17
November , 2018
Saturday
Asasinatul, ca şi eliminarea de la putere a numeroşi oameni politici, s-a dovedit a fi ...
La 11 iunie 1946, ministrul de justiţie, Lucreţiu Pătrăşcanu, a rostit la adunarea publică de ...
Prăbuşirea comunismului în Europa de Est ar fi trebuit să fie urmată de retrocedările averilor ...
Românii sunt şi ei înscrişi pe harta migraţiei universale, de la est la vest, cam ...
Spania a încetat de ceva timp să mai fie un El Dorado pentru români. Recesiunea, ...
- ne declară jurnalistul Octavian Andronic Sunteţi jurnalist, publicist, director de agenţie media. Ce loc ocupă ...
Antrenor al naţionalei de polo Unul dintre cei mai importanţi poloişti români, Andrei Iosep, antrenează naţionala ...
Pol economic gigant euroatlantic UE şi SUA pregătesc o mişcare economică de amploare: un acord de ...
UE continuă demersurile de implementare a Strategiei Dunării, considerată una dintre priorităţile actualului mandat al ...
La 10 aprilie 1839, la Sigmaringen, se năștea Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig, al doilea ...
După „lupte seculare”..., vorba lui Caragiale, în cele din urmă, după două „ture” de înaltă ...

Articole din categoria ‘Precursori’

Faimoși exploratori români

Reporter: editura November - 16 - 2018 Comments Off on Faimoși exploratori români
Printre călătorii și exploratorii care au contribuit la lărgirea continuă a orizontului geografic al omenirii, la cunoașterea mai amanunțită a planetei noastre, întâlnim mulţi români. Privite în timp, expedițiile exploratorilor români încep de prin secolul al XVII-lea, fiind inaugurate de memorabila traversare a Siberiei și Chinei de cărte învățatul moldovean Nicolae Milescu Spătarul. Ele vor fi continuate în secolele următoare, când se înființează Societatea Română de Geografie (1875). Un moment de referință și prestigiu mondial îl reprezintă expediția de pe vasul ,,Belgica”, la care a participat savantul român Emil Racoviță. În prezentarea noastră expunem figuri de călători care au înscris pagini memorabile în cartea istoriei descoperirilor geografice. Dorim să evidențiem și să aducem în actualitate aportul lor științific la cunoașterea ținuturilor pe care l-au explorat, îmbinândpasiunea proprie cu munca de cercetare de cel mai înalt nivel.

Constantin Cantacuzino Stolnicul 
a arătat un interes deosebit pentru pregătirea intelectuală, fiind preocupat de studierea unor înscrisuri și cronici din țară și străinătate, reușind în acest mod să scrie cronica Istoria Țării Românești. Stolnicul Cantacuzino are marele merit că a întocmit prima hartă cunoscută realizată de un român, harta Țării Românești. Harta a fost tipărită la Padova, în 1700, beneficiind de sprijinul lui Hrisant Notara, unul dintre marii învățați a vremii. Fiind răspândită în numeroase țări din apusul și răsăritul Europei, harta a fost cunoscută și folosită de geografi și istorici, având o influență semnificativă în întocmirea hărții Moldovei de către Dimitrie Cantemir (1717). Muntenia este prezentată din punct de vedere fizic, economic, politic și arheologic. Pe hartă sunt trecute, în limbile greacă și latină, munții, dealurile, râurile, lacurile, bălțile, pădurile, inclusiv hotarele județelor și ale țării. Pe reprezentarea grafică apar și elemente arheologice, cum sunt drumul roman sau podul lui Traian. Harta stolnicului a fost descoperită la British Museum, din Londra.

Ilarie Mitrea

Ilarie Mitrea și Ion Arseniu sunt doi medici români care au efectuat călătorii în Mexic și Indonezia. Ilarie Mitrea este considerat primul român care a ajuns în Australia, în 1865, fiind medic chirurg pe vasul ,,Peter Godefroy” care făcea ruta Hamburg-Brisbane. Un an mai târziu navighează cu un vas în Mexic, însoțind un corp expediționar austriac de voluntari. În Mexic a stat zece luni, suficient pentru a călători în multe locuri, fiind atras de vechile civilizații mexicane. A realizat numeroase colecții de obiecte de artă populară, care au fost aduse la Rășinari, satul său natal. În 1889, a călătorit în Indiile Orientale Olandeze (Indonezia), cu destinația Djakarta, unde a rămas, ca medic, 20 de ani. La Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” se află piese trimise de Ilarie Mitrea. 


Ion Arseniu a plecat în Mexic cu un an și jumătate înaintea lui Ilarie Mitrea, unde a activat ca medic militar. A manifestat interes pentru vechile civilizații mexicane și pentru băștinași. Studiile sale au fost publicate în revista ,,Albina”, din Viena.

Iuliu Popper

Iuliu Popper a călătorit și a întreprins expediții în India, China, Japonia, America de Nord, Cuba, Brazilia și Argentina. Ȋn 1886 a ajuns în insula Țara de Foc, unde s-a acupat de descoperirea unor zăcăminte de aur. Cercetările efectuate în Argentina îl fac să dea denumiri românești unor munți și râuri, care au rămas în nomenclatura geografică a Țării de Foc. Unui loc din arhipeleagul Țării de Foc unde a poposit i-a dat numele de Punta Sinaia. Călătorind spre țărmul Strâmtorii Magellan, exploratorul Popper descoperă mai multe râuri, cărora le-a dat nume românești: Rio Rosetti, Rio Ureche, Rio Lahovari. De la Iuliu Popper, Societatea Geografică Română beneficiază de un album de fotografii din insulă, placa albumului fiind lucrată în aur extras din minele descoperite. Exploratorul a avut ocazia să vadă țărmul Strâmtorii Magellan, numeroase insule și locuri din arhipeleag, cu forme de relief variate și cu manifestări climatice diverse.


Bazil Assan

Bazil G. Assan a fost primul român care a efectuat o călătorie în regiunile artice, în 1896, la care au participat 50 de oameni de știință. Punctul de îmbarcare pe vaporul norvegian ,,Erling Iart” a fost portul Hamburg. A navigat în apele Oceanului Înghețat printre insule, ghețuri și banchize și a avut ocazia să viziteze stația în care exploratorul suedez S.A. Andrée își pregătea zborul cu balonul spre Polul Nord, prima încercare de acest gen cunoscută în istoria descoperirilor geografice. Inginerul Assan a ajuns în ,,țara laponilor” în ziua întoarcerii norvegianului Nansan de la Polul Nord. A vizitat Norvegia, Suedia și Danemarca. Voiajul lui Bazil G. Assan a durat două luni. Cel mai important drum al lui a fost în jurul lumii și a durat cinci luni.A călătorit cu vaporul și cu trenul, scopul fiind stabilirea de relații comerciale cu întreprinderi și firme din țările Extremului Orient. A ajuns în China și Japonia, apoi a traversat oceanul, pentru a vizita America de Nord.


Emil Racovita

Emil Racoviță întruchipează creația stiințifică pe plan mondial. Marele său merit îl reprezintă rezultatele valoroase obținute în urma participării ca naturalist la expediția antartică de pe vasul ,,Belgica”, iar mai târziu studiile efectuate în domeniul biospeologiei și ecologiei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, expediția organizată de Societatea belgiană de Geografie în Antartica se înscrie ca prim pas în cronica studierii continentului polar. A fost cea dintâi expediție care a intrat în apele antarctice la latitudini mari, în condițiile iernii sud-polare, care a dus numeroase date științifice despre fizica globului, asupra structurii lui geologice, asupra iernii polare australe etc. La expediție au participat 19 persoane, printre care și naturalistul Emil Racoviță. Materialul biologic strâns de savant a cuprins peste 900 de probe zoologice și 400 botanice. Studiile sale au atras atenția în numeroase instituții științifice din țară și mai ales din străinătate. Racoviță a ținut conferințe la Paris, Anvers, Bruxelles, Liege și în alte orașe. În 1900 devine membru de onoare al Societății Române de Geografie. În 1920, Emil Racoviță a revenit în țară, stabilindu-se la Cluj, unde a întemeiat Societatea de Ştiințe.


Sever Pleiniceanu

Sever Pleniceanu a debarcat în Congo în 1898. Este un explorator al fluviului Congo, în expunerile sale descriind cadrul geografic, populația și resursele naturale ale ținutului. Descrie estuarul marelui fluviu, cascadele, pădurea ecuatorială, vegetația și fauna, clima, populația băștinașă, obiceiuri și ritualuri ale unor triburi. Prin relatările sale, Sever Pleniceanu apare ca unul dintre cei mai importanți exploratori ai Africii centrale de la sfârşitul veacului al XIX-lea.


Grigoriu Stefanescu

Gregoriu Ștefănescu a fost un mare iubitor de cercetări geologice și de călătorii, întreprinse atât în țară, cât și în străinătate. Are meritul de a fi tipărit prima hartă geologică a României la scară mare. În 1891 a participat la Congresul Internațional de Geologie de la Washington, care a durat 25 de zile. Astfel a avut ocazia să călătorească peste 10.000 de kilometri, traversând SUA de la Atlantic până la Pacific. A scris depre locurile vizitate, despre construcția geologică a munților, văilor, vulcanilor și peșterilor. A vizitat cascada Niagara, căreia îi rezervă o frumoasă descriere. A călătorit în Urali și în Siberia, în Munții Caucaz și în Crimeea. De asemenea, a participat la un congres de geologie în Mexic. Gregoriu Ștefănescu se impune ca o remarcabilă figură a istoriei culturii țării noastre. (V. Hilt, „Călători și exploratori români pe meleaguri îndepărtate”)


Eliade Bălan

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult