24
September , 2017
Sunday
Este un fapt de notorietate că tot mai mulţi cetăţeni români – europeni doresc să ...
declară ES Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, în cadrul interviului acordat în exclusivitate revistei noastre Cu ocazia recentei ...
Această adevărată coloană vertebrală a Europei, se află în centrul eforturilor comunitare de a se ...
[caption id="attachment_4353" align="alignleft" width="300"] Lucrările Summitului China - Europa Centrală şi de Est[/caption] Summitul China - ...
La 10 aprilie 1839, la Sigmaringen, se năștea Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig, al doilea ...
În primăvara lui 1997 mă întorceam de la un simpozion de la Paris şi am ...
Tribună liberă Inaugurăm această rubrică în care sunt invitaţi să-şi spună cuvântul reprezentanţi ai scenei politice ...
Adesea, urmărind evoluţia politică din diferite ţări, apare o întrebare legitimă: oare ce pregătire şi ...
Boli profesionale şi accidente de muncă Pentru a nu deveni cu uşurinţă victima unui accident de ...
Mircea Eliade, filosof, istoric, scriitor, ziarist, a trăit intens în România convulsiile social-politice ale perioadei ...
După cum se ştie, accesul la piaţa muncii poate fi restricţionat,până cel târziu la 31 ...
În multe ţări performează români care au reuşit să-şi croiască un destin merituos, făcând cinste ...

O vizită promiţătoare

Reporter: editura October - 10 - 2012 Comments Off on O vizită promiţătoare

Editorial – Carol Roman

Revista “Balcanii şi Europa” din cadrul NIRO Investement Group, a editat după cum se cunoaşte, , cu începere din luna iunie a.c., un ciclu de publicaţii – supliment a revistei ce se adresează românilor aflaţi la lucru în străinătate şi ne referim în mod special la cei din ţările Uniunii Europene.

Primele numere ale publicaţiei noastre pentru Spania s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea a numeroase asociaţii ale românilor, de la care am primit, în ultima vreme, numeroase scrisori de susţinere a publicaţiei. În mod deosebit, după cum am mai subliniat, FEDROM (Federaţia Asociaţiilor de ERomâni din Spania), ne-a propus chiar „o colaborare care să fie punctul de plecare al unui contact prelungit”, ceea ce se şi înfăptuieşte. Drept urmare, în numărul trecut am publicat o amplă prezentare a activităţilor deosebite organizate în cadrul FEDROM în cele peste 20 de localităţi spaniole în care desfăşoară o impresionantă acţiune asociaţiile ce o compun. Mai mult chiar, de curând s-a aflat la Bucureşti domnul Miguel Fonda Ştefănescu, preşedinte al FEDROM cadrul unui program de lucru, cu care prilej a fost primit de către domnul Nicolae Dumitru, preşedinte al NIRO Investment Group, la sediul central al companiei. Cu acest prilej s-a stăruit asupra problemelor cu care se confruntă românii ce doresc să se reîntoarcă în ţară, în număr tot mai mare, precum şi acţiunile ce sunt în curs de desfăşurare pentru ca românii ce revin în patrie să-şi poată găsi posibilităţi de existenţă. Bineînţeles, cu sprijinul autorităţilor româneşti.

În acest context, preşedintele Nicolae Dumitru a sugerat că ar fi benefic ca asociaţiile importante ale emigranţilor români din diferite ţări europene să comunice frecvent între ele, să se întâlnească şi să conlucreze pe baza stabilirii unui program comun de acţiune, întrucât toţi emigranţii din Europa au de înfruntat acelaşi set de probleme de ordin legislativ, profesional şi moral. Suntem convinşi că departamente ale Uniunii Europene şi deasemeni autorităţile naţionele vor încerca să ţină seama de solicitările şi propunerile făcute de organizaţiile emigranţilor români.

Până una alta problema românilor care se reîntorc acasă se înscrie la ordinea zilei.

Recesiunea s-a agravat

Reporter: editura October - 10 - 2012 Comments Off on Recesiunea s-a agravat

Tot mai numeroase poveri se abat asupra populaţiei Spaniei. Gravele probleme economice ale ţării sunt resimţite atât de întreaga populaţie spaniolă, cât şi de „oaspeţii” ce se află la muncă în această ţară. Au fost vremuri bune pentru toţi. Din păcate au trecut, iar colţii crizei economice aduc şomaj, nesiguranţa locurilor de muncă existente, câştiguri scăzute, într-un cuvânt, suferinţă. Şi nu putem trece cu vederea că toate acestea sunt resimţite, poate mai mult decât alţii, de concetăţenii noştri.

Spania a intrat şi mai mult în recesiune în al doilea trimestru, când Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 0,4% în raport cu primul trimestru, după o scădere de 0,3% în primele trei luni, potrivit cifrelor definitive publicate de Institutul naţional de statistică (Ine). În ritm anual, economia spaniolă (a patra din zona euro) a înregistrat, în perioada aprilie-iunie 2012, o scădere de 1,3%, peste estimările iniţiale, care prognozau o scădere de un procent. Ine a explicat că cererea naţională slabă (în principal consumul gospodăriilor şi cheltuielile publice) a fost principala cauză a contracţiei economiei, în condiţiile în care Spania traversează o severă cură de austeritate. În contextul unei încetiniri economice generale, cererea externă (exporturi şi turism) nu mai este suficientă pentru a menţine Spania pe linia de plutire.

Cu şi mai multă austeritate fiscală în program şi cu un şomaj la niveluri astronomice, riscurile sunt orientate în mod clar spre o recesiune prelungită”, consideră economistul Martin van Vliet.

Lipsită din 2008 de motorul său de creştere, sectorul construcţiilor, Spania are probleme în a-şi reveni din cea de a doua recesiune în care a intrat în ultimii trei ani, în timp ce rata şomajului a atins cel mai ridicat nivel din rândul statelor industrializate (24,63%). De altfel, Ine a revizuit în scădere şi cifrele privind evoluţia economiei spaniole în ultimii doi ani. Potrivit acestora, economia spaniolă a înregistrat o contracţie de 0,3% în 2010, în loc de 0,1%, cum s-a anunţat iniţial, în timp ce în 2011 a înregistrat un avans al Produsului Intern Brut de 0,4%, mai puţin faţă de o creştere de 0,7%, cât arătau estimările anterioare. Guvernul spaniol mizează în acest an pe un recul al PIB de 1,5%, urmat de o contracţie de 0,5% în 2013.

Acest context economic negativ, la care se adaugă creşterea costurilor de finanţare, sporeşte probabilitatea ca autorităţile de la Madrid să solicite un pachet de salvare complet, după linia de credit de 100 miliarde de euro pusă la dispoziţie de zona euro pentru capitalizarea sectorului bancar. Toate acestea vor duce la noi restricţionări şi continuarea deteriorării nivelului de trai. Aceasta este situaţia!

Reîntoarcerea acasă

Reporter: editura October - 10 - 2012 Comments Off on Reîntoarcerea acasă

Un autocar plin cu oameni veniţi din Spania a oprit în faţa unei firme de transport din România. Obosiţi după drumul lung parcurs până acasă, „spaniolii” s-au aşezat pe bagajele din rafie, în aşteptarea microbuzului care să îi duce mai departe, spre casă. Nu sunt foarte comunicativi şi poate pe bună dreptate. Au parcurs un drum lung într-o căldură infernală şi nu îşi doresc nimic altceva decât să ajungă acasă, la părinţi, copii şi poate soţi pe care nu i-au mai văzut de te miri când. „Am lucrat la solar, la roşii, la castraveţi. Am muncit de ne-au ieşit ochii şi am stat în călduri de peste 50 de grade. Am lucrat în agricultură, că altceva nu găseşti”, spune o femeie între două vârste. Cum e plătită? La oră. Ia de la 3,75 de euro/h până la 4,75/h (depinde de patronul la care lucrează). „Şi mai bine, şi mai rău… Oricum, în România nu ai nici după ce bea apă“. Mărturiseşte apoi că nu îşi mai găsesc de lucru decât cei care au contracte, iar ea deţine un astfel de act încă de acum şapte ani.

Un bărbat trecut de 50 de ani mărturiseşte că pentru români nu se mai găseşte de lucru în Spania. Vorbeşte din propria experienţă. A lucrat în construcţii, a fost dat în şomaj şi acum i s-a terminat şi acesta. A venit acasă în speranţa că va putea să-şi câştige cumva pâinea de zi cu zi. „Nu mai este de lucru pentru români. Am avut un ajutor de şomaj până acum, dar mi s-a terminat şi acum am venit încoace, că nu mai am ce face. Am lucrat în construcţii, dar nu mai e de mult de lucru. Acum nu ştiu ce voi face. Îmi voi căuta ceva, dar nu ştiu dacă îmi găsesc”. Cum e plătită munca unui constructor? „Prost! Acolo se lucrează, nu ca aici. Munca e muncă. Încerc să mă mai duc, să-mi caut de lucru”, mai spune omul.

Doi bunici trecuţi de 70 de ani au fost la copii în Spania şi s-au întors acasă bucuroşi că nu mai văd pământul roşu al ţării în care locuiesc ai lor. „Avem copii acolo. Lucrează la oi, într-o pustietate. S-au dus acolo că nu au unde lucra acasă. Noi suntem bătrâni, avem un pic de pensie, dar ei nu au unde lucra. Lunar îi plăteşte, banii îs bunişori, dar îi greu, că e o mizerie mare. Dă-ţi seama cum e la oi, la căldurile alea. Miroase groaznic! Ce să facă? Nu au ce face. 1.500 de euro au salariu şi le dă şi mâncare. La noi, dacă ar lucra la oi, ar lua 500-600 de lei. Acolo iau alţi bani, numai că-i greu. De zece ani lucrează acolo. Or veni şi acasă când or putea, că o făcut căşi la copii, ce le-o trebuit, să-şi poată lua nişte animale. Au pământ mult, şi-o cumpărat de când îs acolo. Când or veni, şi-or lua nişte animale şi or trăi cumva”, spune Maria Puşcar, o bunică din Parva, ai cărei copii au casă la Tărpiu, dar locuiesc acum în Spania.

O altă doamnă aşteaptă pe trotuar să plece microbuzul. Poartă ochelari de soare şi, când începe să vorbească, îşi etalează accentul spaniol. Lucrează de zece ani în Spania, nu are contracte, dar totuşi îşi găseşte de muncă. Are de gând să se mai întoarcă în România? „Normal. Aici e casa mea, e ţara mea, aici m-am născut. De lucrat, prefer să lucrez acolo la salariile pe care ni le dau. Lucrăm acolo şi venim acasă să ne vedem părinţii, fraţii, familia. Ei au pensii, noi le aducem cadouri”.

În tot acest timp, România, o ţară bogată, verde, cu pământ rodnic, e măcinată de războaie politice, e ocupată cu referendumuri şi cu smuls puterea de la unii la alţii. Fără sisteme de irigaţii, cu o agricultură la pământ, cu politicieni bogaţi şi oameni săraci, România se stinge încet şi îşi pierde zi de zi speranţa.

Ei au reuşit

Reporter: editura October - 10 - 2012 Comments Off on Ei au reuşit

Membră a Baroului din Valencia

Andreea Rusu lucrează la un birou de avocatură spaniol. După nouă ani în Spania, o tânără avocată din Turda a reuşit să-şi împlinească visul de a profesa la un birou iberic. În timpul liber, Andreea Rusu oferă consultanţă juridică emigranţilor români, gratuit.

Încă din adolescenţă, Andreea Rusu a fost o luptătoare, urmărind obiective clare, pe care, treptat, le-a dus la bun sfârşit. A plecat din Turda la 14 ani, la „cel mai bun liceu de informatică din Ardeal“, după cum spune chiar ea, iar la 18 ani a intrat la Facultatea de Drept „Babeş Bolyai“, din Cluj. Ajunsă la Madrid după terminarea facultăţii, a început, odată cu lungul proces de echivalare a diplomei româneşti, să lucreze ca babysitter şi să înveţe limba spaniolă. Veniturile Andreei sunt mai mult decât satisfăcătoare, fata declarându-se mulțumită de banii câştigați. Lucrează la firma „Alfa y Omega Abogados“, împreună cu doi avocaţi spanioli, dar găseşte timp şi pentru a-şi ajuta compatrioţii. Ea a înfiinţat Asociaţia pentru Dezvoltare Profesională şi Personală a Populaţiei Emigrante. În cadrul asociaţiei, tânăra avocată oferă consultanţă juridică gratuită, pe teme legate de proprietăţi, împrumuturi bancare, omologări de diplome. Andreea are în plan şi realizarea unui curs informativ, în care să explice drepturile şi îndatoririle angajaţilor emigranţi. „Când am început să lucrez la birou, am fost surprinsă de libertatea de opinie care există în Spania. În România ar fi fost de neconceput. Fiecare trebuia să-şi vadă de hârtiile lui, fără explicaţii, sugestii sau întrebări“, spune românca. În ceea ce priveşte adaptarea sa la o altă cultură, Andreea afirmă: „A fost o chestiune care a implicat ambele părţi. Degeaba aş fi încercat eu să mă integrez dacă societatea nu ar fi fost dispusă să mă accepte. A-ţi părăsi ţara la 22 de ani nu este uşor, datorită limbii, a mentalităţii diferite şi luptei permanente pentru a-ţi face un loc, un nume, însă, cu ajutorul prietenilor, al familiei şi al câtorva persoane care mi-au dat un vot de încredere, am reuşit să-mi îndeplinesc visul de a fi avocat în Spania şi de a ajuta românii veniţi aici”.(sursa www.adevărul.es)


O femeie curajoasă

Am tot auzit în presa românească că ne numeau „căpşunari” şi nu am înţeles niciodată de ce se refereau la noi – emigranţii – cu această denumire. Nu înţeleg nici astăzi, pentru că trăiesc aici de multă vreme, cunosc mulţi români, dar foarte puţini sunt cei care au venit aici la cules de căpşuni. Opinia mea? Culesul de căpşuni e la fel de demn ca oricare altă muncă. E o activitate foarte greu de realizat. Una dintre muncile unde cel mai greu se câştigă un ban cinstit. Dar cu toate astea, nu văd rostul poreclei cu care presa română ne-a botezat. De ce vă spun aceste lucruri? Sunt Iulia, o româncă ce a renunţat la facultatea de filologie ca să vină în Spania, la cules de căpşuni. Întrebarea vine automat: „de ce?”. Pentru că profesia pe care o alesesem nu îmi mai dădea un salariu decent. Câştig mai mult la cules, în Spania. Eu cred că trebuie să ai curaj să rişti un loc călduţ cum este cel de profesor pentru o muncă atât de dură ca aceea de culegător de căpşuni. Şi cu toate astea, dacă ar trebui să aleg încă o dată, aş face acelaşi lucru. Aş pleca la cules fără nici o remuşcare, ştiind că nu e uşor şi că nu sunt numai momente de fericire. În afară de asta, fiecare sacrificiu pe care l-am făcut a meritat efortul şi sunt mândră de hotărârile pe care le-am luat. După ce s-a terminat culesul, nu m-am mai întors acasă. Am muncit într-o fabrică de conserve şi, mai târziu, într-un azil de bătrâni. Acum fac cea mai plăcută muncă din lume! Îmi cresc liniştită copilul, pentru că între timp m-am căsătorit şi am norocul să pot să-mi dedic tot timpul copilului.

Ce-aş putea să vă spun mai mult? Nu toţi oamenii au avut acelaşi noroc. În afară de asta, simt că sunt adaptată la viaţa de aici şi foarte integrată în cultura spaniolă. La toamnă, copilul meu începe grădiniţa şi eu vreau să încep iarăşi munca.


Cu produse româneşti pe masă…

După cum constată ziarele din Spania, românii sunt mai puţin curioşi să încerce paella, tortilla, gazpacho sau jamon. Ei vor să mânânce tot ca acasă. De aceea mezeluri, brânzeturi şi chiar vinuri româneşti, sunt aduse de la mii de kilometri, cu tirurile. Mulţi producători de mezeluri româneşti s-au profilat pe export. ”Trebuie să îi urmezi pe oamenii care pleacă de acasă, trebuie să îi urmezi unde se duc şi credem că este un debuşeu excelent”, spune Dan Sarmasan, administratorul unei firme. “Este o cerere foarte mare de produse româneşti, se vând toate, dar mezelurile se vând cel mai bine. Sunt oameni care nu au ajuns acasă de câţiva ani şi când găsesc produse româneşti se bucură, este gustul de acasă cum se spune”, explică, la rândul său, Florentin Mucionui, distribuitor în Spania. Această idee le-a venit tocmai unor români care muncesc acolo şi duc dorul unor mezeluri cum numai acasă se fac.“Tot ce este de acasă este mai bun”, afirmă Danut Pintilie, administrator de firmă.

Aşa se face că produse tradiţionale româneşti ajung în Spania, dar şi în Belgia, Portugalia, Franţa sau Germania.

Viaţa nu e chiar roz…

Reporter: editura October - 9 - 2012 Comments Off on Viaţa nu e chiar roz…

Criza a lovit Spania fără milă: aproape 6 milioane de şomeri, peste 100.000 de oameni şi-au pierdut casele… În timp ce milioane de locuinţe din ţară stau goale, tot mai mulţi spanioli cu calificări înalte sunt obligaţi să doarmă pe stradă. În ultimii 5 ani, în Spania s-au înaintat în instanţă peste 300.000 de plângeri pentru confiscarea unor imobile. Până acum, 100.000 de cazuri s-au rezolvat cu implicaţii fatale pentru proprietari. Carmen, o femeie în vârstă de 40 ani, este printre aceştia. Plecată din România, se stabileşte în Spania, unde, împreună cu soţul său, îşi deschide o firmă de electromontaj. Firma a mers bine ani la rând, iar comenzile erau destule. Totodată, Carmen şi soţul său ofereau un salariu stabil celor 16 angajaţi. Familia a luat un împrumut, a cumpărat un apartament luxos, fiind pe cale să-şi îndeplinească visul de-o viaţă. Care, din păcate, s-a spulberat în doar câteva zile. Acum, Carmen doarme şi se hrăneşte într-un azil special, iar ziua bântuie pe străzile Madridului.

Băncile sunt fără milă

Totul s-a întâmplat într-o noapte“, îşi aminteşte ea. „Criza din domeniul construcţiilor imobiliare a afectat grav afacerea familiei. Comenzile au încetat să mai vină, nu am mai avut venituri care să ne susţină afacerea, fiind nevoiţi să concediem angajaţii. În patru ani, am reuşit să plătim 95% din datoria pe care o aveam către bancă. Ne mai rămăsese puţin de plătit când a venit marea lovitură: în martie anul trecut, banca ne-a luat casa“, spune Carmen, printre lacrimi. Familia şi-a pierdut astfel locuinţa, firma, încrederea, dar asta nu e totul. Fiul lui Carmen a ajuns într-o şcoală de corecţie, pentru că a încercat să fure, din dorinţa de a-şi ajuta părinţii. Carmen nu vrea să scoată o vorbă despre soţul său. „La început, crezi că vei înnebuni”, mai spune femeia, care visează la momentul în care va părăsi Spania, pentru a o lua de la capăt. În acest moment, este nevoită să hoinărească pe străzile Madridului, deoarece azilul social în care locuieşte funcţionează doar între orele 18-10. Din acest punct de vedere, Carmen are un motiv să fie bucuroasă: cei care aşteaptă un loc într-un azil social sunt cu sutele.

Dacă această criză va continua, ea va avea repercusiuni nebănuite asupra comunităţii spaniole, mai ales asupra oamenilor tineri. Tabloul e tragic: şomajul creşte, ajutoarele sociale sunt reduse, nu se creează noi locuri de muncă“, spune Pedro Cabrera, profesor la Universitatea Comillas, remarcând că noii săraci ai Spaniei s-au alăturat celor vechi.


Multă muncă, zile libere puţine

Media săptămânii de lucru în UE este de 39,7 ore, iar în zona euro, de 39,5 ore. Orele lucrate se referă doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau activităţi part-time.

În România se lucrează 41 de ore. Urmează Luxemburg (40,7 ore), Germania (40,6 ore), Estonia şi Marea Britanie (ambele 40,5), Austria şi Bulgaria (ambele 40,3), Cehia şi Polonia (ambele 40,2), arată un raport al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound). La polul opus se situează angajaţii din Finlanda, cu 37,8 ore. Aceştia lucrează cu 3,5 ore pe săptămână (sau 4,5 săptămâni pe an) mai puţin decât românii.

Programul de lucru negociat colectiv este de 40 de ore pe săptămână în România, maximul din UE, la fel ca în Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg şi Malta. Francezii se menţin pe ultimul loc în UE, cu 35,6 ore, neschimbat faţă de raportul pentru anul 2010. România se situează pe penultima poziţie în UE la concediul mediu anual plătit, cu 21 de zile. Pe ultima poziţie, cu câte 20 de zile, se află zece ţări, majoritatea din Europa de est, respectiv Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Cipru şi Belgia. Germanii, francezii şi danezii au avut anul trecut cele mai lungi concedii, de câte 30 de zile. Angajaţii din România au avut anul trecut cele mai puţine zile libere de sărbători legale (se exclud sărbătorile libere care cad duminica), numai 6, aproape de Olanda, care în 2010 a avut 5. Restul ţărilor în care angajaţii au un concediu plătit de numai 20 de zile au între 7 şi 12 zile libere de sărbători legale.

Spania are cele mai multe zile libere de sărbători legale, 14, urmată de Malta şi Slovacia, cu câte 12.


Carnetul de şomaj

Ştampilarea (avizarea sau renovarea) carnetului de şomaj (documento acreditativo del alta y renovación de la demanda) este obligatorie în cazul în care încasaţi o indemnizaţie/subvenţie de somaj.

Ce se întâmplă dacă uitaţi să mergeţi la ştampilat? Veţi fi sancţionaţi astfel: o lună, dacă este pentru prima dată; 3 luni, dacă este pentru a doua oară; 6 luni, dacă este pentru a treia oară; pierderea definitivă a indemnizaţiei/subvenţiei, dacă este pentru a patra oară.

În cazul in care sunteţi beneficiar al programului RAI (Renta Activa de Inserción), întârzierea ştampilării carnetului de şomaj (chiar dacă este doar una) duce la pierderea totală a acestei subvenţii.

O atenţionare: este permis ca ştampilarea carnetului de şomaj să se facă cu 24 de ore înainte sau cu 24 de ore după data ce figurează pe carnetul de şomaj, fară a primi vreo sancţionare. Însă dacă ştampilarea se face pe internet, e obligatoriu să fie doar în ziua trecută pe carnetul de şomaj (documento acreditativo del alta y renovación de la demanda).

Ce trebuie să știm pentru a lucra legal în Spania

Reporter: editura October - 9 - 2012 Comments Off on Ce trebuie să știm pentru a lucra legal în Spania

Dacă eşti angajat la domiciliu (empleada de hogar)

Angajatul la domiciliu (empleada de hogar) este persoana care se dedică exclusiv activităţilor casnice, ca de exemplu: grădinar, bonă, şofer particular, femeie care se ocupă cu întreţinea casei (curăţenie, mâncare, călcat) sau altă persoană care are o meserie de tip casnic.

De la 1 iulie 2011, toţi angajaţii la domiciliu au obligativitatea de a se înscrie la Seguridad Social pentru a fi incluşi în „Sistema Especial de Empleados de Hogar” şi să achite cotizaţia corespunzătoare. Dacă aţi fost înregistrat înainte de 1 iulie 2011, atunci trebuie să anunţaţi la TGSS (Tesoreria General de la Seguridad Social) şi să alegeţi „Mutua de Accidentes de Trabajo”.

Trebuie să te înscrii la Seguridad Social chiar dacă lucrezi doar o oră pe săptămână? Da. Indiferent de numărul de ore de munca efectuate, chiar dacă angajatul lucrează în mai multe case, trebuie să se înregistreze la Seguridad Social, dacă merge mai mult de patru săptămâni.

Unde trebuie să te înscrii? Trebuie sa mergeţi la TGSS (Tesoreria General de la Seguridad Social).

Ce documente trebuie să prezentaţi pentru a va înscrie la Seguridad Social? Actele de identitate de ambele părţi; contractul de muncă; documentul imprimat de la TGSS (Tesoreria General de la Seguridad Social); numărul de cont.

Care sunt beneficiile angajatului la domiciliu (empleada de hogar)? Asistenţă sanitară, maternitate, accident, indemnizaţie pentru handicap temporar sau permanent, pensie şi deces; în cazul în care angajatul la domiciliu (empleada de hogar) se va îmbolnăvi, concediul medical se va plăti astfel: între 4 şi 8 zile de angajator, iar din a 9-a zi încolo, de Seguridad Social; indemnizaţia de lichidare: de la 7 la12 zile pentru anul lucrat, până la un maxim de 6 luni; două salarii extraordinare (pagas extras) complete (în cazul în care lucraţi cu ora, atunci sunt incluse în banii pe care-i luaţi); dreptul la zilele de sărbătoare; 30 de zile de vacanţă plătite.

Lucrătorul la domiciliul (empleada de hogar) are dreptul la somaj? Nu.

IMPORTANT! Persoanele înscrise la Seguridad Social după 1 ianuarie 2012 şi până în 2014 vor primi un bonus de 20%.


Ajutoare pentru maternitate/paternitate 2012

Din ianuarie 2011, statul spaniol a eliminat „cecul bebe” (ajutorul de 2.500 euro), însă sunt alte tipuri de ajutoare de care mămicile pot beneficia:

Ajutor de la „Agencia tributaria” mămicile care lucrează cu contract de muncă şi au copii cu vârsta până la 3 ani pot încasa o indemnizaţie lunară de 100 de euro sau o deducere de 1.200 euro din IRPF (Impuesto sobre la Renta de las Personas Físicas). Condiţia: mama trebuie să fi cotizat cel puţin 15 zile în luna în care va solicita ajutorul; o deducere de 1.836 euro din IRPF (Impuesto sobre la Renta de las Personas Físicas); familiile în cauză îşi pot deduce din baza de impozitare a impozitului pe venit: 1.836 euro pentru primul copil, 2.040 euro pentru al doilea copil, 3.672 euro pentru al treilea copil şi 4.182 euro pentru al patrulea, +… copil. (mai multe informaţii se pot solicita telefonic: 901 200 345).

Ajutorul de la „Seguridad Social”pentru familiile cu venituri limitate: 291 euro. Este un ajutor pentru familiile cu venituri anuale mai mici de 11.264 euro şi care au în grijă un copil minor; pentru naştere de gemeni. Dacă aveţi gemeni, primiţi un ajutor de 2.565,60 euro; dacă sunt tripleţi, ajutorul va fi de 5.131,20 euro; în cazul în care mai aveţi alţi copii (4 sau mai mulţi), veţi primi un ajutor de 7.696,80 euro; pentru naşterea unui copil în cazuri speciale: 1.000 euro. În această categorie intră familiile numeroase, familiile monoparentale (mame/taţi singure/i) sau mame care au un handicap de minim 65%; pentru naşterea unui copil într-o familie numeroasă: 450,76 euro. Este valabil în cazul în care se naşte al treilea sau al patrulea, +…., copil. În cazul în care copilul are un handicap de minim 33%, suma de bani se dublează. Condiţia: venitul familiei nu poate depăşi 15.903,65 euro; ajutor pentru mamele care lucrează pe cont propriu (autonome). Mamele au dreptul la 16 săptămâni de odihnă plătite. Ajutorul lunar va fi salariul de bază după care au cotizat către stat. În plus, după terminarea acestui ajutor, mamele mai au dreptul la o bonificaţie de 100% din salariul lor de bază, timp de 12 luni; ajutor pentru taţii care lucrează pe cont propriu (autonom). Taţii au dreptul la 14 zile de odihnă plătite.


Limitarea accesului la asistenţă medicală gratuită

Spania va continua să acorde îngrijiri în sistemul public de sănătate imigranţilor ilegali, dar tratamentul lor va fi facturat în ţările de origine, dacă există o convenţie bilaterală” – această măsură se aplică deja în Spania vizitatorilor ocazionali, dar ea va fi extinsă la imigranţii ilegali, care puteau până acum să fie trataţi gratuit în serviciul public spaniol în timp ce locuiau în ţară, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Ministerului spaniol al Sănătăţii.

Angajat într-un efort de austeritate fără precedent pentru a-şi reduce deficitul public, guvernul conservator a decis să îi lipsească pe imigranţii ilegali de acces la sistemul gratuit de sănătate, de la 1 septembrie. Numai situaţiile de urgenţă, monitorizarea sarcinii şi asistenţa celor sub 18 ani vor rămâne deschise în continuare. Chiar şi atunci când nu aveau acte, străinii puteau, până acum, să obţină un card vital dacă îşi declarau adresa la municipalitate.

Decizia guvernului de a limita accesul la asistenţă medicală gratuită şi universală, cu care Spania se lăuda până în prezent, a provocat o mare polemică în Spania. Persoanele originare din ţările ce nu au convenţii stabilite cu Spania sau care „nu sunt acoperite de sistemul de asigurări din ţara lor vor trebui să plătească ele însele sau prin intermediul asigurărilor lor private”, a mai precizat instituţia.


Căsătoria în Spania

  • Oficierea căsătoriei la un consulat al României
  • Oficierea căsătoriei la o primărie spaniolă
  • Înscrierea certificatului de căsătorie spaniol

În Spania este permisă oficierea căsătoriilor atât la consulatele române, cât şi la primăriile spaniole, cu menţiunea că primele eliberează certificate de căsătorie româneşti, iar ultimele, spaniole. Căsătoria care se încheie în faţa consulului român este supusă condiţiilor de fond şi de formă ale legii române, indiferent dacă este o căsătorie între doi cetăţeni români sau o căsătorie între un cetăţean român şi un cetăţean străin.

Acte necesare pentru încheierea căsătoriei la consulat: Declaraţia de căsătorie – se face personal de către viitorii soţi, în scris, la consulat. Din declaraţie trebuie să rezulte: voinţa de a se căsători; faptul că îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 4-10 din Codul familiei, cu privire la lipsa impedimentelor la căsătorie; declaraţia că au luat la cunoştinţă reciproc de starea lor de sănătate; numele purtat în timpul căsătoriei; paşapoartele şi cărţile de identitate valabile, originale şi fotocopii; certificatele de naştere, originale şi fotocopii; declaraţie personală, semnată în faţa consulului, privind situaţia căsătoriilor anterioare, însoţită, când este cazul, de: sentinţa de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă (copie) sau certificatul de deces al fostului soţ (copie); certificate medicale (prenupţiale), originale, în care să se precizeze dacă viitorii soţi sunt sau nu apţi pentru a încheia căsătoria; aceste certificate sunt valabile 14 zile de la data emiterii. Taxa consulară: 170 euro. Soţul străin va prezenta în plus: certificatul de celibat, eliberat de autorităţile competente ale statului al cărui cetăţean este sau de către misiunea diplomatică ori oficiul consular competent al acelui stat în Spania; certificatul de cutumă, privind îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei, eliberat de autorităţile competente ale statului al cărui cetăţean este, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al acelui stat în Spania.

Oficierea căsătoriei la o primărie spaniolă. Românii care vor să se căsătorească în Spania, obţinând certificat de căsătorie spaniol, trebuie să respecte normele legii spaniole. Viitorii soţi trebuie să se prezinte la Registrul Civil de care aparţin cu domiciliul. Aici vor completa o cerere şi vor depune următoarele documente: certificatele de naştere, eliberate din ţara de origine; adeverinţă de domiciliu pentru ultimii doi ani (empadronamiento); declaraţie de stare civilă a solicitanţilor; fotocopiile actelor de identitate şi certificatele de cetăţeni comunitari; certificat de luare în evidenţă la Consulatul României. Dacă unul dintre solicitanţi are între 14 şi 16 ani, trebuie adăugat la dosar un certificat, o dispensă judecătorească. Persoanele divorţate vor prezenta certificatul de căsătorie anterior, pe care este menţionat divorţul. Persoanele rămase văduve trebuie să prezinte certificatul de căsătorie şi certificatul de deces. Toate documentele care nu sunt spaniole trebuie traduse de un traducător autorizat şi legalizate de Consulatul României. Se aplică Apostila de la Haga. Dacă solicitantul nu vorbeşte limba spaniolă, la oficierea căsătoriei va fi însoţit de un translator autorizat.

Înscrierea certificatului de căsătorie spaniol. Dacă soţii decid să se căsătorească în faţa autorităţilor spaniole şi apoi doresc să înscrie certificatul de căsătorie spaniol în România, vor achita taxe consulare în valoare de 160 euro, dacă ambii sunt cetăţeni români, şi de 185 de euro dacă unul dintre soţi este român şi celălalt străin. Acte necesare: certificatul de căsătorie spaniol de la Registrul Civil, legalizat cu Apostila de la Haga, în original şi fotocopie; traducerea certificatului de căsătorie spaniol (din spaniolă în română), făcută la un traducător autorizat şi legalizată cu Apostila de la Haga, în original şi fotocopie; documente de identitate (certificat de naştere, paşaport, carte de identitate) ale celor doi soţi; dacă este cazul, sentinţa de divorţ definitivă şi irevocabilă/certificat de deces, taxe consulare.


Unde se poate învăţa limba spaniolă gratuit?

Cursurile de limba spaniolă adresate străinilor din Spania şi organizate de Departamentele de Imigrație ale primăriilor sau de diferite ONG-uri sunt gratuite. În fiecare comunitate autonomă spaniolă există „Centre pentru Imigranți” care oferă cursuri gratuite de limba spaniolă. În Comunitatea Valenciană, cursurile de limbă spaniolă destinate străinilor se desfăşoară în 235 de centre. Imigranţii care vor să înveţe limba spaniolă fără a plăti se pot înscrie pe listele celor 45 de Asociaţii de Mediere Interculturală şi Convieţuire Socială (AMICS), urmând a fi repartizați la centre educative. În Comunitatea Castilla y Leon există zece centre pentru imigranți, unde aceștia pot învăța gratuit limba spaniolă. Obra Social Caja Madrid organizează, gratuit, cursuri de spaniolă pentru imigranţii din Madrid, Ciudad Real şi Toledo. Fundaţia Caritas organizează cursuri gratuite pentru imigranţi, cu durata de un an, însă acestea sunt destinate doar mamelor, care, din cauza programului zilnic, nu pot participa la cursurile desfăşurate prin intermediul AMICS.

Românii care au nevoie de o diplomă recunoscută la nivel oficial, care să ateste nivelul de cunoaştere a limbii spaniole, se pot înscrie la cursurile Şcolilor de Limbi Străine (Escuela Oficial de Idiomas).

Cursuri on-line de limba spaniolă

Românii care nu pot frecventa cursurile de limbă spaniolă la sediile unde sunt organizate au la dispoziţie încă o opţiune: cursurile on-line. În cadrul programului Leonardo da Vinci, a fost creat site-ul www.linguasnet.com. Se poate participa, gratuit, la cursuri de limba spaniolă, română, engleză şi portugheză. Cursurile sunt pentru nivelul „începător”, cuprind câte 14 lecţii şi includ secţiuni de vocabular, animaţie, jocuri şi exerciţii interactive.

Institutul Cervantes dispune de un program virtual de învăţare a limbii spaniole, Aula Virtual de Español (AVE), destinat persoanelor străine. Acest program poate fi accesat de cei care sunt înscrişi la centrele acreditate de Institut, fiecare centru percepând o anumită taxă, care pornește de la 25 de euro pe lună, putând ajunge până la câteva sute de euro (pentru cei care frecventează cursurile la sediul institutelor).

Academia Aula Diez http://www.auladiez.com/matricula.htm#ofertas oferă cursuri on-line și pune la dispoziţia cursantului un profesor coordonator, căruia i se trimit, pentru corectare, exerciţiile care necesită compunerea unor texte. Aceste cursuri nu sunt gratuite.

Identitate, tradiţii, continuitate

Reporter: editura October - 9 - 2012 Comments Off on Identitate, tradiţii, continuitate

Mai multă religie pentru copii

Pentru copiii români care învaţă în şcoli din Spania, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei îşi propune organizarea mai multor tabere tematice pentru copiii de diferite vârste din cadrul eparhiei, precum şi intensificarea catehezelor despre Sfintele Taine ale Botezului şi Cununiei, prin întocmirea de broşuri cu cateheze simple accesibile creştinilor. În cadrul aceluiaşi demers de a acorda o atenţie sporită copiilor românilor care muncesc în Spania, se va încerca stabilirea unor contacte cu autorităţile din regiunile în care numărul copiilor români care frecventează şcolile este ridicat, pentru a le oferi acestora posibilitatea studierii religiei lor proprii în şcoli.

Sunt, toate acestea, doar câteva dintre obiectivele pentru anul 2012 de Consiliul Eparhial al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei.


A sunat clopoţelul…

După o vacanţă în care mulţi dintre ei au fost răsfăţaţi de bunicii din România, copiii s-au întors la şcoală în Peninsula Iberică. Emoţiile de început de an îi încearcă şi pe părinţii lor, care, în acest an, au fost obligaţi să cheltuiască mult mai mulţi bani pentru manuale şi rechizite. Dar şi mâncarea celor mici îi va costa mai mult, pentru că guvernul a tăiat subvenţiile. Ca să înceapă şcoala cu dreptul, cei peste 150.000 de copii ai românilor din Spania ştiu că trebuie să-şi pregătească ghiozdanul cu mare atenţie. Dacă anul trecut în regiunea Madrid se oferea o subvenţie de 90 euro pentru cărţi şi reduceri la plata mesei de prânz, anul acesta au dispărut toate ajutoarele publice. Motivul: tăierile bugetare drastice din toată Spania.

Materialele şcolare sunt scumpe, activităţile extra nici nu mai spun. Înainte erau două activităţi, anul acesta o să se reducă la una singură. Da, se cunoaşte, se cunoaşte. Pe lângă caiete şi rechizite, va fi un cost mai mare pentru mâncare, pentru că au retras ajutorul, a urcat TVA-ul şi meniul se scumpeşte cu doi euro pe zi”, se plâng părinţii.



Poveste în poveşti”

Institutul Cultural Român de la Madrid şi Clubul Ilustratorilor din Bucureşti a colaborat cu „I con i” şi Primăria din Valladiod în vederea itinerării expoziţiei de ilustraţie „Poveste în poveşti“, în cadrul IlustraTour 2012, întâlnirea internaţională a ilustratorilor, care s-a desfăşurat în perioada 2-13 iulie 2012. Artiştii Irina Dobrescu, Amalia Dulhan, Cristiana Radu, Oana Ispir, Mihaela Paraschivu, Sebastian Opriţa, Stela Lie, Alexandra Rădulescu, Raluca Ilie, Veronica Neacşu au propus o călătorie în universul colorat al ilustraţiei poveştilor româneşti, o modalitate de a-i cunoaşte atât pe aceştia, ca artişti, ca persoane, cât şi poveştile cu care au crescut, pe care încă le citesc sau care, pur şi simplu, izvorăsc din gândurile sau întâmplările cotidiene. Fiecare ilustraţie a spus, astfel, două poveşti: una cu Ilene Cosânzene şi Harapi Albi, iar cealaltă a ilustratorului, toate reprezentând o ilustrare vie a folclorului românesc, a nemuritoarelor poveşti cu care au crescut copiii.

Clubul Ilustratorilor a fost creat în 2006, la iniţiativa lectorului universitar Stela Lie (preşedinta Clubului) şi se compune din artişti coagulaţi în jurul unei preocupări comune: pasiunea pentru imagine/ desene, pentru construcţia de naraţiuni vizuale şi pentru incursiunile în zonele de contact ale textului cu imaginea, oferind o imagine a ţării de origine.


Aurora, un asesino muy común”

Românii care trăiesc în Spania au vizionat, interesaţi, împreună cu publicul spaniol, filmul „Aurora, un asesino muy común”, regizat de românul Cristi Puiu. Distribuită în cinematografele din Pequeño Cine Estudio (Madrid), Cine Icaria (Barcelona), Multicines (Bilbao) şi Cine Trueba (San Sebastian), pelicula îi are ca ptotagonişti pe Cristi Puiu, Clară Vodă, Valeria Seciu, Valentin Popescu, Catrinel Dumitrescu, Gelu Colceag. Ca şi alte producţii româneşti, filmul a lăsat o puternică impresie asupra spectatorilor, care adesea au căutat alăturări cu cele petrecute în ţara de baştină.

Miss Diaspora 2012

Reporter: editura October - 9 - 2012 Comments Off on Miss Diaspora 2012

Alexandra Talapan (Spania) – Premiul de Popularitate

O nouă ediţie „Miss Diaspora” s-a desfăşurat pe scena plutitoare din Portul Turistic Mangalia. Cele 18 tinere românce stabilite peste hotare au fost alese în baza preselecţiilor ce au avut loc în ţările în care locuiesc în prezent şi au trecut probe de foc în cursul primei seri a Festivalului Callatis. Din juriul care a hotărât câstigătoarele acestei ediţii au făcut parte, printre alţii: Iuliana Stancu – preşedinte, Cristian Mihăilescu, Felicia Filip, Florentina Satmari ş.a.

Concurentele au ralatat, în câteva cuvinte, ce ar face, fiecare dintre ele, dacă ar deţine şefia Ministerului Turismului. Răspunsurile au fost dintre cele aşteptate (punerea în valoare a Deltei Dunării, a litoralului, a mănăstirilor bucovinene, a Castelului Bran etc), dar şi cu totul inedite, cum ar fi înfiinţarea unui Muzeu al Epocii de Aur.

Cele 10 „miss” rămase în concurs au încântat publicul la proba de aptitudini: dansuri arabe, flamenco, cântece, scurte fragmente umoristice. În final, cele cinci frumuseţi câştigătoare ale ediţiei din acest an a „Miss Diaspora” au fost: Alexandra Talapan (Spania) – Premiul de Popularitate, Diana Elena Ciubotaru (Italia), Premiul al II-lea, Adelina Andronic (Italia), Premiul al III-lea, Teodora Irina Petrescu (Germania) – Premiul PARADISO, iar Bianca Lazăr a câştigat Trofeul Miss Diaspora 2012.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult