NUMARUL
195-196
Odată cu înscăunarea României în fruntea Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă limitată, pe drept ...
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen ...
În ultimii ani, turismul în zona balcanică a evoluat spectaculos. De la stațiunea Belek, din ...
- România reîntregită, stat unitar pe harta lumii La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinţei ...
O informație de presă ne lămurește despre adevărata stare de lucruri care domnește în rândul ...
- Putere, avere, ereditate - Numeroase state socotite a fi modele de democrație, și nu numai ...
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul ...
Considerate un tezaur al neamului, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice ...
Triunghiul planetar al momentului: America-China-Rusia  Relațiile dintre Rusia și Statele Unite, care au monopolizat decenii de-a ...
Cei cunoscuți sub numele de „whistleblowers” sunt acele persoane care lasă să se scurgă spre ...
Oligarhii ruși, îmbogățiți cu resursele patriei-mamă Deținătorii de averi însemnate din Rusia ultimelor decenii reprezintă un ...
Cândva am găsit o cărticică despre Teatrul „Cărăbuş” al celebrului actor Constantin Tănase, care „propune” ...

Articole din categoria ‘La ordinea zilei’

„Era Merkel”, la momentul bilanțului

Reporter: editura December - 18 - 2018 Comments Off on „Era Merkel”, la momentul bilanțului
Angela Merkel, cancelarul Germaniei care a fost considerat mereu una dintre cele mai puternice femei din lume, se pregătește de ieșirea din scena politică.
 

Poporul german o numește pe Angela Merkel „Mutti” („Mama”)

A format primul guvern în anul 2005 și, de atunci, a condus țara – și Europa – fără să aibă întotdeauna o solidă majoritate politică de susținere. De asemenea, contrar părerii generale că un lider puternic trebuie să fie și carismatic, Angela Merkel nu s-a remarcat din această perspectivă, ba chiar a părut impersonală de foarte multe ori în aparițiile sale publice. La un moment dat, îi îndemna într-un fel aparte pe germani s-o realeagă: „Pentru că mă cunoașteți”… Dar impactul profund asupra politicii interne și externe a Germaniei se vede clar din percepția pe care o are poporul cel mai prosper din Europa despre liderul său actual: „Germanii o văd pe Merkel ca pe un funcționar public de cea mai mare încredere, cu o mare forță analitică”, notează „Foreign Policy”. De altfel, germanii se referă la cancelarul Merkel cu numele de „Mama”.

Alături de fostul președinte Traian Băsescu, în vizită la București (2010)

Anul 2015 a marcat două momente care aveau să semnalizeze intrarea într-o nouă epocă pentru Angela Merkel: poziția foarte dură a cancelarului față de datoria Greciei, care i-a amuțit pe euroscepticii germani până la a-i face aproape să dispară de pe scena politică, și, oarecum la antipod, atitudinea de a întâmpina cu brațele deschise migranții în Germania și de a stabili cote de migranți pentru alte state membre, în condițiile în care foarte mulți lideri europeni nu erau de acord cu o astfel de măsură. A fost momentul în care s-a cristalizat opoziția manifestată și azi de țările din Grupul de la Vișegrad, cărora li se alătură mai recent și Italia. Deși pe plan internațional Angela Merkel a fost aplaudată pentru spiritul său umanitar, în interiorul Europei, pentru care decide, alături de liderii Franței, de peste un deceniu, atitudinea sa a început să-i facă pe naționaliști să strângă rândurile, iar cotele de migranți nu au fost acceptate nici în prezent la nivelul blocului comunitar.

Împreună cu liderii lumii, la Summitul G7 (2018)

Pe de altă parte, care este bilanțul intern al cancelarului Merkel? După ce toate contoversele, judecățile și opiniile vor trece, datele vor rămâne. În cei aproape 14 ani în care s-a aflat la cârma țării sale, Angela Merkel a lucrat îndeosebi pentru interesele poporului german, căruia i-a întărit prosperitatea, și pentru statul german, căruia i-a sporit influența. În anul 2016, țara a înregistrat cel mai mare excedent comercial din lume – 310 miliarde de dolari – fiind cel de-al treilea exportator global – 1,27 trilioane de dolari total exporturi germane de bunuri și servicii. Inclusiv în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o în România, cancelarul Merkel s-a interesat îndeaproape de parcursul firmelor germane prezente pe teritoriul țării noastre și de felul în care statul român asigură un mediu propice pentru aceste afaceri. 

 



*Angela Merkel a participat, în calitate de camcelar al Germaniei, la peste 100 de summituri în care s-au stabilit reperele majore – economice, sociale, strategice – ale politicii europene și mondiale


*Competiţia pentru şefia Uniunii Creştin-Democrate, după retragerea actualului cancelar, se anunţă a fi dură. Potrivit sondajelor difuzate de presa germană, candidaţii cu cele mai mari şanse sunt Friedrich Merz şi Annegret Kramp-Karrenbauer, iar diferenţa de popularitate dintre ei este mică.  Kramp-Karrenbauer, căreia i se spune şi „mini-Merkel“ a fost propusă în mod oficial de filiala CDU din Saarland, din care provine, pentru a-i lua locul Angelei Merkel la şefia partidului.

Riscul nuclear mondial

Reporter: editura June - 15 - 2018 Comments Off on Riscul nuclear mondial
Lumea prezentului se confruntă cu un risc crescut de izbucnire a unui dezastru nuclear, din cauza dezvoltării acestui tip de armament şi în state care au regimuri instabile. În același timp, pericolul ca armele nucleare să intre în posesia teroriștilor este mai acut ca oricând.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat retragerea ţării sale din Acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2015 de puterile internaţionale SUA, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa şi Germania. Această decizie de revenire asupra unui document care reglementează strict activităţile nucleare ale Iranului astfel încât să garanteze caracterul lor exclusiv paşnic a transmis un semnal puternic în toată lumea, de creştere a riscului nuclear mondial. Opinia publică internaţională a luat la cunoştinţă astfel despre faptul că Administraţia de la Casa Albă consideră Iranul o ameninţare.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare, în 1970, state care nu fac parte din această înțelegere internațională au executat teste nucleare. În aceste condiții, echilibrul nuclear mondial este tot mai fragil. 

Statele Unite ale Americii și Federația Rusă au, fiecare, potrivit estimărilor, aproximativ 7.000 de arme nucleare. Circa un sfert dintre acestea se află peste granițele lor, majoritatea fiind în rezervele din interior.

De o parte se află SUA, caredeţineau, în 2017, 6.800 de arme nucleare, arată Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din această ţară. În plan extern, timp de 70 de ani, președinții americani din ambele tabere, democrați și republicani, au respectat o aritmetică simplă: cu cât mai multe state dețin arme nucleare, cu atât este mai mare pericolul izbucnirii unui astfel de conflict, intenționat sau accidental. Pe acest considerent, liderii de la Casa Albă au depus în timp eforturi considerabile pentru a ține sub control programele nucleare din alte state ale lumii. În acelaşi timp, actualul președinte Donald Trump sintetizează politica sa în domeniu în termeni care dau de înțeles că ţarea sa intenţionează să rămână marea putere: „Statele Unite trebuie să-și întărească și să extindă în mod semnificativ capabilitățile nucleare, până acolo încât întreaga lume va realiza ce înseamnă asta”. Potrivit anali;tilor ]n domeniu, mesajul poate fi tradus prin modernizarea forțelor nucleare existente, extinderea capacităților sau „amplasarea sistemelor existente mai aproape de adversar, de exemplu în Europa de Est”, subliniază „New York Times”. 

Care ar putea fi politica Rusiei, celălalt mare deținător mondial de armament nuclear, cu aproximativ acelaşi număr de arme nucleare ca SUA? Imediat după alegerea noului președinte peste Ocean, liderul rus Vladimir Putin anunța inițierea unui program de modernizare a programului nuclear al Moscovei. 

De asemenea, multă rumoare internaţională stârneşte încă potenţialul program nuclear al Coreii de Nord, dar această ţară, care a ţinut mult timp întreaga lume pe jar cu ambiţiile sale nucleare şi cu teste numeroase, şi-a schimbat semnificativ atitudinea în ultima perioadă, pe direcţia renunţării la astfel de experimente. De asemenea, suspiciuni referitoare la dezvoltarea în secret de armament nuclear există și în dreptul Siriei, Arabiei Saudite sau Algeriei, toate aceste țări aflate în zone cu potențial exploziv geopolitic. 

Referitor la posibilitatea ca teroriștii să intre în posesia armelor nucleare, „acest pericol este mai aproape decât ne putem imagina”, avertizează „CNN”.

Roxana Istudor

Câți bani dau românii pentru modernizarea armatei

Reporter: editura February - 22 - 2018 Comments Off on Câți bani dau românii pentru modernizarea armatei
Având în vedere situația geopolitică regională, cu schimbări strategice și dezechilibre majore cu impact global, dotarea armatei române la standarde înalte a devenit absolut necesară, pentru investițiile angajate fiind nevoie de un efort financiar consistent, care presupune alocarea de sume mari din bugetul național și programe derulate pe mai mulți ani. A fost necesar să se realizeze un consens național materializat printr-un acord politic pentru dublarea finanțării la 2% din Produsul Intern Brut (PIB) acordat Ministerului Apărării, procent ce urmează să fie menținut până în anul 2027 și care nu se negociază. Conform datelor oficiale, PIB-ul României pentru anul trecut se ridică la 837 miliarde lei,iar pentru 2018, când țara noastră va sărbători 100 de ani de la Marea Unire, PIB ar putea atinge 907,9 miliarde de lei, conform Comisiei Naționale de Prognoză.

boeing-737 Aerostar Bacau

Concret, pentru înzestrarea și modernizarea armatei sunt prevăzute, în medie, cheltuieli de peste 8 miliarde de lei anual, adică 1,5-1,7 miliarde de euro. În acest mod, România își asumă obligațiile pe care le-a avut în urma Summitului NATO din 2014 din Țara Galilor. Decizia statului român de a crește cheltuielile pentru Apărare de la 1,4 la 2% din PIB a fost salutată de președintele Donald Trump în cadrul discuțiilor avute cu președintele Klaus Iohannis, în vara trecută, la Casa Albă: ”Vreau să recunosc meritele președintelui Iohannis pentru angajamentul luat de România în acest an de a crește cheltuielile dedicate Apărării de la 1,4 din PIB la peste 2%. Sper ca și celelalte state membre NATO vor urma exemplul României”. 


Cele mai importante achiziții provin de la firmele americane, pe lista de importuri fiind rachete, elicoptere, transportoare blindate și avioane.Pentru primele investiții mari, guvernul de la București a aprobat un proiect de lege prin care Armata va achiziţiona şapte sisteme de rachete sol-aer Patriot cu echipamentele necesare, valoarea contractului fiind de 3,9 miliarde de dolari, fără TVA. Pentru primul sistem cumpărat la sfârşitul anului trecut a fost primită scrisoarea de acceptare de la partea americană, valoarea acestuia fiind de 764.780.000 dolari, fără TVA. Acest sistem anti-rachetă a fost testat în luptă și folosit de alte 13 țări pe glob, inclusiv de SUA și alți patru aliați NATO-Germania, Spania , Grecia și Olanda. Prin cumpărarea acestui sistem complex, cu valențe în domeniul încheierii unor parteneriate economice între producătorul Raytheon și SC Aerostar Bacău, România face automat parte din Parteneriatul Patriot, prin intermediul căruia, în ultimele decenii, au fost investite miliarde de euro în îmbunătățiri și modernizări constante. Menționăm faptul că Polonia a decis înaintea României să cumpere opt baterii de rachete Patriot, pentru care va plăti 7,5 miliarde de dolari. Referitor la contractele încheiate cu producătorii de tehnică militară, se reține faptul că o parte importantă din achiziții urmează să fie produsă în unități din România, cum ar fi Aerostart Bacău, Damen Galați sau Moreni, fie prin încredințare directă, fie prin cooperare. În aces mod se vor crea mii de locuri de muncă pentru specialiștii români.

Damen Galati

Contractul pentru cumpărarea a 227 transportoare blindate Piranha 5 de la compania americană General Dynamics a fost semnat la Ministerul Apărarii, în prezenţa ministrului Mihai Fifor. Contractul prevede ca primele 30 de transportoare să fie livrate din Elveţia, iar următoarele 197 să fie integrate şi produse la Uzina Mecanică Bucureşti. Costul total al programului este de circa 895 de milioane de euro.


Ministerul Apărării Naționale derulează mai multe programe de înzestrare, unele fiind deschise în anii trecuți. Cele mai importante sunt avioanele de luptă F-16. România a cumpărat deja 12 aparate de acest tip, pentru care a achitat o factura în valoare de 628 milioane de euro. De asemenea, în programul Armatei se mai află sistemul integrat de arme-rachete Shorad cu rază scurtă și foarte scurtă și sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare, acesta din urmă valorând 690 milioane de euro. Alte 200 milioane de euro vor fi alocate pentru cumpărarea unui sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă. Pentru Forțele Terestre este nevoie de 657 de transportoare blindate tip 8×8 și 4×4. În prima etapă este planificată achiziția a 94 de transportoare blindate Piranha, în valoare de 370 milioane de euro. Alte 138 de milioane de euro vor fi cheltuite pentru modernizarea a 48 de mașini blindate de luptă ale infanteriei. În anul 2017, Ministerul Apărării Naționale a avut în derulare opt programe de înzestrare a Armatei Române cu o valoare totală estimată la 9,3 miliarde de euro. 

Uzina Mecanica Bucuresti

POTRIVIT ANALIZEI ”JANE’S DEFENCE”, una dintre cele mai respectate surse de știri din domeniul apărării și securitățiiglobale,raportat la anul 2016, cele mai mari alocări bugetare în domeniul militar din zona estică a Europei au fost în Polonia-9,2 miliarde de dolari, România-3,08 miliarde de dolari, Cehia-1,8 miliarde de dolari, Ucraina-2,4 miliarde de dolari, Cehia-1,8 miliarde de dolari și Ungaria-1,1 miliarde de dolari. Rusia cheltuie aproape 6 la sută din PIB, respectiv peste 65 miliarde de dolari pentru înarmare.