NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Articole din categoria ‘Proces greoi în Europa de Est’

Cine împiedică retrocedarea proprietăţilor

Reporter: Adrian Paradovschi June - 12 - 2010 Comments Off on Cine împiedică retrocedarea proprietăţilor

Prăbuşirea comunismului în Europa de Est ar fi trebuit să fie urmată de retrocedările averilor confiscate de regimurile acestor ţări. După 1989, problema – complicată, încâlcită, manipulată – s-a izbit ba de cadrul legislativ dintr-o ţară sau alta, ba de proceduri greoaie, ba de interese enorme.

Miza retrocedărilor, fie că ele se referă la persoane private, fie că vorbim despre culte religioase, include precumpănitor aspectul financiar, ce a determinat îndelungi procese, ca şi nesiguranţa indusă chiriaşilor. Peste tot, rezolvările au venit greu, după ani de eforturi, şi au necesitat în primul rând multă voinţă politică. Stabilirea legislaţiei a constituit prima încercare majoră. Unele state din fostul bloc comunist au demarat procedurile foarte devreme, chiar din 1991, şi putem aminti aici Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Ungaria sau Slovenia. În altele, legislaţia a rămas mereu incompletă – Polonia şi Ucraina nu au promulgat nici în prezent legi pentru retrocedările faţă de persoanele fizice – iar în cazul statelor din fosta Iugoslavie, procesul a fost foarte mult îngreunat de războiul din anii `90. De În Cehia, Lituania sau Croaţia (până în 2002) n-au avut dreptul să-şi revendice proprietăţile decât cei care aveau cetăţenia ţărilor respective.

Mai mult raţiunile economice şi mai puţin principiile morale, după cum s-a încercat să se sugereze, stau la baza prezenţei constante a subiectului în opinia publică din toată Europa – şi chiar de peste ocean. Atât Polonia cât şi România se află de mai mult timp sub lupa diverselor grupuri de lobby din Europa şi SUA, care cer grăbirea retrocedărilor. După cum consideră expertul imobiliar american Austin Jaffe, autor al mai multor studii despre procesul de restituire în ţările Europa de Est, “restituirea e doar un capitol din tema mult mai largă a drepturilor de proprietate”. De altfel, cererea de case şi pământuri nu face decât să crească problema retrocedărilor. Pe de o parte, foştii proprietari au tot interesul să-şi recapete imobilele şi terenurile, iar pe de altă parte, există investitorii străini dornici să ajungă să cumpere proprietăţi în aceste ţări.

În ultimele rânduri…

România a fost printre ultimele ţări din fostul bloc comunist care a promovat legislaţia restituirii (2001-2002). Procesarea solicitărilor a fost extrem de lentă, ceea ce ar explica şi zecile de cazuri înaintate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din cauza numărului mare de proprietăţi imposibil de retrocedat în natură şi a valorii mari a compensaţiilor cerute (estimate între 5 şi 8 miliarde de euro), autorităţile române au lansat Fondul Proprietatea, conceput ca un fond de investiţii cu participaţii la cele mai mari companii de utilităţi, unde foştii proprietari devin acţionari. În schimb, Legea de restituire a proprietăţilor care au aparţinut cultelor nu acoperă perioada 1940-1945, când au fost confiscate multe proprietăţi evreieşti, şi nici nu oferă un cadru pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice. Doar în Bucureşti, Comisia Legii nr. 10/2001, de la nivelul Primăriei Capitalei, ar mai avea nevoie de circa 22 de ani pentru a finaliza cele 43.200 de cereri de retrocedare de imobile depuse de bucureşteni.

Retrocedările, la zi

Polonia

Există legislaţie de restituire pentru culte.

Cehia

Autorităţile susţin că peste 90% din totalul cererilor de restituire au fost rezolvate.

Slovacia

Restituirile au fost îngreunate de lipsa de resurse financiare pentru plata compensaţiilor.

Slovenia

Până la sfârşitul lui 2002 fuseseră rezolvate 81% din cele peste 38.000 de solicitări de retrocedare formulate de persoane fizice.

Ungaria

Procesul de restituire în Ungaria a început în 1991, direct cu legea de retrocedare către cultele şi comunităţile religioase. Pentru persoanele fizice s-a preferat varianta compensării parţiale.

Estonia

Restituirea proprietăţilor s-a încheiat.

Letonia

Procesul este aproape finalizat.

Lituania

Lituania a retrocedat majoritatea proprietăţilor private solicitate.

Bulgaria

Bulgaria a promovat legi de restituire a imobilelor confiscate. Un solicitant care îşi recapătă proprietatea şi nu are cetăţenie bulgară este obligat s-o vândă.

Croaţia

A fost promovată în 1990 o lege de restituire a proprietăţilor, cu amendamente successive. Procesul de restituire merge extrem de încet.