind pe locul trei la capitolul investiţii. Iar ţara noastră este al treilea mare furnizor de energie către UE dintre statele care nu sunt membre OPEC.

Investiţiile kazahe în România se cifrează la circa 4 miliarde de dolari. De altfel, una dintre cele mai importante investiţii ale Kazahstanului este aici, în România. Din 1993 până în 2011, investiţiile româneşti în Kazahstan au depăşit 750 milioane de dolari.

Aşadar, Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi investitori în România. Continuarea realizării de proiecte de investiţii este, astfel, planificată. Este necesar să observăm că achiziţiile făcute în România sunt cele mai importante investiţii ale Kazahstanului pe teritoriul Uniunii Europene.

Se cunoaşte că există o cooperare foarte bună între cele două ţări pe arena organizaţiilor internaţionale, iar România, ca stat membru al Uniunii Europene, sprijină procesul de adâncire a relaţiilor Kazahstanului cu UE…

– Ne vom aminti întotdeauna cu profundă gratitudine de faptul istoric că România a fost primul stat european care a recunoscut independenţa Kazahstanului. Ţările noastre se bucură de un bun dialog politic bilateral, prin Grupurile de Prietenie care activează în Parlamentele ambelor ţări. Ne coordonăm eforturile în cadrul ONU, al OSCE şi al altor foruri internaţionale. Astana este recunoscătoare Bucureştiului pentru sprijinul acordat în timpul preşedinţiei OSCE deţinute de Kazahstan în 2010, ca şi pentru susţinerea demersului Astanei de a găzdui EXPO-2017. Sperăm ca această tradiţie a bunei colaborări să continue.

Cele două decenii de copperare cu statele europene a transformat considerabil realţiile dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Recent, Kazahstanul a încheiat cu success Programul de Stat „Drumul către Europa”, un bun mijloc de a implementa una din priorităţile politicii externe a ţării noastre: dezvoltarea relaţiilor cu Europa. Până la un anumit nivel, a fost şi un răspuns la Strategia UE pentru Asia centrală.

Un alt punct semnificativ îl constituie eforturile noastre de a avea un nou Acord de Parteneriat Avansat Kazakhstan – UE. Am demarat deja negocierile pentru elaborarea documentului care este menit să înfăţişeze ţelurile pe termen lung ale cooperării dintre cele două părţi. Acordul se referă la crearea unui cadru nou pentru parteneriatul multilateral, reciproc avantajos, dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Am parcurs etapele unui proces important şi eficient de întărire a parteneriatului cu Europa, care extinde relaţiile bilaterale la un nou nivel calitativ. Şi credem cu tărie că România, ca stat membru al UE, va continua să sprijine întărirea relaţiilor dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană.

„Relaţiile dintre Turcia şi România au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani”

Reporter: editura March - 15 - 2013 Comments Off on „Relaţiile dintre Turcia şi România au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani”

-ne declară ES domnul Ömür ŞÖLENDIL, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti-

– Acum, intraţi în cel de-al 90-lea an de la dobândirea independenţei de către Turcia, am dori să faceţi o apreciere asupra nivelului relaţiilor politice dintre ţara dvs. şi România, la ora actuală. Se cunoaşte că România colaborează cu Turcia în cadrul NATO şi sprijină efectiv, ori de câte ori se iveşte prilejul, accesul Turciei în UE.

1.

ES Ömür Șölendil

-Turcia şi România au, în mod tradiţional, relaţii bilaterale cu adânci rădăcini, bazate pe prietenie şi cooperare. Aceste relaţii au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani, deschizând calea pentru extinderea cooperării în orice domeniu posibil, incluzând comerţul, energia, transporturile şi, de asemeni, cultura. Începând din anul 2011, Turcia şi România au ridicat relațiile tradiţionale la nivel de Parteneriat Strategic. Am finalizat Planul de acţiune care va stabili priorităţile şi modalitățile de desfăşurare ale parteneriatului nostru strategic. Preconizăm semnarea acestui Plan de acțiune în curând. Odată cu semnarea Planului de acţiune, vom avea un mecanism pe deplin competent pentru a putea utiliza vastul potenţial de dezvoltare a relaţiilor noastre, în continuare prin proiecte comune, concrete, într-o gamă largă de domenii.

În plus, odată cu relaţiile noastre excelente la nivel bilateral, dezvoltăm şi o cooperare foarte strânsă în cadrul forurilor internaţionale, cum ar fi ONU, NATO, OSCE şi OCEMN. După cum este bine cunoscut, Turcia a susţinut cu tărie aderarea României la NATO, în anul 2004. La rândul nostru apreciem în mod deosebit sprijinul prietenilor noştri români pentru aderarea Turciei la UE. Ţările noastre vor continua să coopereze în mod strâns, atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

– Am solicita ca în contextul evoluţiei pozitive a economiei Turciei, să vă referiţi la stadiul cooperării economice între ţările noastre.

– În pofida contextului de încetinire a creşterilor financiare și economice pe plan mondial, Turcia a fost una dintre puținele țări care a reușit să păstreze un ritm de creştere tot mai mare al economiei. În decursul anilor 2010 și 2011, rata de creștere economică a ajuns astfel la 8,9% și respectiv 8,5%. În prezent, economia turcă este a 17-a mare economie din lume şi a 6-a din Europa. Până în anul 2023, care va marca aniversarea centenarului fondării Republicii, Turcia are drept obiectiv să se numere printre primele 10 mari economii ale lumii.

2

La conferinţa „Cooperare Economică la Marea Neagră” organizată la Ministerul Afacerilor Externe al României.

Comerţul şi economia sunt domenii importante de cooperare bilaterală între România şi Turcia. În prezent, cele două ţări sunt cei mai mari parteneri comerciali din regiunea lor, cu un volum al comerțului bilateral ajungând la aproape 7 miliarde de dolari SUA în 2011 și de aproximativ 5,5 miliarde de dolari SUA până la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut. Obiectivul nostru comun este de a ajunge în viitorul apropiat la un volum al schimburilor comerciale bilaterale anuale de 10 miliarde de dolari SUA.

Investiţiile turceşti în România se dezvoltă în continuare, tot mai mult, cu aproape 7000 de firme turcești care operează activ în România, într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi bancar, construcții, materiale de construcții, textile, prelucrare a produselor alimentare și industrie. În prezent, valoarea totală a investițiilor turcești în România, împreună cu investiții via terţe țări a ajuns la 5 miliarde de dolari SUA. Turcia a devenit astfel cel de-al treilea mare investitor străin în România. Economia dinamică a Turciei, piaţa internă lărgită, industria competitivă și forţa de muncă calificată, precum şi legislaţia prietenoasă în domeniul investiţiilor oferă numeroase oportunități pentru investitorii străini. Şi invităm pe oamenii de afaceri români să beneficieze de acest mediu favorabil în domeniul investiţiilor în Turcia.

-. Pe bună dreptate acordaţi o atenţie deosebită minorităţii turco-tătare din țara noastră, pe linia respectării tradiţiilor acesteia, şi, în același timp, a legislației ţării. Consideraţi că minoritatea turco-tătară din România se bucură de drepturi depline, în conformitate cu exigenţele UE?

3

La Tulcea, în vizită la comunitatea turco-tătară

– Noi considerăm minoritatea turcă şi tătara din România drept o punte culturală și socială între naţiunile noastre. Prezența lor întăreşte legăturile noastre și îmbogăţeşte relaţiile noastre bilaterale. Ei trăiesc de secole într-o atmosferă paşnică în România, datorită atitudinii de exemplară bunăvoinţă a autorităților române. Suntem astfel bucuroşi să vedem că eforturile lor pentru păstrarea identității lor culturale sunt sprijinite de către statul român prin politici prietenoase faţă de minorități.

Amintesc că minoritatea turcă și tătară este reprezentată în diferite medii de viață în România. Participarea lor la viața politică românească este asigurată cu câte un mandat rezervat pentru turci şi pentru tătari, în Parlament. Membrii minorității, în calitate de cetățeni români de succes, şi-au adus de asemenea contribuții importante în cadrul statului român și societăţii româneşti. Vom continua să încurajăm membrii minorităţii în eforturile lor viitoare în acest sens.

– Nu demult, ministrul de Externe turc, Ahmet Davutoglu, cu prilejul reuniunii ambasadorilor Turciei din străinătate, a subliniat necesitatea unei activităţi mai dinamice a corpului diplomatic din străinătate şi implicarea sa mai semnificativă în problemele regionale și internaționale. Ce ne puteţi spune în acest sens?

DSC_0037

Întrevedere între ES Ömür Șölendil şi Ministrul Afacerilor Externe, ES Titus Corlăţean

– Turcia este situată în epicentrul regiunii afro-eurasiatice, acolo unde oportunitățile și riscurile create de epoca globalizării interacționează intens. Prin urmare, există o necesitate clară ca Turcia să desfăşoare o diplomație proactivă pentru a ajuta la asigurarea şi consolidarea prosperității, stabilităţii și securităţii în această vecinătate care se întinde de la Balcani până la Caucaz şi bazinul Mării Caspice, de la Marea Neagră la Mediterana de Est, de la Zona Golfului până la Africa de Nord. Turcia, bucurându-se de multiple identități regionale, are responsabilitatea să desfășoare o politică externă multidimensională. De aceea, Turcia contribuie activ la rezolvarea conflictelor precum şi la pacea şi securitatea la nivel global.

În ultimii ani, vizibilitatea Turciei în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale a crescut, de asemenea, considerabil. În consecinţă, am lansat importante iniţiative de mediere şi facilitare. Deţinem co-preşedinţia celei mai extinse iniţiative ONU existente vreodată („Alianţa Civilizaţiilor”) în scopul promovării dialogului cultural, armoniei şi a respectului reciproc. În plus, Turcia a iniţiat mai multe proiecte de cooperare regională, cum ar fi „Cooperarea Economică a Mării Negre”, „Iniţiativa de Cooperare din Europa de Sud-Est”. În ultimii ani, Turcia s-a afirmat de asemenea ca o importantă țară donatoare. În acest sens, alocăm peste un miliard de dolari pe an pentru asistență de dezvoltare pentru a oferi sprijin unor națiuni care au nevoie de astfel de asistenţă, prin Agenţia turcă de cooperare şi dezvoltare (TIKA).

Desfăşurarea unei astfel de politici externe necesită o diplomație foarte viguroasă și activă. Prin urmare, ne-am îmbunătățit relațiile noastre cu majoritatea vecinilor noştri, prin creșterea interdependenței noastre economice, dialogului politic şi înțelegerii culturale. Am întărit de asemenea relaţiile strategice cu partenerii noştri occidentali și am consolidat parteneriatele noastre cu puterile emergente din Africa, Asia-Pacific şi America Latină. Am înfiinţat multe noi misiuni diplomatice și consulare pe aceste continente. Astăzi, nici o regiune din lume nu mai este departe de Turcia. Suntem reprezentaţi atât politic, cât și economic aproape în toate părţile lumii.

Urmăresc cu interes articolele publicate în revista „Balcanii şi Europa” şi sunt convins că pozitiva contribuţie a acestora la relaţiile diplomatice din regiune şi din Europa va continua.

Carol Roman


ES Ambasadorul Ömür Şölendil şi-a început activitatea la Ministerul de Externe turc în anul 1977. În decursul unei cariere de peste 35 de ani, ambasadorul Şölendil a avut importante posturi, în cadrul MAE turc, atât în Ankara cât şi în străinătate. A fost ambasador al Turciei în Libia (2008-2009) şi Mongolia (2006-2008). Din luna mai 2011 este Ambasadorul Turciei în România.

Ambasadorul Șölendil a mai fost director general pentru afaceri politice bilaterale, responsabil pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia de Sud, la MAE turc. Din 2002 până în 2006, a lucrat în diferite funcţii în cadrul Direcţiei Generale pentru Europa de Est, din MAE turc. A lucrat de asemenea la Cabinetul Ministrului şi a detinut diferite funcţii în cadrul mai multor departamente politice ale Ministerului.

Ample posibilităţi de colaborare prietenească între China şi România

Reporter: editura October - 24 - 2012 Comments Off on Ample posibilităţi de colaborare prietenească între China şi România

– ne declară domnul Su Yanwen, Consul general al Chinei la Constanţa

Am dori să ne expuneţi care este evoluţia comerţului chino-român, acum, în anul 2012, având în vedere că portul Constanţa, unde dumneavoastră vă desfăşuraţi activitatea, constituie poarta principală prin care mărfurile din ţara dvs. intră în România, iar cele româneşti ies şi iau drumul Chinei.

– În calitate de consul general al Chinei la Constanţa, am promovat şi am sprijinit eforturile de cooperare chino-române din diferite domenii. Avem relaţii bune de conlucrare cu conducerea Camerei de comerţ, industrie, navigaţie şi agricultură din Constanţa, cu care am discutat despre oportunităţile de colaborare economică şi comercială dintre provincii din China şi Constanţa. De altfel, o întreprindere mare de prelucrare a produselor agricole a vizitat China şi a participat la Forumul de colaborare agricolă dintre China şi ţările din Europa de est. La rândul său, partea chineză a fost activă: astfel, „Compania Tianjin Metalurgic”, Banca chineză de exploatare, precum şi firme din domeniul energiei eoliene au făcut vizite de documentare în Constanţa, pentru posibile investiţii.

După statistica Ministerului Comerţului al Chinei, în prima jumătate a anului 2012, volumul comerţului chino-român a ajuns la 1,82 miliarde dolari, cu o reducere de 10,6% faţă de perioada similară a anului precedent; volumul exportului chinez a fost de 1,37 miliarde dolari, cu o scădere de 14,5%, iar volumul importului de 450 milioane dolari, consemnând o creştere de 4.2%.

După statistica părţii române, China a devenit deja cea de a treia ţară ca surse de import pentru România, dintre ţările din afara Uniunii Europene, ocupând o pondere de 14,3% din volumul comerţului total cu aceste ţări. Volumul de export al României în China ocupă locul al 7-lea dintre ţările din afara UE, cu 2,9%. Exporturile româneşti către China cuprind maşini, utilaje şi echipamente, produse de lemn etc. Importurile României se referă îndeosebi la utilaje şi echipamente, metale şi altele.

Cât priveşte locul României în cadrul volumului comerţului Chinei cu ţările din Europa centrală şi de est, situaţia este următoarea: în prima jumătate a anului 2012, volumul comerţului chino-polonez a ajuns la 6,6 miliarde dolari, cel chino-ceh la 4,2 miliarde dolari, cel chino-ungar la 3,8 miliarde dolari, cel chino-slovac la 3 miliarde dolari, cel chino-român la 1,8 miliarde dolari, cel chino-bulgar la 0,9 miliarde dolari.

Consider că relaţiile tradiţionale de colaborare prietenească dintre China şi România deschid ample posibilităţi de explorare a potenţialului mare existent în domeniul energiei, al infrastructurii şi agriculturii.

La 1 octombrie 2012 s-a celebrat cea de a 63-a aniversare a înfiinţării Republicii Populare Chineze. Am solicita ca în contextul evoluţiei economice a Chinei, să ne faceţi o scurtă prezentare a oportunităţilor, precum şi a dorinţei Chinei de a dezvolta relaţii cu ţările din regiunea noastră.

– După reformă şi politica de deschidere, economia chineză şi-a menţinut ritmul rapid de dezvoltare, volumul Produsului Intern Brut ajungând pe locul 2 din lume, iar în multe domenii China a ocupat locul 1 – de altfel, succesele sale remarcabile sunt cunoscute de toată lumea. O Chină mai deschisă, mai dinamică a creat mai multe oportunităţi de investiţii şi spaţiu mai mare de piaţă pentru diferite ţări. În faţa crizei financiare internaţionale, China a păstrat dezvoltarea sa economică într-un ritm relativ rapid şi stabil, participând activ la cooperarea internaţională şi încercând să aducă o contribuţie importantă la relansarea economiei mondiale. Până astăzi, China a reuşit să facă investiţii în 177 ţări, oferind astfel posibilitatea creării a 1 milion de locuri de muncă în aceste state.

Trebuie, însă, să remarcăm că China rămâne o ţară în curs de dezvoltare, cu toate că volumul total al economiei chineze a crescut cu mult; totuşi, calitatea dezvoltării sale trebuie să fie în continuare ridicată. Cifrele vorbesc de la sine. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Chinei este de numai 5.414 dolari, ocupând locul 89 în lume. În China mai sunt aproximativ 130 miloane de oameni ce duc o viaţă dificilă. În evoluţia economică au apărut probleme de dezvoltare dezechilibrată, necoordonată şi nedurabilă etc. Dorim să intrăm în rândul ţărilor dezvoltate şi mai avem de parcurs încă un drum lung şi anevoios.

Pentru întărirea relaţiilor dintre China şi ţările din Europa centrală şi de est, în data de 6 septembrie 2012 a avut loc, la Beijing, prima Conferinţă inaugurală a Secretariatului pentru Cooperare dintre China şi Ţările Europei centrale şi de est. 16 state din această regiune, între care şi România, au trimis coordonatori naţionali la această Conferinţă. S-a vădit faptul că atât China cât şi cele 16 ţări participante doresc să dezvolte cooperarea în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural, turistic şi altele. Partea chineză a făcut o scurtă prezentare a unor proiecte privind promovarea deschiderii unui credit de 10 miliarde dolari pentru investiţii în infrastructura din regiunea respectivă. Secretariatul va organiza o serie de activităţi, cum ar fi Conferinţa de prezentare a produselor turistice, Forumul de colaborare culturală, Forumul politicienilor tineri şi Dialogul cu privire la politica învăţâmântului dintre China şi cele 16 ţări.

– Se cunoaşte că în afara preocupărilor economice, aveţi şi alte obigaţiuni importante în calendarul dvs.

– În luna august, fregata „Yantai” a forţelor navale chineze a sosit pentru prima dată în portul Constanţa, într-o vizită. Peste 1.000 de militari şi cetăţeni români au vizitat această fregată şi au putut discuta prieteneşte cu marinarii chinezi.

Am însoţit, apoi, vizita efectuată la Galaţi de Li Xiansheng, vice-guvernator al Provinciei Hubei, vizita făcută de vice-preşedintele Conferinţei Consultative Politice din Provincia Shandong, precum şi vizita în Brăila desfăşurată de vicepreşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari din Provincia Henan. Mai consemnez delegaţia Ministerului tehnico-ştinţific al Chinei, precum şi delegaţia Federaţiei femeilor din Shanghai, aflate la Constanţa şi Tulcea.

În domeniul colaborării pe linie umanistică, menţionez faptul că în luna martie 2011, la Universitatea „Ovidius” din Constanţa s-a înfiinţat clasa Confucius, în care 70 de studenţi şi elevi învaţă limba chineză. În vara trecută, 32 de studenţi şi elevi excelenţi din clasă au participat la o tabără de vară în China. Nu pot trece cu vederea şi colaboarea strânsă cu filiala Constanţa a Asociaţiei de prietenie cu China, care îşi desfăşoară activitatea la Universitatea „Andrei Şaguna”, împreună cu care am organizat, la 10 octombrie, vernisajul unei importante expoziţii de fotografii din Shanghai.

Consulatul nostru a participat activ la o serie de activităţi culturale, cum ar fi „Noaptea Chinei pe litoral”, „Festivalul Zmeilor”, Expoziţia de pictură „Peisajul din Macao” etc. În continuare depunem eforturi, dorind să contribuim la întărirea prieteniei chino-române, la o colaborare bazată pe avantaj reciproc între ţările noastre.

Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

Reporter: editura September - 17 - 2012 Comments Off on Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

ne declară E.S. dl Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda

La sfârşitul lunii iulie, ca rezultat al demersurilor susţinute şi constante ale Ambasadei României la Dublin, cât şi ale autorităţilor române pe lângă Guvernul irlandez, a fost adoptată o decizie deosebit de importantă pentru comunitatea românească din Irlanda şi pentru relaţia româno-irlandeză în general: ridicarea, cu aplicare imediată, a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români. Această măsură este cu atât mai importantă cu cât se petrece cu 18 luni mai devreme faţă de termenul convenit în Tratatul de Aderare a României la U.E., de 1 ianuarie 2014.

– Când aţi demarat acţiunea de ridicare a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români?

– Acest obiectiv major s-a aflat pe agenda Ambasadei României de la Dublin încă din anul 2009, fiind continuat în anii 2010 şi 2011. Acest demers al Ambasadei României a fost unul în asociaţie cu omologul bulgar. La iniţiativa ambasadei noastre şi într-o logică evidentă de maximizare a şanselor demersurilor Ambasadei, a fost propusă şi pusă în aplicare o cooperare cu reprezentantul bulgar la Dublin. Astfel, o parte din acţiunile concepute de misunea noastră au beneficiat şi de angajamentul şi participarea colegului bulgar.

Insistenţa noastră s-a bazat şi a putut fi manifestată şi datorită deschiderii la dialog pe care cea mai mare parte din oficialii irlandezi au arătat-o, uneori dincolo de propriile lor opinii sau decizii. Mărturisesc că au existat momente în care opinia majoritară era în defavoarea continuării demersurilor. Din fericire, nu am dorit să renunţăm nici un moment. Decizia irlandeză nu a fost una simplă, uşor de luat, ci dimpotrivă. Pornind mai ales de la realităţile economice şi sociale proprii acestui spaţiu, dar şi în conexiune cu decizia altor state, care au extins aplicarea restricţiilor pe pieţele lor de muncă, este, cred, uşor de înţeles de ce întregul proces a fost unul destul de complicat şi dificil. Referitor la palierele politice abordate, acestea au cuprins atât reprezentanţii guvernamentali, cât şi parlamentari. Trebuie, însă, reţinut că decizia a aparţinut, potrivit procedurilor legale irlandeze, guvernului.

Credeţi că, odată ridicate restricţiile pe piaţa muncii, numărul românilor înregistraţi oficial în Irlanda, creşte peste 18.000, câţi sunt acum? E posibil ca în viitorul apropiat să sosească mai mulţi români ?

Aş face o menţiune: Ambasada apreciază ca numărul românilor prezentat în întrebarea dumneavoastră – rezultat în urma recensământului irlandez din 2011 – este, în mod real, mai mare. S-ar putea ca această cifră să fie crescută, dată fiind prezenţa unui număr de muncitori români care nu sunt înregistraţi oficial.

În ceea ce priveşte posibilitatea creşterii numerice a prezenţei românilor în Irlanda, nu se pot face predicţii. Chiar dacă într-o perioadă imediată un asemenea fenomen ar putea avea loc, condiţiile reale de piaţă a muncii – economie încă în proces de refacere, şomaj crescut etc – vor duce la o autoreglare a unui eventual asemenea proces. De altfel, am încercat şi voi continua să atrag atenţia tuturor românilor interesaţi de planuri de venire în Irlanda, pentru lucru, să se intereseze mai întâi asupra condiţiilor şi şanselor reale pentru materializarea unui asemenea proiect şi să insiste în legalizarea contractuală a relaţiilor de muncă cu angajatorii.

Mai poate aspira Irlanda la statutul de Celtic Tiger” al UE? Care e viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze în cadrul Uniunii?

Rezultatele eforturilor de redresare economică ale noului guvern au fost apreciate în mod pozitiv şi constant de delegaţiile FMI/UE/BCE, care vizitează regulat Dublinul, semnele înregistrate până în prezent fiind încurajatoare. Chiar dacă Irlanda nu va mai egala performanţele trecute, care au făcut-o să capete statutul menţionat, se înregistrează suficiente comentarii, inclusiv din partea instituţiilor financiare internaţionale, care indică evoluţia economiei irlandeze într-o direcţie de creştere credibilă şi care tind să contureze un exemplu irlandez pozitiv de ieşire din criză.

În ce priveşte viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze, semnalele sunt, de asemenea, solide şi pozitive. Chiar decizia recentă a guvernului irlandez referitoare la liberalizarea pieţei muncii pentru lucrătorii români dovedeşte intenţia ambelor state de a consolida parteneriatul dintre ele. De altfel, în ultimii trei ani au fost înregistraţi paşi importanţi ai dialogului bilateral şi proiectelor concrete, în toate domeniile – prima vizită a unui ministru de Externe irlandez în România în istoria post-decembristă, asistenţa pe absorbţia fondurilor europene, cooperări inter-instituţionale între ministere de linie, vizite reciproce parlamentare, creşterea schimburilor comerciale, concretizarea unor proiecte culturale excepţionale, completarea cadrului juridic bilateral etc. Planurile pentru viitorul apropiat şi mediu cuprind acţiuni importante care să completeze şi să consolideze această evoluţie ascendentă.

(a consemnat Marian Gârleanu)

„Plec din România cu amintiri minunate”

Reporter: editura July - 25 - 2012 Comments Off on „Plec din România cu amintiri minunate”
  • ne declară E.S. domnul Ljupco Arsovski, Ambasador al Republicii Macedonia în România

Au trecut patru ani de la sosirea mea în România – ţară prietenă pe care o cunoşteam încă de dinainte. Am venit la începutul anului 2008 şi-mi pare că a fost ieri. Cu adevărat, timpul zboară. Marea şi minunata dumnevoastră ţară îmi era cunoscută din îndepărtatul an 1964 când, împreună cu părinţii mei, am fost în concediu, în Bucureşti la Hotelul “Lido “de pe bulevardul Magheru, am vizitat superba Constanţă şi am cunoscut semeţii munţi ai Sinaiei. Treizeci de ani mai târziu, în calitate de ministru adjunct am condus negocierile pentru Convenţia consulară dintre Republica Macedonia şi România, iar după aceea, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, am fost în vizită oficială în România.

După patru ani, bilanţul răspunsurilor date chiar întrebărilor mele : unde am venit? ce oameni am cunoscut?, ce prieteni mi-am făcut?, ce am făcut pentru Macedonia în vederea îmbunătăţirii cooperării şi relatiilor cu România? – este în totalitate pozitiv. Permiteţi-mi să vă prezint pe scurt câteva dintre consemnările mele.

Republica Macedonia şi România au stabilit relaţii diplomatice în ianuarie 1995. Ambasadele, care timp de 17 ani au funcţionat în capitalele Skopje şi Bucureşti, şi-au intensificat, cu fiecare zi, activitatea în special în plan economic iar comunicarea, care funcţionează excelent între ambasadori şi ceilalţi funcţionari diplomatici, evident şi cu Ministerul Afacerilor Externe dar şi cu alte instituţii guvernamentale şi neguvernamentale confirmă că este vorba despre ţări prietene care au planuri de viitor identice sau asemănătoare şi multe momente comune în dezvoltarea lor istorică.

România este o ţară cu multe caracteristici comune, nu doar cu Macedonia ci şi cu alte state din vecinătatea sa. Oamenii sunt prietenoşi, obiceiurile creştine comune, multe denumiri ale localităţilor sunt identice cu cele din Macedonia, bucătăria este asemănătoare .Acestea au fost câteva dintre motivele principale pentru care integrarea mea în viaţa românească a fost rapidă şi uşoară. Serviciul meu diplomatic a avut coordonate cunoscute. Priorităţile mele au fost: să consolidez excelentele relaţii bilaterale, în special prin schimbul de vizite la toate nivelurile, inclusiv la cel mai înalt, să promovez oferta economică macedoneană şi să continui cooperarea culturală. Un loc special l-a ocupat menţinerea contactelor cu macedonenii care, ca minoritate acceptată, lucrează şi trăieşte în România participând activ la acţiunile Asociaţiei Macedonenilor din România care are filiale în întreaga Românie, fiind reprezentaţi de un deputat în Parlamentul României.

M-au aşteptat îndatoriri pe care le-am îndeplinit cu mare bucurie. În aceşti patru ani, schimburile economice s-au dublat dar criză economică mondială a influenţat doar puţin cooperarea noastră. Au fost mai puternice relaţiile şi dorinţa ca prin muncă să se dezvolte afacerile şi, înainte de toate, comerţul. Au fost realizate câteva Forumuri de afaceri între cele două ţări făcând loc succesului economic şi progresului. Noi ca ambasadă am încurajat oamenii de afaceri şi am susţinut cu putere cooperarea între cele două state prin susţinerea activităţilor Camerelor de Comerţ. Acum patru ani, Guvernul Macedoniei, cu acordul şi aprobarea Guvernului român l-au numit pe Preşedintele Camerei de Comerţ Prahova, ca primul consul onorific al Republicii Macedonia, cu sediul în Ploieşti. De atunci, ambasada dar şi eu personal am avut cu Camera de Comerţ Prahova o cooperare deosebită, iar la toate întâlnirile am continuat contactele de afaceri încheiate prin contracte. De curând, a fost numit şi un consul onorific la Timişoara.

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Macedonia, în anul 2010 şi vizita de răspuns a preşedintelui macedonean, Gjorge Ivanov, în România, în anul 2011 au confirmat colaborarea pozitivă dintre cele două ţări, apropierea dintre cele două popoare. Cadrul juridic a fost consolidat cu două noi acorduri interstatale, iar cele două ministere ale afacerilor externe au realizat noi acorduri de cooperare. Ministrul macedonean al afacerilor externe a fost anul trecut în vizită oficială în România şi aşteptăm ca şi omologul său român să ne viziteze ţara în acest an.

Aş mai aminti cu plăcere despre cooperarea parlamentară. O delegaţie de senatori şi deputaţi condusă de senatorul Titus Corlăţean s-a aflat în anul 2010 în Republica Macedonia. Din păcate, în anul 2011, am pierdut, un drag prieten personal, deputata minorităţii macedonene în parlamentul românesc, dra. Liana Dumitrescu, a cărei activitate a contribuit la consolidarea relaţiilor dintre poporul român şi macedonean.

Menţionez relaţiile noastre culturate. În ambele ţări au apărut cărţi, filme macedonene au fost prezentate la festivaluri atât în Bucureşti, cât şi toate oraşele. La Radio România Cultural a fost prezentată piesa radiofonică a dramaturgului Goran Stefanovski, scriitor şi academician, a cărui Antologie de texte a fost, în toamna anului trecut, tradusă în limba română.Consemnez că în anul 2008 cultura macedoneană a fost prezentă la Bucureşti prin „Zilele Goce Delcev”, prilej de dezbateri privitoare la istoria recentă a culturii, a muzicii religioase şi a meşteşugurilor populare.

Plec din România cu amintiri minunate şi având convingerea că buna cooperare se va consolida permanent, mai departe.

„Studenţii vietnamezi formaţi în România joacă un rol important în dezvoltarea Vietnamului”

Reporter: editura June - 17 - 2012 Comments Off on „Studenţii vietnamezi formaţi în România joacă un rol important în dezvoltarea Vietnamului”

– ne declară E.S. domnul Nguyen Quang Chien,

Ambasador al Republicii Socialiste Vietnam în România,

la încheierea misiunii sale în ţara noastră

 

Cum se explică faptul că în plină criză economică mondială, Republica Socialistă Vietnam înregistrează unritm susţinut de creştere, în această regiune a continentului asiatic?

– Înainte de toate, ţin să remarc faptul că progresele realizate de ţara noastră se datorează unor momente istorice importante, pe care le-am parcurs, între care amintesc reunificarea Vietnamului, la data de 30 aprilie 1975. În ciuda efectelor negative ale crizei economice globale, Vietnam a înregistrat performanţe remarcabile economice, inclusiv o rată de creştere anuală medie de 7%, între anii 2006-2010. Am vedea o combinaţie de factori, dintre care cei mai importanţi ar fi: dinamismul unei pieţe de 86 de milioane de consumatori, cu o creştere continuă a cererii interne, forţă de muncă abundentă şi o capacitate de adaptare proprie asiaticilor. Am adăuga puternice creşteri economice realizate prin reforme economice profunde, pe o perioadă de 25 de ani, caracterizate prin înţelepciunea de a alege între proprietatea de stat şi cea particulară. Amintim, apoi, un angajament decisiv de integrare internaţională, şi, bineînţeles, regională şi inter-regională, în cadrul proiectului Comunităţii Economice a ASEAN, APEC, a Summitului din Asia de Est, ASEM. Mai menţionez apoi o politică anti-criză consecventă, care vizează menţinerea stabilităţii macroeconomice.

Există, de asemeni, încă multe piedici, cum ar fi creşterea inflaţiei, deficitul comercial, încetinirea unor activităţi, scăderea cererii externe a volumului de export, (care reprezintă până la 70% din PIB) şi a investiţiilor străine directe.

 

Se poate socoti că la această dezvoltare a contribuit şi implementarea unei economii de stat cu elemente de piaţă în mica industrie şi agricultură, după modelul chinez?

– Vietnam a adoptat un proces propriu de dezvoltare socio-economică. În acelaşi timp, ţinând seama de ritmul globalizării, este necesar să se facă schimb de experienţe cu alte ţări, extrase din realităţile practice. Fiind o economie în tranziţie, Vietnam învaţă, selectează şi aplică la propriile sale condiţii învăţămintele provenite de la ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

 

Am dori să aflăm care este stadiul relaţiilor multilaterale dintre Vietnam şi România.

– Între ţările noastre există relaţii tradiţionale de prietenie. Vietnam este recunoscător Guvernului şi poporului român pentru sprijinul nepreţuit pe care le-a oferit în timpul războiului de eliberare şi în epoca de făurire a naţiunii. Astăzi, relaţiile noastre continuă să se dezvolte în diferite domenii, contribuind la dezvoltarea socio-economică a fiecărei ţări. Relaţiile economice şi comerciale au cunoscut o creştere constantă, cu un volum comercial trecut de la 30 de milioane de dolari/an, în medie, ajuns, în perioada 2000-2005, la 78.87 milioane de dolari în 2008, înainte de a atinge un record de 129 milioane de dolari în 2010.

Schimburile noastre culturale, ştiinţifice, educaţionale şi sportive au cunoscut un progres substanţial, ca parte a unui Program de aplicare bianuală a Acordului de cooperare. De asemeni, activităţile culturale se desfăşoară cu regularitate, sub auspiciile ambasadelor noastre din Bucureşti şi din Hanoi: săptămâni ale filmului, expoziţie de fotografii sau de cărţi, conferinţe-dezbateri, spectacole în cadrul Festivalului „Hue”. Turismul este, de asemenea, un potenţial sector de cooperare. Relaţiile tradiţionale de prietenie sunt chemate să se consolideze şi prin promovarea cooperării între comunităţile noastre locale, cum este cazul dintre Da Nang şi Ninh Binh – Timişoara-Hunedoara.

Aş adăuga că între Vietnam, membră a ASEAN şi România, membră a Uniunii Europene, pot exista şi alte oportunităţi de cooperare în cadrul forumului Asia-Europa (ASEM), pe subiecte cum ar fi proiecte în subregiunea Mekong şi Strategia Dunării, de exemplu.

 

– Cum apreciaţi faptul că peste 3.000 de absolvenţi vietnamezi ai învăţământului din România au, în continuare, legături cu mediul academic şi ştiinţific-cultural românesc?

– Domeniile educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi culturii constituie domenii favorite în cooperarea bilaterală. Cei aproximativ 3.000 de studenţi şi stagiari vietnamezi formaţi în România în anii ’60, ’70 şi ’80 ai secolului XX joacă nu doar un rol important în dezvoltarea Vietnamului, dar, de asemenea, se constituie ca o punte indispensabilă pentru promovarea parteneriatului între instituţii şi întreprinderi româneşti şi consolidează legăturile dintre cele două popoare.

Vom continua eforturile şi acţiunile noastre, reînnoind periodic acordurile bilaterale de coperare în domeniul educaţiei, tehnico-ştiinţific şi cultural. Pe realizările create de predecesorii lor, înaintaşi, noua generaţie de studenţi vietnamezi, care urmează cursuri de formare universitare şi post-universitare în România, vor prelua şi vor continua munca lor, împreună cu colegii români, pentru a îmbogăţi relaţia noastră multilaterală, într-o nouă etapă de cooperare.

 

 

“România și Turcia au relații puternice și complexe”

Reporter: editura April - 16 - 2012 Comments Off on “România și Turcia au relații puternice și complexe”
  • ne declară E.S domnul Ömür ŞÖLENDIL, Ambasadorul Republicii Turcia la București

Relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia au cunoscut o dezvoltare deosebită atingând un stadiu calificat a fi excelent. Până a se ajunge la acest nivel au fost parcurse, treptat, mai multe etape, îndeosebi cele din ultimii ani. Am dori o apreciere din partea dumneavoastră.

– România și Turcia au relații puternice și complexe. Nu avem doar o geografie și o istorie comună, dar și interese politice și economice comune. Cooperăm activ într-o arie largă de domenii, de la comerț și energie, până la transport și cultură. Această cooperare a atins un stagiu fără precedent în ultimii ani, iar la nivel înalt a avut loc un număr mare de întâlniri bilaterale.

La sfărşitul anului trecut, Preşedintele Traian Băsescu , aflat la Ankara, a semnat împreună cu Preşedintele Abdullah Gül, Declaraţia privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Turcia, care prevede cooperare în domeniul economic, militar, politic şi cultural. În mod cert, s-au deschis noi perspective de dezvoltare a relaţiilor dintre cele două ţări. Cum a reacţionat efectiv şi mediul de afaceri turcesc din România?

– Vizita Președintelui Băsescu în Turcia în decembrie 2011 a fost un moment de referință în cadrul relațiile bilaterale turco-române. Declarația de Parteneriat strategic semnată de Președinții celor două țări în cadrul vizitei reprezintă un semnal clar al dorinței comun de a dezvolta și întări cooperarea noastră, care va servi atât intereselor Turciei și României, cât și întregii regiuni. Odată cu completarea Planului de Acțiune, care va stabili prioritățile și modalitățile de realizare ale parteneriatului nostru strategic, în zilele ce vor urma, vom avea un mecanism viabil pentru utilizarea enormului potențial în dezvoltarea și mai puternică a cooperării noastre bilaterale.

Cooperarea în domeniul economic și comercial reprezintă un aspect foarte important în relațiile noastre. La sfârșitul anului 2011, volumul de schimburi comerciale între Turcia și România s-a ridicat la 7 miliarde de dolari. Turcia este cel mai mare partener comercial al României în afara U.E. Oamenii de afaceri turci care își desfășoară activitatea în România de la începutul decadei 90 au avut o mare contribuție în această direcție. În prezent, peste 6000 de oameni de afaceri turci operează în această țară într-o arie largă de sectoare, cum ar fi domeniul bancar, construcții, producție de bunuri de consum, sănătate, învățământ și media. Valoarea totală a investițiilor turce în România, inclusiv cele care vin prin terțe țări, este estimată la peste 5 miliarde de dolari.

Unul dintre scopurile principale ale parteneriatului strategic dintre Turcia și România îl reprezintă dezvoltarea în viitor a relațiilor economice. Credem că există încă un mare potențial pentru extinderea cooperarii noastre în domeniul economic, atât la nivel bilateral, cât și prin terțe țări.

Evoluează pozitiv şi relaţiile culturale dintre ţările noastre. La sfârşitul anului trecut au fost încheiate acorduri interguvernamentale de cooperare şi mă refer în mod special, la cel referitor la susţinerea creaţiei contemporane precum şi la cel din domeniul conservării şi promovării patrimoniului.

Cooperarea culturală și contactele între popoare sunt la fel de importante ca și voința politică în extinderea relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Ca rezultat al relațiilor vechi de secole dintre noi, cele două țări au o moștenire culturală comună reflectată în cele aproape 3000 de cuvinte comune din limba turcă și, respectiv, limba română, în tradițiile culinare similare și în exemplele de arhitectură turcă existente în regiunea Dobrogei. Datorită atitudinii deschise a autorităților române, minoritățile turcă și tătară trăiesc de secole în România într-o atmosferă de pace. Anual, mii de turiști români vizitează Turcia în vacanțe și concedii. Suntem încredințați că Centrele Culturale Turce “Yunus Emre” din București și Constanța pe care le-am inaugurat în noiembrie 2011 vor contribui la descoperirea în continuare a elementelor comune din culturile turcă și română și la apropierea și mai strânsă dintre cele două națiuni.

Ca un semn al prieteniei tradiţionale dintre ţările noastre, România acordă un sprijin constant aderării Turciei la UE, încurajând realizarea de progrese în deschiderea unor noi capitole de negocieri, în perioada următoare. Am dori să cunoaştem cum este apreciat acest sprijin al României în ţara dumneavoastră?

– Accederea la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv strategic pentru Turcia. Turcia și UE nu au doar un continent comun și o istorie comună, dar și un viitor comun. Datorită potențialului său economic – a populației tinere și politicii externe dinamice axate pe pace, stabilitate și dezvoltare economică regională și nu numai – primirea Turciei în UE va fi benefică Uniunii și ei înseși în egală măsură. România este una dintre țările membre ale UE care înțelege cel mai bine contribuția Turciei în această privință. Noi apreciem foarte mult sprijinul dat de prietenii noștri români pentru primirea statutului de membru al Uniuni Europene de către Turcia.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult