NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Articole din categoria ‘Un reper de suflet’

Fereastră spre lume

Reporter: editura February - 2 - 2015 Comments Off on Fereastră spre lume

Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu este un lăcaş expozitiv obişnuit de etnografie, ci unul de antropologie culturală, în spiritul vechilor muzee europene de „arte şi meserii, şi este continuatorul Muzeului de Artă Naţională „Regele Carol I, înfiinţat în 1906. Încă de atunci, fondatorul instituţiei, Alexandru Tzigara-Samurcaş, a fost cel care şi-a dorit un muzeu de anvergură europeană –şi acest lucru a fost confirmat, 90 de ani mai târziu, prin „Premiul pentru Muzeul European al Anului”, primit de Muzeul nostru din partea Forumului Muzeului European (organizaţie aflată sub auspiciile Consiliului Europei).

Conferința de presă cu prilejul Festivalului de film maghiar.

Conferința de presă cu prilejul Festivalului de film maghiar.

Cu toate restricţiiile financiare – legate, mai ales, de costurile prohibitive ale asigurărilor de bunuri culturale cu valoare de patrimoniu –muzeul nostru, deşi în ultimii ani, a fost mai puţin prezent prin expoziţii în străinătate; totuşi, în toată această perioadă, am reuşit să expunem în câteva ţări europene: Portugalia, Franţa, Italia, Polonia, Belgia şi Slovenia. Pe de altă parte, am deschis calea unor negocieri pentru organizarea altor expoziţii, în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Germania şi, din nou, în Polonia. Pentru cea din urmă ţară, contractul este deja semnat şi vom trimite o expoziţie preţioasă, privind ritualurile de nuntă din România, la Muzeul Municipal din Gdańsk. Amintim, apoi şi cercetările comune pe care mica echipă specializată din Muzeu le-a făcut cu alţi cercetători, din Suedia, Polonia, Franţa şi Norvegia, cu speranţa continuării acestora în anii viitori.

În schimb, Muzeul nostru a fost foarte activ, mai ales în ultimii cinci ani, în ceea ce priveşte găzduirea unor manifestări foarte diverse (expoziţii şi festivaluri) din foarte multe ţări europene, cu precădere. După cum e şi firesc am acordat prioritate vecinilor României: Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Ungaria au fost prezente constant în programele Muzeului. Am profitat, pe de altă parte, şi de relaţiile noastre excelente cu ţări din vecinătatea apropiată a României – mai ales atunci când am putut să punem în valoare şi patrimoniul minorităţilor naţionale prezente pe teritoriul României. În aceşti ani, Cehia, Slovacia, Rusia, Grecia, Turcia, Polonia, Germania, Italia, Slovenia şi Croaţia au prezentat, cu sprijinul autorităţilor române şi al ambasadelor acestor ţări în România, expoziţii mai mici sau mai mari, spectacole şi festivaluri de film. Trebuie să menţionez, însă, şi colaborările pe care le-am avut cu ţări europene ceva mai îndepărtate: Elveţia, Belgia (în special Comunitatea Valonă din această ţară), Franţa, Suedia, Norvegia, Irlanda şi Regatul Unit. Am mai adăuga, alături de acestea şi prezenţa Israelului pe această hartă a prezenţelor străine în Muzeul nostru (chiar în anul 2014), mai ales că a fost vorba despre o expoziţie la care au luat parte membri ai comunităţii de origine română din Israel.

2

Spectacol în cadrul Festivalului „Zilele Culturii Mexicane”.

Privind la anul recent încheiat socotim ca pe un real succes, organizarea, de către Muzeul nostru a unei mari expoziţii de artă contemporană, constituită ca urmare a activităţilor realizate în anul 2012, în cadrul programului de cooperare culturală Uniunea Europeană – China. Artişti din toate cele 28 de state membre ale Uniunii şi din China au participat la etapa românească a acestei mari expoziţii itinerante, parcurs început în China, în 2012, şi care se va încheia la Bruxelles, în acest an. Referitor la China, menţionez că am fost gazde ale unor expoziţii chineze în România, năzuind să organizăm, la rândul nostru, o mare expoziţie de etnografie românească în China ce ar urma să fie realizată în 2016 sau cel mai târzu în 2017.

Japonia, Republica Coreea, India, Iranul şi Pakistanul, dar şi ţările arabe sau SUA chiar şi cultura din Africa sub-sahariană au fost prezente în Muzeul nostru, în ultimii ani.

3

Aspect obişnuit în curtea Muzeului Național al Țăranului Român.

Şi ţările latino-americane reprezentate diplomatic în România au participat la mai multe evenimente susţinute de Muzeul Ţăranului. Aş menţiona cu precădere Mexicul, care a avut, din 2009 încoace, în fiecare an, cel puţin o manifestare importantă la noi, Festivalul de tradiţii populare mexicane din 2014 fiind cea mai reprezentativă prezenţă culturală mexicană în România din ultimul deceniu.

Aş dori să menţionez şi implicarea noastră pe tărâmul francofoniei. De altfel, Muzeul nostru a primit în anul 2014, Diploma specială acordată de Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România (GADIF), pentru contribuţia noastră în susţinerea francofoniei în România.

Anul 2015 începe, pentru noi, sub auspicii financiare mai puţin favorabile. Totuşi vom încerca, după puterile noastre, să dovedim că România este o prezenţă culturală valoroasă în străinătate şi că putem fi, pe de altă parte, un partener de nădejde pentru ţările care doresc să îşi facă cunoscută cultura în România. Suntem deja siguri de prezenţa în Muzeul Naţonal al Ţăranului Român a unor muzee şi artişti din Macedonia, Bulgaria, Italia, Cehia, Ungaria şi Polonia – pentru a menţiona doar câteva dintre aceste ţări. Ne străduim să fim demni reprezentanţi ai culturii naţionale în afara graniţelor ţării, o poartă spre cunoaşterea culturii universale în România.

Virgil Niţulescu

Directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român